Page 9 - 1897-12

1 1
Mtâna. iăiMstnţiBaîi,
?i9ssrsflt
Ss»şw f piaţa maro S’îf. SC.
Sesfeotf asftwooaite au *s>
VKlsassa. — î&Mi.'aciKi'iCs »c at>
eatâboutt
MSEKAYE ao pîiaisBfl la Aanil-
iflatruţluns In fltsţov ţi 1» tu'-
îzit&rnle Bircurî da nmwclurl:
tn Yiaxia; Uf. Bukes, .tttBnhrX
Rtkaltk, Budolf Mezat, A.. 'hxniifa
Suohfolger; Anton Oppttih , J.
.Dmfiebcr, în Budapesta: i. T.
Boldbtrgerp, Ktittnn Berna!; în
Bucureştii: Agence Bavae, Suc-
suxsale de Seumanie; în Hata-
iinii: Karoiy« ât Ulbmawn.
Preţul Inaorţluctllor: o acri?.
K»2xnond po 0 ocidna, S «2. p
BOoi. timbra neutra o pnbJi-
.!ar». Pubîioărl mai ies® duşii
eurifă şi învoiala.
Baoiame pe pagina a 3-a o
ferii 10 ci. xâa 80 bani.
I r . 269.
Wlaghiarisatorii şi străinătatea.
In pressa germană dinafară pu­
ţin s’au discutat pănă acum nouele
mesurî de maghiarisare forţată luate ghiar Zichy a raportat despre pri­
de guvernul şi dieta ungurdscă.
Sunt alte cestiunî la ordinea
cjilei, cari interesdză mult mai de-
aprdpe pe cei din Germania, decât
ar fi maghiarisarea Saşilor ardeleni,
pentru cari — după principiul de
neamestec proclamat faţă cu Aus-
tro-Ungaria, der mai ales faţă cu
Ungurii — şi aşa nu se p6te face
nimic de-ocamdată.
Abia acuma ia notiţă şi „Na­
tional Zeitung“ din Berlin de pri­
mirea proiectului de lege relativ ia
numele localităţilor.
După-ce arată, că ce se interi-
ţion6ză prin acest proiect în detri­
mentul popbrelor nemaghiare, foia
berlinesă întrebă : Ce scop are o ast­ său pentru Unguri, este cu două tăi­ 1 din art. de lege XLIV din 1868 despre novat, cum e presentat! Din oontră, el are
fel de mesură de maghiarisare for­
ţată ? Ce se va dobendi printr’ensa,
afară de o linguşire a orgoliului ma­
ghiar? — Se va dobendi o mare
amărăciune, ce-o va causa acea me­
sură între Germani şi celelalte po-
pbre nemaghiare.
Edia germană adauge apoi:
Inafară înse Ungurii afirmă mereu
şi acum, că nu se maghiariseză cu
forţa, şi că tbte plângerile Saşilor
şi Românilor ardeleni n’ar fi decât
agitaţiuni frivole. Aceea înse nu se
socotesce, când se lovesce în faţă
simţământul istoric şi naţional al
acestor popdre, — care se pbte uni
fbrte bine cu alipirea deplin leală
la statul cărora aparţin — şi se lo­
vesce în faţă numai spre a-se pre­
găti un nou şi ieftin triumf amoru­
lui propriu al Maghiarilor.
Pănă aici fbia germană. Noi
aflăm caracteristică observarea acâsta
privitâre la metoda Ungurilor de
a se nega înafară maghiarisarea for­
ţată. „National Zeitung“ şi cu ea
toţi Germanii, cari se ocupă serios
cu politica, cunosc ac}i îndestul ade­ facă asemenea, protestând la rândul lor
vărul despre nisuinţele dispotice din
cestiune ale Maghiarilor. De ce le
dau deci acestora ocasiune, ca se
pbtă debuta mereu cu neadevăruri
în privinţa procederei maghiarismu­
lui ffiţă cu celelalte popbre con-
locuitdre ?
Ar pută să fiă uşor lecuiţi Un­
gurii de acest rău şi condamnabil
obiceiu, dâcă cei dinafară, cătră cari
se adreseză ei, când vor să se scuze
punând tâtă vina în spinarea pretin­
selor agitaţiuni anti-maghiare, nuli-ar
mai da nici o ascultare, ci li-ar spune
părerea cum trebue.
Cum s’ar putâ însă pune stavilă amintitul proieot de lego a fost înăsprit durosă vorbire.
relelor obiceiuri, despre cari vorbim, în cameră toomai ou privire la biserici, nu
când chiar şi acele din foile ger­
mane, cari văd abusul şi nedrepta­
tea, trateză cu atâta cruţare bar­
bara încercare de a distruge senti­
mente istorice şi naţionale la alte personal în Camera magnaţilor în oontra
popore?
Cum ar pute fi lecuiţi maghia- ourenţi, ar trebui să reclame ohiar la Ma-
risatorii noştri despotici de alurele jestatea Sa în contra noueior uneltiri.
lor de a voi să trecă înafară ca cei
mai liberali şi generoşi faţă cu alte
poporă, pe câtă vreme amorul lor
„amta iese in l-care di,
ASonamenie pentm Austro-Ungaria:
Pe an an 12 11.. pe şeso ian!
6 fl., pe trei luni 3 fl.
N-rii do Dumlneai 2 8. pe an.
Mtiu România si străinătate:
Pe an an 40 franol, pe sbse
luni 20 fr.,pe trei inni 10 fr.
N-rii de Dumineci 8 franol.
Se prenumfiri la t6te oficieie
poştale din întru ţi din atară
si la dd. aoieetorî.
A^amarai narau Biasor
administraţiunea, piaţa mare,
târgul Inului Nr. 30 etagiu
I.: pe un an 10 fl., pe şSae
luni 6 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
Cu dusul în casă: Pe un an
12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
3 fl. Un esemplar 5 cr. v. a.
său 15 bani. Atât abonamen­
tele cftt şi inserţiunile sunt
a se plăti înainte.
Braşov, Joi 4 (16) Decemvre 1897.
propriu şi trufia lor este consecuent Oprirea adunării din Sibiiu. gur, oă aici nui vorbă de nici un plan rău
nutrită chiar din partea împăratului Soim, oă adunarea alegătorilor români faţă de naţionalităţi, oi numai de înonngiura-
german? din oerourile oomitatului Sibiiu, oonvooată rea pe viitor a oonfusiei în afacerile ofi-
Numai de curând un conte ma­ ou scop de a discuta şi a lua resoluţiunî oidse peste tot, oăol acjl sunt şi oâte 3
relativ la noul proieot de maghiarisare, sate ou aoelaşl nume, unde a trebuit să
mirea de care s’a împărtăşit la îm­ avea să se întrunâscă Marţi la 11 6re. ia ohiar oongregaţia măsuri de-a le deo­
păratul Wilhelm. El spune, că îm­ Ou 24 ore mai înainte oonvocătorii sebi. Acum e vorba, oa atunci, oând scriem
păratul german se gândesce cu mare Dr. Raţiu şi loan de Preda au auunţat în oficios, să avem stabilit un siogur nume.
plăcere la însufleţirea cu care a fost scris primarului ţinerea adunărei. Primarul Părintele protopop Vasilie Damian:
primit de Unguri şi vorbesce cu eu- a răspuns imediat prin următdrea deoisiune, Aşa oum sa presintă refleosiile la propu­
tusiasm de visita sa dela Peşta. oe a fost îmânată convocatorilor înoă Luni nere, pare într’adevăr, oă ea n’ar avea nici
Acesta, se ’nţelege, tornă numai înainte de ameefi: o importanţă. Contrarii propunerii aduc
oleu pe focul amorului propriu al Nr. 26—897 preş. mag. însă tot argumente secundare înainte. D-l
Maghiarilor, pentru cari acum — Om. Domn Dr. loan Raţiu şi soţii vioeşpan cjioe, oă e numai o „regulare"
după cum recundsce şi „National cerută de necesitate. Aşa ar fi, oând s’ar
Zeitung — trebue să fiă şterse nu­ în Loc.
spune asta lămurit în proiect, oând s’ar
mele vechi istorice ale comunelor Ţinerea adnnărei poporale românesol ; permite, ea in comunicaţia privată şi a
nostre şi înlocuite cu nume ma­ anunţată sub Nr. 25/897 res. de D-ta nu o instituţiunilor şi a oorporaţiunilor din ţâră.
ghiare. permit. să se potă folosi şi numele originale. Der
împăratul Wilhelm a făcut însă Nu o permit din oausă, oă D-ta ai ce se întâmplă ? Numele „oficios“ ţi-se
în conversaţia cu Zichy şi o între­
convocat acestă adunare numai pe membrii viră în şcâlă, în cărţi, în sigile, peste tot lo­
bare, care, pe lângă tot entusiasmul naţionalităţii române, pe oând conform §-lui cul. Aşadar proiectul nu mai e aşa nevi­
se
şuri. „Cetesc — cfi — în foi, egala îndreptăţire a naţionalităţilor : „Toţi un ascuţiş p9rioulos, oare ne faoe să ne
că ministrul de culte unguresc a oprit cetăţenii Ungariei după principiile funda­
aduoem sminte de vorba: nulla dies sine
în scoli drama lui Lessing „Nathan mentale ale constituţiei în privinţa politică Unea. Nu trece (fii oa să nu avem de ores-
înţeleptul"; ce li-a făcut Ungurilor formeză o naţiune, naţiunea unitară iudi- tat pe răvaşal nedreptăţirilor nostre câte-o
mei sărmanul Nathan înţeleptul?"
visibilă maghiară". — Aoâstă disposiţie le­ iinie, oum ni-se taie oâte-un drept al nos-
Contele Zichy i-a răspuns, că gală esohide, ea în Ungaria se se organi- iru! Legea de naţionalităţi decretâză lim­
nu crede în acesta scire şi că se va seze cetăţenii sâu pe basâ de rassă, sâu de bile naţionalităţilor de limbi ofioiose în co­
informa. naţionalitate ou eschiderea acelei părţi, oare mună, în congregaţie, în administraţie etc.
Ministrul Wlassics s’a şi grăbit nu aparţine la rassa seu naţionalitatea lor. De oe prinasta se opresee acelor limbi drep­
a face să se desmintă înaintea îm­
Fiind-că adunarea anunţată prin D-ta tul de a-şl numi şi comuna şi locurile outarl
păratului german faima aceea, dâr couvooă numai pe RomâDl, de aceea nu se
observarea împăratului a rămas fă­ pote oonsidera oa adunare de popor şi în limba lor? Cercările înalte judeoâ după
cută, şi ea indică, că acest monarch, fiind-eă scopul ei, după cum olar apare din principii, oum ored c’ar fi pbte frumos, dâr
noi, oarl trăim în apropierea masselor po­
deşi fbrte încântat de cele ce le-a insoiinţare, este, oa să atribue locuitorilor
porului, avem datorinţa să le lămurim, oă
văcjut în Budapesta, totuşi nu pote români ai Ungariei individualitatea de drept
oe se pâte şi oa nu. Numai aoele principii
să aprobe, când se persecută în scole publio oontra §. 1 art. de lege XLIV din
scrierile germane. să lăsăm să le validiteze, oarl sunt spre
1868, nu pot da permisiune de a se ţine
Un memento pentru timpuri adunarea, fiind oonvooată în mod oontrar fericirea popdrelor, dâr nu spre amărîrea
viitdre neprevăzute. lor. — Fiind dară legea trecută prin
legii şi in oontranetate ou disposiţiile camera deputaţilor dela data propunerii
legale. Românilor până aefi, — propune îndreptarea
S i b i i u , 13 Decemvre 1887. de lipsă, oa representanţa în oausă să se
Atitudinea Consistoriilor nostre faoă dâră la oamera magnaţilor, unde va
Drotleff m. p.,
în faţa noueior înoeroârî de maghiarisare primar. veni proiectul în desbatere.
a format în timpul din urmă obieot de
Precum s’a anunţat în telegrama nos- Deputatul dietal Barcsay Kdlmăn,
discusiune în foile nostre. Noi, amintind
tră de erl, se adunase un publio număros membru al congregaţiei, declară, oă îi pare
de paşul oe l’a întreprins Oonsistorul bi-
serioei evangelioe săsesoî din Ardeal, am de Români din Sibiiu şi jur, oarl nesciind, ohiar bine, că i-s’a dat şi aici ooasie, prin
oă adunarea este oprită, s’au presentat la propunerea Românilor, să motiveze pentru
4if, că şi Oonsistoriile nbstre ar trebui să
ora fixată. ce a votat în dietă, ou oonsoiinţâ „liniş­
Dr. Raţiu sosind înaintea looalului tită", proiectul. S’au arătat, on. oongre-
prin representaţiunl în contra cuuosoutului
destinat pentru întranire, a oomnnioat ale­ gaţiâ, şi în dietă îngrijiri faţă de aoest
proiect de lege.
gătorilor, oă adunarea este interzisă. Tot­ proieot aşa cum el fusese propus în origi­
Aflăm aouma din „Tribuna" de ac}*, că deodată şi căpitanul oraşului Simonis a mai nal. Der deputatul August Pulszky a pro­
Oonsistorul dm Sibiiu în şedinţa sa plenară de repeţit verbal oprirea.
pus, pentru îndreptarea lui, schimbarea, oa
Luni a decis a adresa o representaţiune în
După acâsta oea mai mare parte din­ în cărţile de şcolă şi în oharte să se pună
oontra noului proieot de lege prin care seva-
tre oei adunaţi au intrat în restaurantul în parantesâ şi numele yeohl, oa elevul
tâmă adeno şi drepturile autonomiei bj- dela „Geselsohaftshaus", unde, după oum să soia, că looul numit acjl aşa ori aşa,
sericesol şi şcolaatice, precum şi că pre-
spune „Tribuna", a urmat „la bere" o oum se numea... odinidrâ! Aşa-dâr „gân­
sidiul s’a angageat însuşi ou redaotarea „veselă întrunire", la care au luat parte şi duri forte bune" oălăuz9so pe guvern: să
representaţiunei. vre-o cjeoe Saşi vertfi şi la oare s’a toastat prepare o egalare şi „simplifioare" a nu­
Nu se spune, oui va fi adresată aoâstă şi s’au cântat cântece naţionale. mirilor, dâr încolo ferâscă sfântul să aibă
representaţiune: guvernului, ori monar- De aoi un convoift de alegători s’a oumva gând de maghiarisare! E însă lipsă
ohului? dus la oasa d-lui Dr. Raţiu, făeendu-i-se de aoâstă lege. Aşa să-l alduiască!
Sperăm, că mai ales acum, după-oe ovaţiune, la oare a mulţămit printr’o căl- Dr. Solyom Felcete Ferenez, preşed.
de tribunal, arată oe însemnată e oestiunea
nomenclaturilor, căci el, ca unul oare s’a
va întârejia niol unul din Oonsistoriile nos­ ocupat mult ou „aroheologia" (cea de 3
tre de a-şi face datoriă, şi tot-odată ne Lupta Românilor în congregaţia parale!...) o soie mai bine asta, oa, dâră,
aşteptăm ca archierii noştri, cum au făcut din Deva. mulţi alţii! Fonfânind se laudă ou „soru-
şi în treout în asemeni caşuri, să ia posiţiâ ţinută la 13 Decemvre n. 1897. târile" sale, şi mai ales pentru înoungiu-
rarea oonfusiilor dela poete, trenuri etc.,
Deva, 14 Deoemvre.
acelei legi de mbghiarisare. Fiind con- află necesară stabilirea unei nomenclaturi,
(Fine). ţhoe, oă nu ei vor să unguriseze numele
Viceşpanul Hollaki Artur, orede, că va românesol, oi ohiar Românii sohimbă şi
sourta în curând discuţia prin câteva lu­ sohimonoseso după firea limbii lor numele
minate lămuriri de*ale sale! Făcându-se curat ungurescl, şi do aceea vrâu acum
oă
nevinovat ca un miel, spune că d-sa e si­ să-i înveţe prin lege oum să le cfi ! B >
ft
\