Page 90 - 1897-12

Pagina 2. GAZETA TEAN8ILYAMM Nr. 285—1897.

tre românesc! îngrijiri şi nedurr j câatră şi soiţi apreţia şi responsabilitatea, ambiţiunea sa şi ou nici uu preţ nu se port nici o responsabilitate pentru afacerile
i6r re>
Acestea le-a simţit mai mult ca ori­ care zaoe asupra oapului sooietăţii. abate dela intenţiunile sale distrugătâre, societăţii.
cine în9uş! comitetul A.sor j ţj j- i Cu t6te acestea ou drag am primit vrâ cu tot adinsul să desoompună socie­ Braşov, 24 Dac. 1897.
} a
U le
;
n6stre. care precum suntejm infor- î oonducerea societăţii, ou drag mi-am con­ tatea paostră, sşa că sodafii, amăg ţl de
Al Onor. Comitet ou distinsă stimă
maţi, imediat a şi trimis din- sinul sacrat tot timpul liber pentru promovarea amăgitor, nici dună ăoub provocări din partea
seu o deputaţiune la d.] Petrescu, măreţului scop, eare-1 urmăregoe societatea Comitetului nu voeso a se supune oonolu- N. Petra-Petrescu.
care se-i esprime adenc ul seu regret sulai adunării generale.
; nâstră.
şi se-i declare tot-odatâ, că recunos­ In decurs 1 timpului însă, durere, am Ce urmeză de aici? Urmeză oă eu,
când gravitatea momentelor, pentru făcut trista esperienţă, că omul ohiămat ca preşedinte, ar trebui să recurg la mij-
car! a demisionat, ia solidaritate cu să-mi dea mână de ajutor în oonducerea lâcels cele mai extreme, oa să satisfac
d-sa, fiind hotărît şi el însu-şî a-şî societăţii, n’a corespuns îndatoririlor sale, conclusului adunării generale şi să iau — 23 Decemvre v.
da dimisia la proxim^ adunare ge­ pentru-oă nu mi-a dat niol un ajutor, nici averea sodalilor în administrare, ar trebui •j* loan SîlCBVaa Sâmbăta traoută a
nerală, din aceleaşi motive, car! au la oorespondenţa osa vastă, nici la aşe- să pierd vremea pe la judecată ori poliţie. răposat în Cernăuţi unul dintre bărbaţii cei
făcut şi pe d-1 Petrescu se demi­ cjarea uoenieiîor, înrât lucrările acestea au Onor. Comitet! Un astfel de pas din mai cu inimă ai Românilor bucovineni, ve­
sioneze. căcjut desăvârşire asupra mea. partea nostră pâta avâ urmările oele mai nerabilul bătrân loan Sucevan, membru al
Mot\rels culminâză în faptul, Ce e şi mai mult, omul acesta a abu- triste pentru întrâgă societatea nostră. atât „Societăţii pentru literatura româuă şi cul­
11
în oe privesc» reputaţia nostră. cât şi în tura poporului român din Bucovina , cu­
atât de regretabil, că tinerii sodalî, sat de încrederea Comitetului nostru şi, noscut în cercurile Românilor bucovineni
povăţuiţi, cum se scie, de d-1 profe­ oa să-şi satisfacă deşertăciunilor sale, s’a privinţa ajutârelor din afară, de cari are
lipsă eooietatea. oa ua sprijinitor generos al căuşelor oul-
sor A. Vlaicu, n’au vrut se ţină sâmă încercat a se face stăpân peste societatea
Eu nu voifi să cadă asupra mea pă- turale ale Românilor bucovineni. La mârtea
de conclusul adunărei generale din sodalilor, unde figura ca delegat al Comi­
oatul de a periolita existenţa sooietăţii prin sa el a lăsat prin testament întrâga sa avere,
urmă, după care comitetului ’i s’a tetului.
impus se controleze lucrările sodali- Ce lucruri s’au întâmplat la socie­ un sstfe) de pas. în valdre de vre-o 30,000 fi., sus cjissi so-
lor, car! făceau parte din acâsta Am ebdis în timpul ultim de multe oietăţî ou soopul, oa aâ oreeze două funda-
tatea acesta, este prea bine cunosout. O
Asociaţiune. Astfel preşedintele, ne- parte din avere a trebuit să o scăpăm noi angajamente, .numai oa să pot lucra mai ţiunî: una pentru ajutorarea unui meseriaş,
fiind în stare se esecute acest im­ de pierdere şi când am voit să controlăm liniştit şi mai ou suooee pentru societatea când îşî va înfiinţa un atelier propriu, alta
portant conclus fără de-a recurge la mai bine tâtă averea, simplu mi-s’au de- nâstră. Aveam ambiţiunea să o ridio la ni- pentru ajutorarea unui comerciant, când îşi
mijloce silnice, — lucru, ce din con- negat soontrarea oassei. voul cel mai înalt posibil. O par'e din pro­ va înfiinţa prăvăliă provriă. Ambele st'pendii
sideraţiunî mai înalte n’a voit se-1 gramul meu am şi descoperit’o on. adunări sunt destinate esolusiv pentru Românii gr.
Urmarea procedării sodalilor răsvră- or. din Bucovina. Una dintre fundaţiuni va
facă — a trebuit se tragă conse­ generale trecute.
tiţl de omul nostru de încredere, încă purta numele fericitului fundator şi al so­
cinţele şi se dimisioneze. Aceleaşi Cu durere m’am convins, oă pentru
consecinţe a hotărît a-le trage şi se soiă. faoerile do bine, în loc de recunosoinţă ţiei sale Amalia, âr alta al decedatului său
comitetul. Resvrătifcornl a fost scos din Comitet. am întâmpinat intrigi, aspiraţiunl separs- fiiu Eugeniu Sucevan,
Adunarea generală a aprobat pasul Comi­
Pentru a se justifica înaintea tistioe şi tendinţe subversive.
tetului şi, la constituirea noului Comitet, Cumpărare de proprietate. „Fâia Die-
publicului nedumerit, d-l Petrescu ne Dâcă în anul trecut am suferit ne­ 1
l’a esohis da-a mai face parte din aoesta, oessnă * află, că comitetul parochial al bi-
r6gă a da loc hârtiei înaintate co­ hotărând tot-odată ea Comitetul să ia în numărata insulte, le am suferit pentru-oă serioei româna gr. or. din Lugoş a cum­
mitetului, prin care d-sa îşî moti- primire şi administrare averea sodalilor am vrut să fao bine Assooiaţiunei nâstre, părat pe Bârna acelei biseriol otelul La
vâză dimisia. Ea este următorea: am suferit pentru-oă am orecjut, că omul n
câştigată sub scutul şi prin mijlocirea As- Poştă**, oe se află vis-â-vis de biserica ro­
rătăcit se va îndrepta şi nu va vrâ ruina
Onorai comitet! Ia tâtă viâţa mea sociaţiunei nostre. mână. Este un otel mare, cu curte şi gră­
societăţii. Deşertă credinţă!
mi-am ţinut de oea mai sfântă datoriă, oa Va rămânâ în veci caracteristică apos­ dină largă, mai fiind provăduh şi ou altele
Ocupaţia mea de funcţionar, înda­
unde numai am putut şi rai-s’a dat ooa- trofarea d-lui Diamandi Manole din adu­ toririle multifere pentru Associaţiune, lu­ clădiri de închiriat. Otelul, împreună încă cu
siune, să contribui şi eu ou slabele mele narea generală, ţinută în anul acesta : „Nu vre-o 25 lanţuri de păraent arător, a for­
crările însemnate, oe ar fi să se facă, pe
puteri la promovarea intereselor nostre mă mir de sodalî, (fise d-sa, oarî sunt mat proprietatea fisolgăbirăului Fogarassy
lângă acestea, în interesul sooietăţii, nu
naţionale. băeţi tineri şi nu înţeleg, mă mir însă de din Sacul, dela oara s’a cumpărat ou vre-o
mi-ar permite ca să mă mai duo şi pe la
Drept recea m’am simţit prea ferioit, domnialui, profesor, om cu carte, de oul- 60,000 fi,
judecăţi cu rău-voitorii ei şi prin acâsta
când la 1885 am fost ales membru în Co­ tură superioră, oare a studiat în Belgia,
să pun în joo însa-şl existenţa sooietăţii, Mausoleul familiei Bîocsonyi. Din Foenl
mitetul „Associaţianei pentru sprijinirea în­ în institutul, pe aî o&rui frontespioiu stă
oare trebue să ne fiă sfântă; de aceea cu ’i-88 scrie „Dreptăţii* , oă mausoleul fami=
1
văţăceilor şi sodalilor români din Braşov *. soris: „L'union est la force% me mir că
1
cjiua de sstădl mă retrag ou totul dela liei Moosonyi, a căruia clădire o’a început
AioT este un mare teren de activitate, am dânsul vrâ să desfacă societatea şi să o
oonducerea acestei societăţi. încă înainte de asta cu oâţl-va ani, este
cjis în mine, aiol trebue să luori şi tu! strice.
Cu. drag etn venit la D vâstră, desa- deja terminat. El se află îa oimiteriul hi-
La 1891 am avut norocirea să mi-se Vă este cunosout şi aoeea, oă unul
măgit mă depărtez. Dâr mă duo cu inima sericei române din Foenl, formând un mo­
încredinţeze chiar oonducerea acestei so­ din fruntaşii braşoveni, cari au luat porte
ourată cu consoiinţa liniştită. nument imposat atâtoa olădire, cât şi ca artă
cietăţi importante. la adunarea generală din urmă, a eşit din
Ce mă dore mai vârtos este, oă de avchiteotonică- Inaugurarea festivă a noului
Când am primit acest Dost onorific, adunare şi indignat a pronunţat urmfttârele adî înainte, nu-mî va mai fi ou putinţă să mausoleu se va face în primăvară, fiind-oă
mi-am dat sâmâ de saro’na grea, ce i-au cuvinte: „Am venit aici ou propusul de a mângâia pe sermanii băeţi, cari alergau la acum încă nu este terminată mobilarea ca­
asupra mea. Grea, pentru-oă ocupaţiunea faoe o fundaţiă de câteva sute florenî, dâr mine c}ma-m!>ptea, cerându-ml ajutorul, de pelei. Deâre-oe însă oripta cea veohiă ame­
mea principală de bancă, cum şi alte an­ pentru 6meni, cari fac asemeni scandale, care au lipsă. ninţa cu surpare, osărainteh membrilor ră­
1
gajamente erau destul de obositâre, aşa, nu voifi. să dau nimic. * MulţumindU'Vă din inimă pentru con­ posaţi ai familiei ru fost încă Luni, în
că altul în looul meu, ar fi prea de ajuns OrI-oara om cinstit, oare ţine la sine, cursul binevoitor, ce mi-aţl dat tot-dâuna 15 (24) Daoemvre, luate ah oripta veohiă
ou ele, — grea şi ou mare responsabilitate s’ar fi dat la o parte după aoeste reprobări, în conducerea afaoerilor Assooiaţiunei, Vă şi depuse în spaţiul gol din suteranul mau­
pentru umblatele multe şi pentru lucrările ar fi lăsat societatea să-şi mârgă cursul re rog să binevoiţi a comunica hotărîrea mea soleului. Exhumarea siorialor şi a rămă­
neîntrerupte, oarî le reoîamă postul de pre­ guiat, şi n’ar împedeca-o în lucrarea ei irevocabilă onor. adunări generale următâre. şiţelor de oseminte aflata în oripta ve­
şedinta al Assooiaţiunei nâstre. de bine. Tot-odată Vă rog a dispune, oa în ohiă s’a făcut sub conducerea rituală a
D~vostră, ou oarî am avut norocirea Omului fără inimă însă, omului am­ timpul cel mai de aprope să predau ar- d-lui protopreabiter loan Pinoiu ; sicriele au
a lucra împreună, ounâsoeţî neajunsurile, biţios, puţin îi pasă de înflorirea unei so­ ohiva şi tâte aotele oe se află în posesiunea foBt Bşeqjate pe sânii şi îcfcre sunetele clo­
ce trebue să ie întâmpinăm în lucrarea cietăţi de binefaoere. El trăesoe pentru mea, pentru-că da aBtficjl înainte nu mai potelor au fost duse la mausoleu, patre-

FOILETONUL „GAZ. TRAUri. 11 mai multă plăoere fuma trei ţigări de-odată orga, şi afar’ de acâsta este şi virtuâsă în dea revanşă soţilor săi d* joo, şi după oe
dintr’o ţigaretă anume făcută. harpă. Impărătâsa Austriei cântă fârta biue e’a reîntors dela Budapeia patru-spre-ejece
Der şi între prinoese sunt fumătore. cu cithera şi tot aşa cânta împârâtâsa de Ja­ cflle mai târfliu a oâştigat erăşHntr’o nâpte
Pasiuni şi înclinări princiare. Impărătâsa Austriei de pildă fumâză 4>l»io ponia ou oithara naţională, aşa numitulKoto, 80 mii fiorini. Şi prinţul de corână Ru-

E de sigur interesant pentru marele 80—40 de ţigări turcesc!. Şi impărătâsa cu mare desteritata. Regele George al Gre­ dolf al Austriei juo«!. Iupăratui Wilhelm
văduvă a Rusiei fumâză, ca şi Regina Ro­ ciei e virtuos cu oastagnettele şi pâte cânta II ol Germaniei însă nu ia în mână nici­
public de-a afla pentru oe se iuteresâză
prinoÎDii moderni în pasiunile şi înclinările mâniei, Regina-regentă a Spaniei, Regina melodii pa păhărele de vin, atingându-le odată o oarte de joc.
lor. l£tă aioî oâte-ve data : Acoalia de Portugalia şi Regina Marghsreta marginale ou degetele umede; ou aceeaşi Soţia împăratului Vilhelm I, împă-
» împăratul Germaniei este colector de a Italiei. desteritata cântă şi pe dmbal. rătâsa Augusta iubea ci pasiune brilian­
autografe, pe oare le păstrâză şi le şi pune Cea mai ouriâsă ooleoţiune o are de împăratul Germaniei are, preoum soim, tele, şi la mari festivităţi ale ourţ9i, es era
însu-şî în ordine într’un dulap artistic sigur Regina Marghereta a Italiei. Ea adună mare predilecţie pentru vânat şi pentru aprope tâtă presărată ou Iriliante. Interesul
sculptat. ghete şi mănuşi de ale femeilor renumite oălătoriile pe apă. El nu se simte nioăirl oel arată pentru scule tâ;e prinoesele este
:
Mai sunt încă doi principi domnitori şi posede ghete de ale Măriei Stuart, de mai b na decât pe bordul corăbiei sale diferit. Impărătâsa Fridirio iubesoe măr­
oolectorl de autografe, adecă regele Româ­ ale Măriei Antoinette, d9 ale împărătesei „Hohenzollern**. găritarele, împărătâsă — văduvă a Rusiei
niei şi regele Svediei. Iosefiua, de ale Reginei Anna de Englitera, Prinţul de Wales, viitorul rege al turohisele, împărătâsă Austriei smaragdelo
Cel din urmă e specialist, el adună de ale împărătesei Catarina II a Rusiei ş. a. Angliei are mare pasiune pentru jocul de şi opalele. Prinoe a de Valea preferă dan­
;
numai autografa istorice. Răposatul împă­ Intre deosebitele plăoeri ale părinţi­ cărţi. Chiar şi în Monaco a juoat de repe- telele, şi colecţii ei oe vflorâză mai multe
0
rat Alexandru III al Rusiei a fost un ze­ lor şi princeseior este şi musica. Regina ţifce ori. Când s’a dus pentru prima oră milione se cj'a a fi una dia oele mai per­
los coleotor de mărci poştale. Pe lângă Victoria a Angliei, oa şi fata ei prinoesa acolo a pus în glumă o mioă sumă în fecte din oâte esistă. Ţegina Victoria a
acâsta a adunat şi ouă de pasări răpitore. Lnisa, cântă la pian şi la orgă, prinţul de Trente-at-quarente. .Succesul a fost aşa de Angliei adună şaluri indane de oea mai
Prinţul de Wales adună pipe şi are deja Walc8 oânfcă ou ghitara negrilor, numită grandios, încât prinţul a hotărît să jooe ou eoutnpă specie. Şi colecta ei representă
un rauseu întreg de aoeste pipe. Pasiunea B&njo, care e obiolnuită mai ales îu Ame­ suma câştigată la ruletă. Aid a avut aşa asemenea o valâre eoloaaâ. Din acâsta oo-
acâsta stă în legătură ou pasiunea lui de-a rica de Nord. Soţia sa prinoesa de Wales mare noroc, înoât în scurt timp a câştigat lecţiă regina dă cadouri tiuitelor nepota şi
fuma. Şi împăratul Wllhelm II e un mare este o pianistă esoelentă. Dacele de Con- 120,000 de mărci. Şi când a fost la Buda- rude ţfemeesol ale oasei s,le, când să mă­
fumător după cum era şi tatăl său. Mari naught cânta bine ou flautul, ducele de Pesta oa âspe de vânătore al magnaţilor rită. Cea mai simplă şi Dobilâ podâbă,
fumători Buut şi împăratul Austriei şi ne­ Edinburg e un pasionat violinist. Regina unguri, el a câştigat la clubul aristocrat florile formâză deosebită psisiune a marei
poţii săi. Prinţul Cari de Prusia, era un României şi regina Italiei sunt pianiste, într’o nopte 250 mii floriul. El a declarat ducese de Badea.
fumător atât de pasionat, înoât ca să aibă regina României mai oântă şi esoelent ou după terminarea vânătorei, că voesee se Curiâse plăceri avea fosta împărătâsă