Page 91 - 1897-12
P. 91
r. 285 -1897 GAZETA TRANSILVANIEI
outa de-uu mare couduot da popor, în G. Coşbuc ; Bogatul şi săracul în spiritul Soia, oâ nu este uşor, eoiu că de
frunte ou membrii primăriei, comisiunea de lumei şi în ordinea Provedinţei de Dr. multe ori chiar amioii te împing la ceea oe
exhumare, corul plugarilor cu tinerimea Elefterescu; însurat de două-orl, (novelă nu trebue să faci şi trebue o tărie esoep- „Ret
44
şcolară îmbrăoaţl în stihare etc. Membrii poporală) de I. Pop Reteganul. Partea eco ţională oa să resiştl; şi, ori o ai tăria aoeea şi jur va \
decedaţi ai familiei formau o grupă de 12 nomică, redactată de I. Georgescu, începe escepţională în tine, şi atunci cu atât mai 1898 un bai
morţi, între oarl ferioitul Ioan Mocsonyi, ou un articul: Economia înţelâptă; urmâză bine, ori deoă nu o ai, atunci, şi nu îm Zărnescl. Inc
seniorul familiei, fala de odioioră a Roma Rotaţiunea în cultura legumelor; Incolţirea prejurările te obligă, să recunosc! oă ou mele Reuniune,
t
nilor bănăţeni, apoi Petru Mocsonyi, răposat sămenţelor; Botele animalelor de casă; în asemenea jocuri nu se jocă un om serios, ţol de intrare R
în 1858, pe al cănii a si oria sa pot oet,i cu grăşatul porcilor; Animale folositore şi stri- oă nu este permis să oerl dela altul ceea oului. Ofertele ma
vintele: „Bărbatul de încredere al Româ căciâse grădinăritului şi plugăritului. La oe soli bine oă nu numai oă nu vrea, dâr mulţămită şi se vor
nilor “ : Andrei ic, Antonia, Gcorgiu, Lucian, urmă câte-va pagini de poveţe, Diverse- că nu poţi să fa ol nici tu.
Mihail Mocsonyi etc. Glume etc. apoi câte-va cote de anunţuri. Da aoeea, d-lor, am criticat nu numai
Preţul 25 cr. ; trimis prin postă 30 cr. La pe adversari, dâr şi pe amici. Boiţi bine, ULTIME' L
Toaleta Carmen Sylv8i. Marele cjia? 10 esemplare comandate de-odatâ unul se
.„Nevr York-Herald“ apreţiâud în un ar că am criticat şi pe oposiţiunea-unită, atunol Budapesta, 3 Ian.
dă în cinste. De vânzare la Tipografia „A. când opositiunea-unită spunea lucruri des
ticol de, raodă toaletele Reginelor şi Impă- 44 al cercului Nocrich, d-1 Dorr, conse-
Mureşianu în Braşov. ime cari soia, că n’au să se pdtă realisa
răteselor actuale, scrie nrm&torela: „Dintre cuent atitudinei alegătorilor sei în
Aş! fi putut şi eu pe-atnneî să mă foloseso
t6te Reginele din Europa, Caivnea Sylva, ceatiunea proiectului de lege pentru
regina-poetă a României, se îmbracă mai Din Senatul român. de acţiunea lor. N’am făout’o şi prin ur maghiarisarea numelor de comune,
mare, oum am făoufc’o faţă cu amioii, sunt
44
simplu şi' fără multe rafinării do lues. Na a eşit din partida „liberală .
Oa întregire mai publicăm astăjl unele în drept să o fac şi faţă ou d-vostră. D-lor,
tura ei poetică nu se pote împăca ou moda
amănunte privifore ia Gestiunea naţională din lueţî învăţăminte şi de astăcjî înainte nn Vieiia, 3 Ian. „Neue fr. Presse 44
sohimbâoi6să“.
disou nnile urmate în Senat asupra răs mai d,ioeţî nimic ca oposiţie, ce nu puteţi primesce din Constantinopol următbrea
Virâliştx români în 0răştiă. In lista punse. ui ;& discursul trouului. realisa ca guvern. telegramă: „Prin cercurile diploma
s
După discursul rostit de d-1 Maio-
pentru 1898 a viriliştilor oomunităţei Orăş- Do aceea, d-lor, să lăsăm la o psrte tice de aicî predomină părerea, ca
tiei se află şi următorii Români şi insti V cu, îb şedinţa următâre dela 5 Dec. v. inima d-loi I. Isvoranu. Politica esternă nu de-odată cu resolvarea cestiunei be-
tute roraânesol: „Ardeleana (e prima între Senatorul H, Isvoranu s’a încercat a com se hotăresoe prin inimă, politica esternă ratelo.r, Pbrta ar trebui se realiseze
44
bate acest discurs împutând între altele
viriliştî, plătesce dare anuală 3272 fl. 64 într’adevăr are momente unde ea realisâză promisiunea dată în atâtea rendurî
d-iui Maiorescu, că a făcut o tristă com
cr.), Dr. Ioan Mihu (558 fl. 98 or.) Nioolau aspiraţiunile naţionale, dâr de multe-orl trec guvernului român, privitore la nu
s
paraţie oând a Z* • «Da aţi uitat, că şi în
Ylad (444 fl. 14 er.), Dr. Aurel Muntean secole până ceea oa a visat o naţiune în- mirea unui Metropola al Românilor din
ţâra româneoă sunt Unguri? 44 trâgă să se realiseze. Şi Petraroa a visat Turcia .
44
<285 fl 70 or.) şi institutul tipografic „Mi
oa
Nu este oaşul analog, c|’ d l Isvo-
ner ?a“ (249 fl. 78 or). unitatea Italiei şi oâţl dela densul pănă la V ena, 3 Ianuarie. Ministrul-pre-
ranu. Ungurii din România au tot ce le Cavour n’&u visat’o? Dâr numai un Qa-
Academia regală din Veneţia a ales ou trebue, an şoâia lor, îşi păstrâză limba ior, şedinte Grautseh continuă tractările
vour a făeut’o, Dela Barbarosa şi pănă
unanimitate de membru al său pa d-i 16n sunt consideraţi egal îndreptăţiţi ea Ro astăfil câţi n’au visat unitatea Germaniei, cu partidele. La conferenţa de erî
Calinderu, administratorul domeniului Go- mânii, nu pote fi oomparaţiune cu Românii în decursul multor secole şi numai un Bis au luat parte şi câţî-va deputaţi ger
rânei din România, din Ungaria, cari sunt apăsaţi. ai arok a făcut’o. Au făcut’o 6re şi unul şi mani din Boemia. De-oeamdata con-
Spiritişîi în Budapesta. Spiritismul a Adrasându-se cătră d-1 Maiorescu d-1 altul ou popularitatea ? Au făout’o şi unul ferenţele sunt numai de caracter in
luat în Budapesta dimensiuni de neoredut. Isvoranu esclamă: „In ceea ce privasce şi altul aţîţând numai pasiunile? Nu. Au formativ. Guvernul e hotărît, ca încă
înainte de convocarea dietei provin
Dnpâ oum spun foile budapestane, chiar în Gestiunea naţională nu ou aousărî să venim,
fâcut’o ou sângele rece al omului, oare oal- ciale boeme se dea ordonanţe pentru
familiile aeîe mai alese spiritismul este oi cu toţii mână în mână să ne unim ; ea
oulâză mijloeele, studiâză posibilităţile şi limbă noue; înainte de-a face acesta
obiectul predilect de ooupaţinne, făcând este o cestiune unde partidele nu mai esista,
tace pănă la momentul oportun. Dâr b înse vre se se consulte cu parti
Zilnice esperimentârî, Sub presidiul lui. Ti o cestiune în oare, dâoă vorbesoa capul crede, oă cu vorba poţi realisa ceva, a dele.
fos Tovolgyi spiritiştii aoum se organisâză atât de mult încât se parde inima, este o
crede, oă e de-ejuns se faci să nască în
44
şi vor 6ă înfiinţeze o societate a apiritişti- nenorocire . inima outărui seu cutărui tînăr, sâu cutărui
r
îor, oarl vor arangia şi şedinţe publioe. Ebă răspunsul ce l’a dat d-1 Carp Se sâu cutărui om, a cărui minte nu e bine
natorului Isvoranu, vorbind tot-odată şi ouropănita, cutare sâu cutare idee enfcu-
Un canonic fagit. Din Bruxela se te-
privitor la politica esternă a ţărei.
îegrafâză, că canonicul Oampagna, fostul siastâ, aoâsta e o erâre d-lor, oare. dâoă Emanciparea femeilor în China. Ideia
director al băncii poporale catolice, după D-1 P. P. Carp: ...Pentru un moment s’ar transforma într’un aot de guvern, com emancipării femeilor a străbătut deja şi în
,oe a. defraudat 300,000 de franci, a fugit. nu pot să las fără răspuns filipica d-lui Ila- promite chiar ideea aoeea, la oare ţinea tre zidurile Chinei, dâr de-ooamdată eman
riu Isvoranu în contra d-lui Maiorescu. inima aceea oaldă, compromite chiar rea- ciparea lor constă numai în aoeea, că fe
Teatru german. Proosima represenfcaţie D-sa n’a înţeles pe d-1 Maiorescu şi lisarea ţelului, la oare aspira o naţiune în tele nu voeso să se mărite. In China adecă
■se va da Joi în 6 Ianuarie. La 3 6re p. ro. nu ne înţelege nici pe noi. trâgă. femeile au format mai multe reuniuni se-
„Lumpacius Vagabundusâr săra „ Die Da aceea, d-lor, rău a interpretat d-1
Este drept, are un păoat d-h Maio- orete, cari au de scop, oa fetele să nu se
u
schone Eelcna . Isvoranu discursul d-lui Maiorescu. Discur
resou, este cam fin şi nu’l pricepe ori-oine. mai mărite. Părinţii îozadar le silesc să se
14
. Călindarul Plugarului , edat de ti D-sa a oreejut, că discursul d-lui Maiorescu sul d-lui Maiorescu nu era decât o apro mărite, oăol ele mai bucuros îşi aleg mâr-
pografia „A. Mureşianu din Braşov şi este un atac în contra guvernului şi ne in bare perfectă a Mesagiului, întru cât pri- tea. La tâtă întâmplarea e interesant, oă
44
întocmit de I. Georgescu cu deosebită pri vită, că măcar în oestiunile exteriâre să vesce politica esternă şi nu era deoât un pe oând în China fetele ameninţă ou sinu
învăţământ dat tuturor omenilor noştri po- cidere în oas câud le silesc să se mărite,
vire la trebuinţele poporului nostru agri lăsăm animosităţile de o parte şi să fim
litioî, de cari vor profita cred ds astă-dată
col, are o parte literară şi economică uniţi. Apoi este evident oă aşa este, şi ce pe atunci la noi fetele ameninţă pe pă
şi cei t<nerl şi cei cu părul cărunt.
f6rte variată şi bogată, cuprindend maţ a (Şis d-1 Maiorescu alta, decât: oă ne aso rinţi cu sinucidere, fiiud-oă nu le lasă să se
D-lor, dâr, dâoă suntem absolut îm
mulţi articull bine aleşi, novele, poesii ciem ou desăvârşire nu numai le, partea pri- mărite.
păcaţi cu politica esternă, deoă ea e nu
etc. La început biografia lui Alesandru vitâra la Familia Regală unde nu încape Numeral 13. Mulţi sunt de credinţă
numai o satisfaoţiune dată aoţiuuei nostre
Roman, apoi o introducere de autor, nici o discuţiune, dâr oă ne asociem şi la încă şi aourn, oă numărul 13 e fără noroo
din trecut, dâr un oe corespunzător ou ade
un articul întitulat: Alegerea carierelor; modal de a vedea al guvernului actual în şi mai ales când acela cade într’o Z* de Vi
văratele interese ale ţărei nâstre, nu tot
Cei doi prieteni (istorisire morală) trad. de materia de politioă externă. Şi aoâsfca o nu neri. „Figaro înşiră oâte-va caşuri de ne
44
’N. Petra-Petrescu; Numai una, poesiâ de miţi d-vosfcră atao? aşa pot observa o atitudine binevoitâre în norociri întâmplate în acea Z'< Anume în
oale interne, faţă ou guvernul actual.. .
Dâr, d-lor, era o poliţă de plătit — tr’o Zi de Vineri în 13, ducele de Aveiro
şi deşi aoâstă conaideraţiune n’ar fi îndem a fost eseoutat. Intr’o Zi de Vineri în 13
Pfliilţămită publică.
a Franoiei, Eugenia. Ea nu cnnosoea o plă nat singură pe d-1 Maiorescu să vorbescă au murit Duc de Beny, Boilean, Monta-
cere mai mere decât, dâeă ambasadorii şi oum a vorbit, — mai ara şi un învăţământ Braşov, 23 Deo. v. 1897. lambert. Tot într’o asemenea Zi a fost eae-
principii efco. cari veneau la Paris să vi- de tras din împrejurările, cari eu precedat cutat Murat, regele de Neapol; pe Ţarul
Comitetul paroohia! al biserioei de pe
siteze paietul îi făceau curte şi dâoă se venirea guvernului actual şi asupra acestui Tocile (Soheiu) aduoe mulţănairile sale onor. Alexandru II l’au omorît Nih'liştii tot în
arătau cât e pote de amoresat* de ea. O a învăţământ am voit să atragem atenţiunea d-n Ioan N. Bidu, comerciant în loc, pen tr’o Z do Vineri, în 13.
n
l
spaniolă adevărată. împărătâsa era şi forte tuturor âmenilor noştri politiei.
tru bunăvoinţa ce a avut’o şi în anal
suDerstiţiâsă, şi avâ în urma aoâsta şi o Ah! d-lor, este uşor a ataca în materie acesta oa şi în alţi ani, de-a dărni pe
viuă felinare pentru spiritism, da politioă externă, este uşor a trata de ne- sema şcolarilor săraol dela aeâstă şcâlă, L i t e r a t u l ră»
Intre pasiunile şi înclinările, de cere merniol, pe aceia cari na vor să ducă ţâra Ic 12 părerii de cisme. Sub titlul „Poesii , d-1 Aurel Ciato
44
vorbim, sportul nu ocupă locul din urmă. cine soie ce aventură, este uşor a nega pa Aducem deci în numele şcolarilor îm a scos în „tipografia societate pe acţiuni
44
Şi cel mai nou sport, acela al veîocipedei, triotismul fiâ-eăruia din miniştri, cari erau părtăşiţi din acest ajutor mulţămiriie din Sibiiu, un volum de viersuri, pe 101
şl-a oăstigat mari aderenţi în cerourile atunol pe banca ministerială. Este uşor, nostre. pagiDe. D-1 Ciato e cunosout publioului ro
princiare. împăratul Rnsiei, regele Portu dâr cu o condiţiune, oă aousaţiunea oe o Dea banul Dumnedea, oa astfel de
mânesc din versurile, oe le-a pubiipat prin
galiei şi ch>er şi tînărul rege al Spaniei aduci să fiă din partea ta un angajament, bine-făoătorl să se afle oât de mulţi între ft
sunt bravi bioiolişbî. Familia regală en- oă atunol când vei avea posibilitatea, să în noi, pentru oa să faoeţn şi oooilaşilor noş diferitele reviste literare şi prin Zi re.
44
glesă, afară de bătrâna regină enltivâzăm- deplinesc! ta acel lucru, de care, după tine, tri o buouriă de „Moş Crăciun . Versurile scrise într’un limbagiu fluent, de
notă râvnă şi talent la autorul lor. Preţul
trâg sportul bicicletei. Şi în familia dom- ou drept cuvânt aousai pe adversari că nu’l Tot pe aeâstă oale aduoem mare mul-
volumului : pentru Austro-Uogaria 1 fl.
nitore rusâsoă, bicicleta îşi are deia mai fac. Dâr când nu este aşa, când este nu ţămită şi acelor donatori, oarl an avut bu
mulţi aderenţi. In Danemaroa şi Grecia mai o simplă armă de luptă, atunol nu este năvoinţa de a mări fondul copiilor săraol, pentru România 2 lei 50 bani.
■asemenea. Mare bioiclistă este arehidnces* în drept acela care a fost atacat să din oare fond s’au mai oumpăraţ şi. 12 fla *
Stefania, văduva prinţului de coronă al la vreme oportună: uite, nemernionl de nele tot pentru şoolarii lipsiţi. La Cernăuţi a apărut: „Constantin de
Austriei, şi în timpul mai. nou se distinge erl, trădătorul de erl, nepatriotul de Celor oe trăeso Dumnezeu să le luo- Stamati-Ciurea note critice de Mihai Te-
44
oa biciclist,!» esoelentă şi prinoesa de eorână erl este astăcjl răsbunat, răsbunat ou Me- gâsoă viâţa, oa să ne mai potă ajuta, âr
14
liman. Retipărire din „Patria .
.Maria a României. sagiul iscălit de tine, âr învăţământul este pe oei ce au răposat, DumneZeu să-i odih-
(După „Clir. d. Zeit.“. adevărul, pe care noi mult huliţii junimişti nâsoă în paoe!
l’am pus de mult înainte; să nu (ji°ă oă e In numele comitetului parochial: Proprietar: ©r. Aurel Mureşianu.
om serios în oposiţiune, oeea ce nu va fi V. Sfetea,
în stare să faoâ oând va veni la guvern. preşedinte. Redactor responsabil: €ireg©riu Maior.
