Page 92 - 1897-12
P. 92
GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 285—1897.
.jcIb Nr. 8325—1897.
Publicaţiune! Lucrări de legătorie de cărţi
121.15 Pentru presentarea fasiunilor de dare
s 99.55 după câştig, clasa III şi IV după in
/o- 121.80
/2 °/ 0 101.- terese de capitale, precum şi după
. emis. 122.- capitale pasive: legător de cărţi, şî lucrător de galanterii,
0 • • • 9b,80 a) Cm privire la darea «le câştig
.ivone . . 97.-
clasa III. Braşov, Strada Porţii Ur. 22.
urnii . . . 152.50
Spre scopul de a mesura darea
sei şi Segedin. 139 40
de câştig cl. III pe anul 1898, se Recomandă Onoratului public dela oraş şi dela sate
str. . . . » 162.05
fac atente tbte acele partide, cari
Ustr................... 102.20
exerciâză vr’un negoţ seu întreprin Legătoria sa de cărţi,
str....................... 121.60
dere supusă dârei, cu deosebire toţi
Losurl um 1860 ................................. 143.50
neguţătorii, meseriaşii, cari au în ce esisfă de 14 ana cu cel mai bun renume şi este
Aoţii de-ale Bânoei austro-ungară. 941.—
serviciul lor ajutbre său calfe, me
Aoţii de-ale Bănoeiung. d9 credit. 381 50 mult mărită şi din nou arangiată cu 9 maşini di
dici, advocaţi, ingineri, anteprenorî
Aoţii de-ale Bănoei austr. de credit. 353.- ferite.
de ziduri şi alte afaceri, cari pe pe
Napoleondorî...................................... 9,52>/ 2 Se efectwesc tote lucrările ce cad în sfera legato-
Măroi imperiale germane . . . CO •CI eo'"‘ riodul anilor 1896, 1897, 1898 n’au riei de cărţi, dela cea mai simplă carte de şcolă legată,
London vista....................................... 119.95 fost supuşi dărei, se provocă ca se-şî
ia în primire imediat blanchetele de până la cea mai fină legătură de lux în piele, catifea, mă
Paris vista.......................................... 47.55
fasiune, dela oficiul de dare orăşe tase, pluş, pânză etc. esecutând cât se p6te de bine şi de
Rente de oorăne austr. 4% . . 102.20
Note italiene....................................... 45.45 nesc, pentru a documenta câştigul. esact.
Aceste blanchete provecţute cu fa- Avend lucrători de tdte specia escelent pregătiţi,
siunea recerută în tbtă regula pen
Cursul pieţei Braşov acesta legătoriă de cărţi pote se esecute iute şi forte ieftin
tru darea de câştig clasa III sunt
Din 4 Ianuarie 1898. tot ce se p6te cugeta mai bun în aceste lucrări.,
a se preda ce! mult pănă în 20 Ianua
Bancnota rom. Cump. 9.47 Vând. 9 50 rie 1898 st. n. la oficiul de dare oră liucrărî de galanterii, passepartont, car
Argint român. Cump. 9.44 Vend. 9.47 şenesc.
ton a ge etc. în t6te esecuţiunile posibile.
Napoleond’orl. Cump. 9.50 Vend. 9.52
b) Cu privire la darea «le câştig
Galbeni Cump. 5.68 Vend. 5.70 Despărţământ deosebit pentru legarea cărţilor comerciale,
ciassa IV.
Buble Rusesc! Cump. 127.75 Vend. --.--- protocblelor pentru autorităţi şi oficiilor comunale, cu un
Mărci gemane Cump. 58.60 Vend. La care sunt supuşi a o plăti personal anume instruit pentru acâsta; cel mai durabil şi
Lire turoescl Cump. 10.75 Vend. —.— tote acele partide, cari au un salar cel mai practic mod de legat.
oris.fono. Albina 5% 101.— Vend. 102.- fix, pensie, comunele publice, cari
posed rente, bisericile, societăţile şi Tipăresce înscripţiuni pe pantlici de cununi şi la
amploiaţii privaţi, mai departe: diri- steguri ©te.
Preţurile cerealelor din piaţa Braşov. genţii afacerilor, administratori, con
Din 31 Decemvre st. n. 1897. tabili, casieri etc. al căror salar se WILHELM HAYDECKER,
ridică peste 40 fi. lunar, se provbcă legător de cărţi,
Măsura Y a l uta prin acestă se-şî ridice blanchetele 23—0 Strada, porţii ISTr. 22.
său C a l i t a t e a . austr. dela oficiu de dare orăşenesc şi pro-
greutatea
a . o r . vedute cu fasiunea recerută în tdtă
regula a-le presenta oficiului de dare
1 H . L . Grâul oel mai frumos 9 20 cel mult pănă la 31 Ianuarie n. 1898
V Grâu mijlooiu . . 8 80
11 Grâu mai slab „ . 8 50 c) Cu privire la «tarea «lupă. in
V Grâu mestecat . . 6 ■ ~ ' terese «le capitale şi rente.
1) Săcară frumăsă . . 5 70 OT! fi IM MĂRIM a lui KessIer este pe
Săcară mijlocia . . 5 30 Sunt provocate acele partide, posiţiei sale derm
Orz frumos . . . 4 20 cari iau dobândă după capitale, ce P
>5 Orz mijlooiu . . . 3 60 le-au împrumutat, a-şî lua blanche
19 Ovăs frumos . . . 2 70 tele respective pentru fasiunea dărei,
n Ovăs mijlociu . . 2 40 fără întârdiere, dela oficiu de dare, rapeutice, un remediu cunoscut, ca cel ’ ,e de tot
)? Cucuruz . . . . 3 4 0 gerului, şi se
? 5 Mălaiu......................... 3 80 şi după îndrumarea acestuia au se în contra mătreaţei, cum şi în contra că*’ elent profilactic
j j Mazăre........................ 7 60 le scrie şi cel mult pănă la 20 Ia POKADÂ MitjKDA prin mulţi
11 Linte ........................... 10 50 nuarie 1898, se şi-le piedea oficiului n e v ă t â m ă t o r e , are un efect excelent per
1) Fasole.......................... 6 10 de dare. Asemenea şi persdnele, cari recomandă, la toţi, precum şi la copii, ca *
1) Sămânţă de in . . 7 50 au v e n i t u r i d e r e n t e , precum şi în contra tuturor bălelor contagiose a pp
n Sămânţă de oânepă . 4 50 D e p o s i t c e n t r a l de expedia .oul Rudolf KessIer în
Cartofi.......................... 1 50 a c e i p r o p r i e t a r i d e m o r i ş i Gyertyâmos, (comit. Torontal) în moştenitorilor Molnar
Măzăriohe . . . . — — p i u e , cari au dat în arendă m6ra, Strada Cisnădiei, în Braşov : V ,rd. Jeltelius, şi în farmacia
1 kilă Carne de vită . . . — 46 ori piua, sunt îndatoraţi a înscrie în lui Francisc Kelemen, în Re^’ .armacia lui Emil Vermescher
>1 Carne de porc . . . --- 63 blanchetele respective arenda ce o
lî Carne de berbece . . — 28 yVoue. — 3—10 ,1465
100 kil. Său de vită prăspăt 17 — primesc. Sosim şi îlepm h .arilor ile stat rei. ung. în Braşov.
Său de vită topit 24 —
d) Cm privire la fasinnea capi ValaMl «lin 1 Octomltce st. n. 189Î .
1
talelor pasive.
Nr. 20095—1897. Sosirea trenurilor in Braşov: Plecarea trenurilor din Braşov t
PUELICAŢIUNE! Proprietarii de case şi de moşie
ale căror realităţi sunt încărcate cu Dela Budapesta la Braşov: Dela Braşov la Budapesta:
Statutul pentru apă din apaduc- datorii, au a-şî lua asemenea respec I. Trenul aooelerat (peste Arad) sosesoe I. Trenul m'xt la 5 6re 8 min. dimineta
tul şi fântânile orăşenesc! statorit tivele blanchete şi, sorise cu datele la 0 6re q “in* diminăţa. (aoest tren merge pănă la Ciuşiu cu
de representanţa orăşenâscă şi apro necesare, a-îe p r e s e n t a oficiului II. Trenul de persăne la 8 ore dim. trân mixt, ăr de acolo mai departe-
bat de înaltul Ministeriu de Interne de dare orăşenesc cel muit pănă în III. Tr. aooe). peste Ciuşiu la 2 6. 9 m. p. m. oa tren de persăne}.
în 12 Decembre a. c. Nr. 107625/111 31 Ianuarie 1898, contra unei adeve IY. Trenul mixt la 10 6re 25 miD. săra II. Tr. aocel. (peste Ciuşiu) la 2 6.45 m. p, m.
intră în activitate cu I Ianuarie 1898, rinţe de primire. (acesta deia Budapesta până la Ciuşiu III. Trenul de pers. la 7 ăre 48' mic. săra.
şi deobligă pe toţi proprietarii ca După 31 Ianuarie p898, pănă în e tren de persăne, ărdela Ciuşiu pănă IV. Tr. aocel. (peste Arad) la — ore — min.,
selor seu realităţilor din rayonul apa- 15 Februarie 1898, blanchetele de fa aici tren mixt) *). săra.
ductului, ca se plătâscă pentru toţi siune pentru capitale în sarcina rea Dela Bucurescî la Braşov: Dela Braşov la Bucurescî:
consumenţiî de apă chiria de apă. lităţilor, au a se p r e d a la oficiu I. Trenul mixt, care circulă numai Vinerea I. Trenul de persone la 3 ore 55 min. cL.
Spre scopul încassărei chiriei de de dare orăşenesc însoţite cu o pe- dela Predeal, la 0 6re 0 min. dim. II. Trenul accelerat (ce vine dela Arad).
apă se va dispune o inventare ex tiţiune prin care se motiveză în mod II. Trenul acoel. la 2 6re 18 min. p. m. la — bre — min. dim.
officio a tuturor locuinţelor, pravă demn de crecjut cauza întârejierei cu II. Trenul mixt, la 5 ăre 20 min. p. m.
IU. Trenul mixt la li ore a. m.
liilor, magasinelor, lucrătorelor etc. predarea formularelor de blanchete IV. Trenul de pers., la 9 ore 8 min. sera.
IV. Trenul accelerat (ce vine pe la Oradia-
etc., mai departe o conscriere a tu la timpul prescris. Blanchetele cu V. Trenul aocel. la — ore — min. săra. Cluşiu) la 2 6re 19 min. p. m.
turor cailor şi mânzilor în verstă fasiunile de d a t o r i i p e i m m o b i - Dela Kezdi-Oşorhein la Braşo»’:
până la 2 anî, a asinilor, vitelor cor l e , c e s e v o r p r e s e n t a d u p ă 15 Dela Braşov la Kezdi-Oşorkeiu:
nute şi a viţeilor. Februarie 1898, nu se vor lua de I. Trenul de persone la 8 ore 26 m. d., I. Trenul de persăne la 5 ore 19 min.
Toţi proprietarii de casă şi rea loc în c o n s i d e r a ţ i ă . (are legătura în St.-GeorgI cu Ciuo- dim. (are legătură cu Tuşnad)
Szerda).
lităţi se provocă, ca se fasioneze cu B r a ş o v , 81 Decembre 1897. II. Trenul de persăne la 1 ără 51 m. p. m. Ciuc-Szereda. 2 6. 55 m.
conscienţiositate obiectele de con (dela prima Iulie păn’ la 31 August II. Trenul mixt la 8 6re 50 min. a. m.
scriere organelor esmise spre acest 1-3,103 Oficiul de dare orăşenesc. va avă şi acest tren legătura eu St.-
scop, de-6rece în cas contrar fasionă- Georgi ou Tuşnadul). III. Trenul de pers. la 2 ore 55 m. p. tn«.
rile necorecte se vor pedepsi în sensul IP ir Numere singuratice III. Trenul mixt, la 7 6re 3 min. săra, (are (are legătură ou linia Tuşnad-Ciuc-
statutului amintit respective în sen legătură cu Ciuc-Szereda). Szereda.
sul statutului penal. din „ Gazeta Transilvaniei * Dela Zerneseî Ia Braşov (G. Bartolomein). Dela Braşov Ia Zârnescî (GK Bartolomeiu*
B r a ş o v , 22 Decemvre 1897. & 5 cr. se potu cumpera I. Trenul mixt 6 ore 22 min. dim. I. Trenul mixt la 9 ăre şi 5 min. a. m.
1458.3-3 Magistratul orăşenesc. în tutungeria M. Gfross. II. Trenul mixt la 1 oră 9 min. p. m. II. Trenul mixt la 3 ore 18 min. o. m,
Tipografia A Mureşianu, Braşov.