Page 92 - 1897-12
P. 92

GAZETA TRANSILVANIEI.                                                                 Nr. 285—1897.


                                                      .jcIb   Nr. 8325—1897.
                                                                        Publicaţiune!                                    Lucrări de legătorie de cărţi
                                                      121.15 Pentru presentarea fasiunilor de dare
                                                   s   99.55  după câştig, clasa III şi IV după in­
                                                /o-   121.80
                                             /2 °/ 0    101.-  terese de capitale, precum şi după
                                             . emis.    122.-             capitale pasive:                             legător de cărţi, şî lucrător de galanterii,
                                            0 • • •    9b,80  a)  Cm privire la darea «le câştig
                                           .ivone . .    97.-
                                                                               clasa III.                                            Braşov, Strada Porţii Ur. 22.
                                          urnii . . .  152.50
                                                                    Spre  scopul  de  a  mesura  darea
                                      sei şi Segedin.  139 40
                                                              de  câştig  cl.  III  pe  anul  1898,  se                    Recomandă Onoratului public dela oraş şi dela sate
                                    str. .  .  .  »   162.05
                                                              fac  atente  tbte  acele  partide,  cari
                                    Ustr...................  102.20
                                                              exerciâză  vr’un  negoţ  seu  întreprin­                      Legătoria sa de cărţi,
                                  str.......................  121.60
                                                              dere  supusă  dârei,  cu  deosebire  toţi
                 Losurl um 1860 .................................  143.50
                                                              neguţătorii,  meseriaşii,  cari  au  în                ce  esisfă  de  14  ana  cu  cel  mai  bun  renume  şi  este
                  Aoţii de-ale Bânoei austro-ungară.  941.—
                                                              serviciul  lor  ajutbre  său  calfe,  me­
                   Aoţii de-ale Bănoeiung. d9 credit.  381 50                                                        mult  mărită  şi  din  nou  arangiată  cu  9  maşini  di­
                                                              dici,  advocaţi,  ingineri,  anteprenorî
                 Aoţii de-ale Bănoei austr. de credit.  353.-                                                        ferite.
                                                              de  ziduri  şi  alte  afaceri,  cari  pe  pe­
                 Napoleondorî......................................  9,52>/ 2                                              Se  efectwesc  tote  lucrările  ce  cad  în  sfera  legato-
                       Măroi imperiale germane . . .   CO  •CI  eo'"‘  riodul  anilor  1896,  1897,  1898  n’au      riei  de  cărţi,  dela  cea  mai  simplă  carte  de  şcolă  legată,
                 London vista.......................................  119.95  fost  supuşi  dărei,  se  provocă  ca  se-şî
                                                              ia  în  primire  imediat  blanchetele  de              până la cea mai fină legătură de lux în piele, catifea, mă­
                 Paris vista..........................................  47.55
                                                              fasiune,  dela  oficiul  de  dare  orăşe­              tase,  pluş,  pânză  etc.  esecutând  cât  se  p6te  de  bine  şi  de
                        Rente de oorăne austr. 4% . .  102.20
                 Note italiene.......................................  45.45  nesc,  pentru  a  documenta  câştigul.   esact.
                                                              Aceste  blanchete  provecţute  cu  fa-                        Avend  lucrători  de  tdte  specia  escelent  pregătiţi,
                                                              siunea  recerută  în  tbtă  regula  pen­
                           Cursul pieţei Braşov                                                                      acesta legătoriă de cărţi pote se esecute iute şi forte ieftin
                                                              tru  darea  de  câştig  clasa  III  sunt
                               Din 4 Ianuarie 1898.                                                                  tot ce se p6te cugeta mai bun în aceste lucrări.,
                                                              a  se  preda  ce!  mult  pănă  în  20  Ianua­
                Bancnota rom. Cump. 9.47 Vând.          9 50  rie  1898  st.  n.  la  oficiul  de  dare  oră­             liucrărî      de     galanterii,       passepartont,        car­
                Argint român. Cump. 9.44 Vend.          9.47 şenesc.
                                                                                                                     ton a ge etc. în t6te esecuţiunile posibile.
                 Napoleond’orl. Cump. 9.50 Vend.        9.52
                                                              b) Cu privire la darea «le câştig
                 Galbeni Cump. 5.68 Vend.               5.70                                                               Despărţământ  deosebit  pentru  legarea  cărţilor  comerciale,
                                                                              ciassa IV.
                 Buble Rusesc! Cump. 127.75 Vend.      --.---                                                        protocblelor  pentru  autorităţi  şi  oficiilor  comunale,  cu  un
                 Mărci gemane Cump. 58.60 Vend.                    La  care  sunt  supuşi  a  o  plăti               personal  anume  instruit  pentru  acâsta;  cel  mai  durabil  şi
                Lire turoescl Cump. 10.75 Vend.        —.—    tote  acele  partide,  cari  au  un  salar             cel mai practic mod de legat.
                oris.fono. Albina 5% 101.— Vend.       102.-  fix,  pensie,  comunele  publice,  cari
                                                              posed  rente,  bisericile,  societăţile  şi                 Tipăresce  înscripţiuni  pe  pantlici  de  cununi  şi  la
                                                              amploiaţii  privaţi,  mai  departe:  diri-             steguri ©te.
                 Preţurile cerealelor din piaţa Braşov.       genţii  afacerilor,  administratori,  con­

                          Din 31 Decemvre st. n. 1897.        tabili,  casieri  etc.  al  căror  salar  se                                            WILHELM HAYDECKER,
                                                              ridică  peste  40  fi.  lunar,  se  provbcă                                                       legător de cărţi,
                  Măsura                           Y  a l uta  prin  acestă  se-şî  ridice  blanchetele                   23—0                             Strada, porţii ISTr. 22.
                   său          C  a l i t a t e a .  austr.  dela  oficiu  de  dare  orăşenesc  şi  pro-
                 greutatea
                                                     a .  o r .  vedute  cu  fasiunea  recerută  în  tdtă
                                                              regula  a-le  presenta  oficiului  de  dare
                  1 H  .   L  .  Grâul oel mai frumos  9  20  cel mult pănă la 31 Ianuarie n. 1898
                     V       Grâu mijlooiu . .        8  80
                     11     Grâu mai slab „ .         8  50   c)  Cu privire la «tarea «lupă. in­
                     V      Grâu mestecat . .         6 ■ ~ '    terese «le capitale şi rente.
                     1)      Săcară frumăsă . .       5  70                                                            OT! fi IM MĂRIM    a lui KessIer este pe
                            Săcară mijlocia . .       5  30         Sunt  provocate  acele  partide,                                                      posiţiei sale derm
                             Orz frumos . . .        4   20   cari  iau  dobândă  după  capitale,  ce              P
                     >5      Orz mijlooiu . . .       3  60   le-au  împrumutat,  a-şî  lua  blanche­
                     19     Ovăs frumos . . .         2  70   tele  respective  pentru  fasiunea  dărei,
                     n       Ovăs mijlociu . .        2  40   fără  întârdiere,  dela  oficiu  de  dare,                rapeutice, un remediu cunoscut, ca cel ’                        ,e de tot
                     )?     Cucuruz .  .  .  .        3  4  0                                                                                                                       gerului, şi se
                   ?  5     Mălaiu.........................  3  80  şi  după  îndrumarea  acestuia  au  se              în contra mătreaţei, cum şi în contra că*’               elent profilactic
                     j j    Mazăre........................  7  60  le  scrie  şi  cel  mult  pănă  la  20  Ia­            POKADÂ MitjKDA prin mulţi
                    11      Linte ...........................  10  50  nuarie  1898,  se  şi-le  piedea  oficiului   n  e v ă t â m  ă t o r e ,  are un efect excelent per
                     1)     Fasole..........................  6  10  de  dare.  Asemenea  şi  persdnele,  cari     recomandă, la toţi, precum şi la copii, ca *
                     1)     Sămânţă de in . .         7  50   au v e n  i t u  r i   d e   r e n  t e ,  precum şi   în contra tuturor bălelor contagiose a pp
                     n      Sămânţă de oânepă .      4   50                                                             D  e p o s i t   c e n t r a l  de expedia       .oul Rudolf KessIer în
                            Cartofi..........................  1  50  a c e i   p r o p r i e t a r i   d e   m  o r i   ş i    Gyertyâmos, (comit. Torontal) în         moştenitorilor Molnar
                            Măzăriohe .  .  .  .     —   —    p i u  e ,   cari  au  dat  în  arendă  m6ra,        Strada Cisnădiei, în Braşov : V                 ,rd. Jeltelius, şi în farmacia
                   1 kilă   Carne de vită . . .      —   46   ori  piua,  sunt  îndatoraţi  a  înscrie  în         lui Francisc Kelemen, în Re^’                .armacia lui Emil Vermescher
                    >1      Carne de porc . . .     ---  63   blanchetele  respective  arenda  ce  o
                     lî     Carne de berbece . .     —   28                                                                                                 yVoue. —                  3—10 ,1465
                 100 kil.   Său de vită prăspăt      17  —    primesc.                                      Sosim şi îlepm h .arilor ile stat rei. ung. în Braşov.
                            Său de vită topit       24   —
                                                              d)  Cm privire la fasinnea capi­                                     ValaMl «lin 1 Octomltce st. n. 189Î .
                                                                                                                                                                             1
                                                                           talelor pasive.
                 Nr. 20095—1897.                                                                              Sosirea trenurilor in Braşov:                Plecarea trenurilor din Braşov t
                          PUELICAŢIUNE!                            Proprietarii  de  case  şi  de  moşie
                                                              ale  căror  realităţi  sunt  încărcate  cu              Dela Budapesta la Braşov:                    Dela Braşov la Budapesta:
                      Statutul  pentru  apă  din  apaduc-  datorii,  au  a-şî  lua  asemenea  respec­        I. Trenul aooelerat (peste Arad) sosesoe      I.  Trenul m'xt la 5 6re 8 min. dimineta
                tul  şi  fântânile  orăşenesc!  statorit  tivele  blanchete  şi,  sorise  cu  datele              la 0 6re q “in* diminăţa.                     (aoest  tren  merge  pănă  la  Ciuşiu  cu
                de  representanţa  orăşenâscă  şi  apro­      necesare,  a-îe  p r e s e n  t a   oficiului   II. Trenul de persăne la 8 ore dim.               trân  mixt,  ăr  de  acolo  mai  departe-
                bat  de  înaltul  Ministeriu  de  Interne  de  dare  orăşenesc  cel  muit  pănă  în         III.  Tr. aooe). peste Ciuşiu la 2 6. 9 m. p. m.    oa tren de persăne}.
                în  12  Decembre  a.  c.  Nr.  107625/111  31  Ianuarie  1898,  contra  unei  adeve­       IY. Trenul mixt la 10 6re 25 miD. săra         II.  Tr. aocel. (peste Ciuşiu) la 2 6.45 m. p, m.
                intră  în  activitate  cu  I  Ianuarie  1898,  rinţe de primire.                                  (acesta deia Budapesta până la Ciuşiu  III.  Trenul de pers. la 7 ăre 48' mic. săra.
                şi  deobligă  pe  toţi  proprietarii  ca­          După  31  Ianuarie  p898,  pănă  în            e  tren  de  persăne,  ărdela  Ciuşiu  pănă  IV.  Tr. aocel. (peste Arad) la — ore — min.,
                selor  seu  realităţilor  din  rayonul  apa-   15  Februarie  1898,  blanchetele  de  fa­         aici tren mixt) *).                           săra.
                ductului,  ca  se  plătâscă  pentru  toţi     siune  pentru  capitale  în  sarcina  rea­              Dela Bucurescî la Braşov:                    Dela Braşov la Bucurescî:
                consumenţiî de apă chiria de apă.             lităţilor,  au  a  se  p r e d a   la  oficiu   I.  Trenul mixt, care circulă numai Vinerea  I.  Trenul de persone la 3 ore 55 min. cL.
                      Spre  scopul  încassărei  chiriei  de  de  dare  orăşenesc  însoţite  cu  o  pe-            dela Predeal, la 0 6re 0 min. dim.      II.  Trenul accelerat (ce vine dela Arad).
                apă  se  va  dispune  o  inventare  ex  tiţiune  prin  care  se  motiveză  în  mod           II.  Trenul acoel. la 2 6re 18 min. p. m.          la — bre — min. dim.
                officio  a  tuturor  locuinţelor,  pravă  demn  de  crecjut  cauza  întârejierei  cu  II.  Trenul mixt, la 5 ăre 20 min. p. m.
                                                                                                                                                         IU.  Trenul mixt la li ore a. m.
                liilor,  magasinelor,  lucrătorelor  etc.  predarea  formularelor  de  blanchete  IV. Trenul de pers., la 9 ore 8 min. sera.
                                                                                                                                                         IV.  Trenul accelerat (ce vine pe la Oradia-
                etc.,  mai  departe  o  conscriere  a  tu­    la  timpul  prescris.  Blanchetele  cu        V. Trenul aocel. la — ore — min. săra.              Cluşiu) la 2 6re 19 min. p. m.
                turor  cailor  şi  mânzilor  în  verstă  fasiunile de d a t o r i i   p e   i m  m  o b i -        Dela Kezdi-Oşorhein la Braşo»’:
                până  la  2  anî,  a  asinilor,  vitelor  cor­  l e ,   c e   s e   v o r   p r e s e n  t a   d u  p ă  15                                      Dela Braşov la Kezdi-Oşorkeiu:
                 nute şi a viţeilor.                          Februarie  1898,  nu  se  vor  lua  de         I.  Trenul de persone la 8 ore 26 m. d.,      I.  Trenul de persăne la 5 ore 19 min.
                      Toţi  proprietarii  de  casă  şi  rea­  loc în c o n  s i d e r a ţ i ă .                   (are  legătura  în  St.-GeorgI  cu  Ciuo-     dim. (are legătură cu Tuşnad)
                                                                                                                  Szerda).
                lităţi  se  provocă,  ca  se  fasioneze  cu        B  r a ş o v ,  81 Decembre 1897.         II.  Trenul de persăne la 1 ără 51 m. p. m.   Ciuc-Szereda. 2 6. 55 m.
                conscienţiositate  obiectele  de  con­                                                            (dela  prima  Iulie  păn’  la  31  August   II.  Trenul mixt la 8 6re 50 min. a. m.
                scriere  organelor  esmise  spre  acest  1-3,103 Oficiul de dare orăşenesc.                       va  avă  şi  acest  tren  legătura  eu  St.-
                scop,  de-6rece  în  cas  contrar  fasionă-                                                       Georgi ou Tuşnadul).                   III.  Trenul  de  pers.  la  2  ore  55  m.  p.  tn«.
                rile necorecte se vor pedepsi în sensul            IP ir    Numere         singuratice     III.  Trenul mixt, la 7 6re 3 min. săra, (are        (are  legătură  ou  linia  Tuşnad-Ciuc-
                statutului  amintit  respective  în  sen­                                                         legătură cu Ciuc-Szereda).                    Szereda.
                sul statutului penal.                          din  „  Gazeta  Transilvaniei  *             Dela Zerneseî Ia Braşov (G. Bartolomein).    Dela Braşov Ia Zârnescî (GK Bartolomeiu*
                      B  r a ş o v ,  22 Decemvre 1897.       &  5  cr.  se  potu  cumpera                   I.  Trenul mixt 6 ore 22 min. dim.            I.  Trenul mixt la 9 ăre şi 5 min. a. m.

                  1458.3-3 Magistratul orăşenesc.             în tutungeria M. Gfross.                       II.  Trenul mixt la 1 oră 9 min. p. m.       II.  Trenul mixt la 3 ore 18 min. o. m,

                                                                                      Tipografia A Mureşianu, Braşov.
   87   88   89   90   91   92