Page 1 - 1898-01
P. 1
V
v ,: 5/0
Jai8îa“ iese in îUm di.
ii Mrsb AiwiiiiuiEfiiB ţţoaru Acstro-Uagana:
fr-arev. ?teţ* maî-8 &$•> :-?0 Pe un an 12 fi., pe şemt luni
gwslsosi a^tK3i'.«.t« 3a ;•■ 6 fi.. pe trei luni 3 ti.
*t:î.j;ora. — iwuaUcoţtpîc ba ii N-rii de Dumlneoi 2 8. pe an.
PBiitn totala sl strâinâiaie:
IK9EHATE n6 'oneniac. 1h ASwi- Pe un an 40 franol, pe găm>
tintraţluno In !ina>ov ţri In jr- iunJ 20 fr., pe trei iuni 10 fr.
Kintirole Elroarl do aitnuoluH: S-rii de Duminecă 8 frâne!.
în Tiean: if. /hudi. ădînnch
rUbahk, Rudolf £ouc. 1. Qţpitoa 3e prenumără la tdte oticieie
$f»ohfolger; Anton Opptitk, 7. poftele din întru ţi din ataru
Dcnmbcr, tu Budapoota: A, T. ji la dd- aoieetori.
Wiăbcrgtrg, ttkfttin B*ntod: în ifraaiîpl touu Btasoî
SuouTesoi: Agmea Banat, Sno- adminjstraţiunea. piaţa mare,
<)u»al9 do Satur.nuia; în fîatn- târgul Inului Nr. 80 etagiu
bart: Karalyt Ah IMcrmamn. I.: pe un an 10 fl., pe şise
Preţul Inoaiţlunllar: o eeîiă. luni 6 fl., pe trei lunî 2 fl. 60 cr.
tsormond pe 0 ceJ6nă 8 a*. ai Cu dusul în casă: Pe un an
JOcr. timbru pentru o publi- AliT"CJL fcSffiîL 12 fl., pe 8 luni 8 ti., pe trei luni
isra. Publicări moi deee după. 8 fl. Un esemplar 6 or. v. a.
hnvitii şi învoială. s6u 16 bani. Atât abonamen
Koei&mo po pagina <1 8-a o tele oât şi insorţiunile sunt
usriă 10 or. *ău 80 buni. a se plăti înainte.
Nr. 8. Braşov, Ltini-larţi 13 (25) Ianuarie 1838.
Nouele perchisiţiuni. presenţei gendarmilor, şi a-i scâte mari Kalman, care Zice, că a venit deputaţiă de femei s’au făcut în totă tă
astfel vinovaţi de agitaţiunea peri- să caute „hârtiile compromiţătqre“. cerea.
In numerii din urmă ai fbiei culosă statului, de care erau sus- Ce, sunt aceste hărţii însă? Ce Zic
. *
ridstre am publicat doue raporturi piţionaţî. şi de unde vin ? Nimeni nu scie, afara Saşii guvernamentali dela Me
din satele învecinate cu oraşul nos Mai mult o dovedesce acâsta de acel misterios Hamari. Cu tâte diaş. Câta oficioşilor ungur! se dă de-a
tru despre încălcarea domiciliului comedia ce se juca înaintea lor cu astea înse o săptămână de Zile agen
, * tumba de bueuriă, că Saşii dela Mediaş
severşită fată cu doi preoţi români scrisorile recomandate, ce îi-se adu tul secret cu neguţătorul de lemne, au decis în adunarea lor electorală din
şi despre perchisiţiile făcute la ei cu ceau tocmai în momentul, când se care nu pâte fi decât un detectiv, 16 1. c. cu majoritate, că voesc ca depu
asistenţa unei cete de gendarmî. aflau de faţă agenţii secreţi poli petrece cu gendarmii în comuna, tatul lor să rămână în partida guvernului,
In ambele raporturi, a căror au ţienesc! însoţiţi de gendarmî. batalionul de infanteria dela Braşov că nu voesc luptă, nu voesc conturbarea păcii
tenticitate nu o putem trage la în Bate la ochi, că în amândouă primesce ordin să stea gata de a cu guvernul. Oposiţia a constat din vre-o
doială, se ved urmele aceleiaşi pro- caşurile se presentă mai întâiu, îna alerga la faţa locului la primul semn, sută Saşî „verdl . Iritaţiunea a fost aşa de
a
■ cederî, cari în caşul de faţă este de intea victimelor alese de intriga po- căci mii de proclamaţii s’ar fi găsit mare, încât se ameninţau unii pe alţii chiar cu
sigur înscenată de o mână lungă. liţienescă, unul şi acelaşi om îm în amintitele comune, în cari ar fi bastonele. Cu mare greu s’a putut restabili
Se nasce acum întrebarea, ce brăcat în haine civile, care se ge- vorba chiar de o „cooperare cu Ruşii. “ liniştea, ca majoritatea apoi să potă lua
scop pot avea aceste machinaţiunî râză ca neguţător de lemne. Acesta Aceste proclamaţii au fost fără acel conclus servil.
puse la cale de poliţia de stat uogu- are chemarea să recunâscă terenul, îndoială aduse dela Pesta gata au-
rescă? Ce interes pot avâ guver să tragă în conversaţiă pe respectivii tografate. Der ce se petrece, ce se
nanţii din Pesta de a alarma lumea pană ce avea să sosescă feciorul cu urmăresce dela Pesta cu acesta ma- Adunarea Asociaţiunei meseriaşilor
a cu perchisiţii domiciliare, cu desfă epistola cea misteriosă şi în acelaşi chinaţiune ?
şurarea de putere mare de gendarmî moment să urmeze apoi surprisa cu Dtă o întrebare gravă, care români din Braşov.
faţă cu nisce preoţi, cari n’au jucat apariţiunea pe scena a gendarmilor trebue să fiă lămurită. Dâr mai îna ErI după amâZî s’a ţinut în sala de
M
nicî-odată un rol politic şi peste şi a trimisului poliţiei, cari aveu să inte trebue să se lămurâscă altă în desemn a scolelor române din loc aduna
aedsta mai trăesc şi in mijlocul unei perchisiţioneze. trebare. rea generală ordinară a „Asociaţiunei pen
poporaţiunî, în comune, cari, cel pu Aceeaşi metodă la Bacîfalău, ca Noi seim, că aici avem auto tru sprijinirea înveţâceilor şi soăalilor români
ţin în ce privesce pe locuitorii ro şi la Tărlungenî; scrisârea cu pricina rităţi, cari sunt singur competente meseriaşi din Braşov“. Fruntaşii români din
mâni, n’au dat niciodată prilegiu au şi ici şi colo e espedată dela Bra de a face cercetări în cas de ame Braşov au manifestat şi de astă-dată uu
torităţilor politice de a fi îngrijate şov. Cuprinsul ei rămâne necunoscut ninţarea liniştei publice. Cum vine, interes forte frumos faţă de căuşele acestei
pentru ordinea şi liniştea publică. adresaţilor, căci omul poliţiei o bro- că de acestea nu se aude nimic, ca vechi şi meritate Asociaţiun! a nostre,
S’au ivit caşuri în anii din urmă, desce aşa ea, tocmai când să i a în au intrat ca şi în pământ şi că presentându-se la adunare în număr aprope
că pacea şi liniştea locuitorilor din primire, el să fiă de faţă şi să con- complet.
m „spitzelii“, şi detectivii din Pesta
Săcele se fia turburată, der acesta fisce fără nici o ceremonia con cutrieră comunele nostre şi le alar- Adunarea a fost deschisă şi presidată
s’a întâmplat numai din partea Cian- ţinutul ei. rnâză cu desfăşurarea forţei gendar- de d-1 Vasilie L. Popovici, viee-preşedintele
găilor, cari de repeţite ori au co Urmeza perchisiţia, care se sfîr- mereacî, fără de a se legitima mă Asociaţiunei. După deschidere, d-1 secretar
mis escese sălbatice, mai ales în şesce fără de nici un resultat în car cu o carte de visită dela căpe Pompiliu Ban a cetit raportul lung şi bine
contra conlocuitorilor lor români. sensul urmăririi. teniile autorităţii locale? redactat al comitetului despre starea şi
Nimic nu s’a petrecut însă, nici în Şi mai caracteristic este însă, activitatea Asociaţiunei în cursul anului
anii trecuţi, mei în timpul mai nou, că tdte aceste se petrec, că liniştea 1897. Vom reveni asupra acestui interesant
ce se îndreptăţâscă pe apărătorii si casei şi libertatea individuală este De'jcmtaţiâ de femei la monâr- raport, care a făcut asupra publicului forte
guranţei publice a lua măsuri estra- încălcată fără ca măcar să premârgă chul. Precum aflăm, au plecat din Sibiiu bune impresiunî prin humerosele constatări
ordinare faţă cu Românii. formalităţile cerute de lege: adecă 12 dame, âr dela Braşov asemenea 12 dame îmbucurătore despre progresele Asociaţiu
Modul de procedere la perchisi- împărtăşirea ordinului oficial, prin din familiile săsesc! la Viena. Aic! se vor nei şi ■ activitatea ei în adevăr încordată.
ţiunea din Bacîfalău şi Tărlungenî care se ordonă şi se esplică cerce întâlni p6te şi cu representante ale altor Intre altele amintim, că pe când la finea
dovedesce clar şi limpede, că avem tarea. Preoţii din cestiune nu se pot ţinuturi şi vor merge apoi în corpore la anului 1897 numărul tuturor elevilor ro
de a face o’un plan bine ticluit, reculege şi aşa numai cel din Târ- Majestatea Sa spre a-i preda o adresă, care mâni aşedaţî la diferite meserii în Braşov
care ţintea de a se folosi de puţină lungenî se crede în drept a întreba, se dice, că e subscrisă de mai multe mii era 295, în cursul , anului 1897 s’au mai 1
Km esperienţâ a preoţilor din ceştiune cel puţin, de cine are norocire? de domne şi domnişore germane din Tran aşedat din nou 118 elevi de meserii cu
în materiă de perebisiţiunî pentru 1-se presentă un âfe-care impie silvania. In adresă rogă pe Monarch să contract în regulă.'Calfe au eşit. în anul
a-i aduce în încurcătură, pâte chiar gat dela ministfcriul de interne (ori nu sancţioneze legea de maghiarisarea nu trecut 71, cu 11 mai mulţi ca în 1896. —
11
în vre o contrazicere sub presiunea chiar „secretar ?) cu numele Ha- melor localităţilor. Pregătirile pentru acâstă Numărul membrilor încă e în eres cere îm-
FOILETONUL „GAZ. TRANS.“ Românii noştri când citesc astfel de litioa, mă, aia ne răpesce tot timpul, inter In articolul de faţă n’am pretenţia să
m articull — dâcă în genere se îndură să-i arma dâră silent musac /“ Dâr încă n’am fac un studiu critic â cărţii d-iui Oniţiu,
cetâscă — au tot-deuna în dosar o mul auZit pe nimeni, că politica, acest monstru, ci voesc numai printr’o recensiune să atrag
DE TOATE. Schiţe şi novele de Virgil Oniţiu.
ţime de scuse â la notarul Seurţu şi do- l’ar fi oprit să mârgă la bere sâu să ia atenţiunea publicului nostru asupra oi.
Editura librăriei Ciurcu, Braşov 1897. ! . I
jene faţă de cei ce le-au scris, ca şi au ceva icre negre de dejun. Dâr înzadar am
In tote ţările se strigă adl, că litera torul epistolei eătră Corobeţ. Er’ pentru spune, că spirituTîneă trebue hrănit. „Inter D-1 Oniţiu ne dă în volumul, ce stă
11
06
tura decade. înţelesul acestor cuvinte e pilde ca şi cea adusă de mine mai sus arma silent musae! “ — aşa Z^ marele înaintea rbba, „de' tbâte : novele, novelete,
însă altul în diferite ţări. Să luăm spre mulţi îşi vor fi Zicend : „Omul ăla ne asâ- Herbart! Punctum şi trăâscă domnul Hîr- schiţe umoristice şi' seriose.
pildă Germania şi România. Acolo ele s’ar mănă pe noi o mână de omeni de erî, bariu! Dintre bucăţile de cuprins serios, cea
putâ formula în „literatură decadentă", âr alaltăerî, cu Germanii“ uitând însă, că tot Astfel se întâmplă, că singura nâstră mai bună e novela Praf şi cenuşe u
r
11
aici în „decadenţa literaturei“ ; spre ilus ei aveau cu câte-va clipe mai ’nainte în irevistă, „Familia , de abia pote vegeta, er „Liviu Serian se preâmbla , cu paşi
it| trarea ăstor vorbe voiii cita faptul, că nu gură frase bombastice, ca: „30 de ani au cărţi literare mai apar dor din Paşti în lungi, şovăitori prin odaia sa. Lampa de
mai în Lipsea şi numai în luna Decemvre ajuns să. facă din nisce sclavi pe Românii Rusalii la Braşov sâu la Gherla. Gberea pe masă, care arunca pe părete umbre
1897 s’au tipărit câte-va mii de cărţi cu de aZî, cari se pot pune cu ori-ce popor are drept când spuhe, că pricina pentru mari, purta silueta tînărului într’un nîod
cuprins literar, âr la noi în tot anul 1897 european în campăna culturii; 30 de ani care Coşbuc după o activitate poetică de fantastic de pe pat pe părete şi de. pe
numărul cărţilor apărute nu se urcă'nici au făcut din subjugaţii orientali o massă 8 ani încă nu era cunoscut în ţâră, zace părete pe plafon şi erăşî înapoi“.
la 200. Acolo cuvântul decadent e figurat culturală de Zece miliâne de Români!“ Şi în aceea, că şi-a publicat poesiile numai Şi precum acele umbre' nătăvăloşe
şi arată o direcţiune literară, la noi deca aceste cuvinte sunt atât de convingătore, prin Ziare ardelene, pe cari cei din ţâră ajunse pe la colţuri se strîmbă şi şe îndoie,
denţă se întrebuinţeză în sensul primitiv dâcă mai întreţeşl printre ele un „înţelegi nu le cetesc. ca şi când s’âr lupta să . cuprindă trei pă
a
al vorbei, însemnând un regres al produc- mă! încât devin axiom. De aceea trebue privită apariţia unei reţi de-odată, astfel şi gândurile lui negre
ţiunii. Din minimala producţiune literară la nouă cărţi de cuprins literar ca şi un eve se încovoie în lupta de. a cuprinde şi su
S’a scris atâta în timpul din urmă la Români, abia cad vre-o 2°/ pentru ţările niment, şi recomandată publicului- cu căldură gruma sentimentele sale. E o luptă crân
0
noi despre acest trist stadiu literar, prici de dincoce de CarpaţI. „Dâr aici e altceva, îndată ce o merită. cenă acâsta, cu atât mai crâncenă, cu cât
; ; i '
nuit de indiferenţa publicului cetitor şi noi suntem omeni săraci ! mi-se va re ; Ne-a surprins deci forte plăcut, când ea se petrece în sufletul unui om tîriăr.
u
atât de slab a fost ecoul acestor articull, plica. Dâr de ce nu e atât de sărac Zilerul d-1 Oniţiu, multora cunoscut de prin „Foiţa Sunt două elemente mânate la estrem, cari
11
încât a mai adăuga şirul lor cu unul ar german, care Dumineca merge la teatru Tribunei , şl-a adunat lucrările într’un vo se ciocnesc în el: raţiunea şi iubirea. Li
însemna a bate doba la urechia surdului şi sâu la concert, âr peste an îşi are abonat lum, pe care l’a edat de curând la Ciurcu viu Sirian iubesce pe Elena, ea încă îl iu-
u
mai mult decât s’a bătut. pe „Daheim ? „Sărăcia ca sărăcia, dâr po- în Braşov. besce şi părinţii amândurora doresc o în-
P
