Page 10 - 1898-01

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 10.—1898,

scie a fost amânat din partea guvernului nilor nici o provocare seu vătămare a altor că a privit prin deschizăturile aces­ ţat, ne deschide mintea, ca să pricepe'm
unguresc din causă, că majoritatea n’a naţionalităţi; der iritaţiunea a ajuns la un tui gard şi în grădina vecinului. cât de puternici şi capabili am pute fi şi
voit să se conformeze intenţiunilor sale, grad aşa de mare, încât au trebuit se se Apoi continuă astfel: cât de slabi şi sărmani am ajuns să fim;
va fi convocat din nou în primăvara aces­ ia măsuri estraordinare, ca să se evite is- . , . . Şi atunci am observat, spre ui­ ne învaţă a înţelege cum s’a făcut, de în­
tui an la Carloveţ. La ordinea cjilei va fi bucniii. mirea nostră, că acolo dincolo, e cu totul tre noi s’a veştejit orî-ce iniţiativă, orî-ce
regularea autonomiei bisericei sârbesc!. Se Pe piaţa Graben în 19 Ianuarie îna­ altfel decât la noi, că acolo naţionali­ simţ pentru probleme mari comune şi că
elice, că guvernul însu-şî doresce se resolve inte de amedî au trebuit să se posteze nu tăţilor nu li-e permis nici-decum să-şi cul­ în mijlocul puternicului concert pentru
odată ceştiunea autonomiei bisericei ser­ mai puţin de o sută poliţişti, o jumătate tive ogorul lor, ci tote trebue să lucre în vaclă şi putere al statelor noi ajungem a
bescî. Nu se scie încă, decă guvernul vre de batalion de infanteria şi un escadron pământul statului maghiar, că acolo nu ne validita numai forte modest; ne des­
să „resolve" acestă cestiune de-adreptul de dragon!, numai pentru a scuti pe stu­ esistă egală îndreptăţire, ci numai hegemonie chide ochi asupra acelei întrebări, de c©
prin forţă, ori numai prin intrigi şi unel­ denţii germani, ce se preumblau pe pieţa maghiară, că acolo nu cunosc regate şi bunul nostru vecin, care lucră, aspru şi
tiri. Una din două însă sigur că are în ve­ Graben cu insemnele reuniunilor lor ger­ ţări, ci numai o ţâră şi numai un regat. fără consideraţie, la formarea ideei sale de
dere guvernul Banffy. mane. In săra aceleeaşl cjile au trebuit Apoi am văclut clar şi aceea cât de stat şi nicl-când nu se cârtă cu sine şi in­
* chiar să se duplice numărul puterii armate. spart e gardul de graniţă şi cât de uşor teresele sale, progreseză aşa de mult şi
A trebuit deci pentru susţinerea liniştei şi ajunge aşa de uşor la ceea ce noi perdem.
Gestiunea autonomiei catolicilor unguri pot să-şi întindă mâna aici după fructele
a ordinei să se ia măsuri preventive poli­ De aceea ne-am hotărît a persista pe
încă a ajuns îutr’un stadiu desperat. Mi­ copte ale muncei din Cisleithania (cvota
ţienesc! şi aşa s’a oprit în genere purtarea punctul de vedere austriac, fără a ne păsa
nistrul de culte Wlassics a publicat în de 3O°/ ).
colorilor din partea studenţilor, fiă ger­ 0 de înjurăturile şi larma pressei maghiare.
afacerea acâsta un memorand, din care Şi atunci ne-a scăpat un glas de
mani, fiă slavi. Punctul acesta de vedere e bun şi inopug-
reese, că guvernul nu vre să cedeze nimic compătimire pentru cele 10 milione de
Măsura nu e îndreptată numai în con­ nabil. El stă pe teritorul nostru şi e drep­
din drepturile de ingerinţă, ce şi-le arogă Nemaghiari, cărora li-e interdis a se ăesvolta
tra Germanilor, ci e generală şi numai tul nostru.
asupra bisericei. El vre să-i îmbrace pe pe pămentul lor după caracterul lor propriu
provisorică pănă ce se vor linişti spri-
catolicii unguri cu o autonomiă, prin care naţional şi un strigăt de surprindere ni-a
ritele.
aşa cjicend ministrul să guverneze biserica. venit pe buze, când am văclut o mână is- SCIRILE DILEI.
După răspunsul acesta, cerându-se în­
Pe lângă acesta după cum apare dintr’un teţă, care trăgea peste gard cloamba cu j
chiderea desbaterii şi primindu-se, Ger­
articul mai nou al lui „P. Lloyd", guver­ cvota.,. — 14 (26) Ianuarie.
manii şi mai ales deputatul Wolf, au făcut
nul tinde a asigura şi laicilor influenţă mai Liberat. Din Seghedin primim scirea,
mare scandal, strigând, că este o violen­ Ne-au observat. Vecinul strigă, ca
mare în biserică, er acestă împrejurare îi că astăcjl, în 26 Ian. n., se libereză din
tare, o călcare a liberbăţii parlamentare, din gura şerpelui, şi blastămă. El e in­
face pe catolici să credă, că guvernul vrâ dignat foc, că cuteză cineva să privescă închisorea de stat de acolo d-1 loan Siniu,
o neruşinare etc.
să asigure mamelucilor săi o influinţă de­ lucrurile dintr’un punct, pe care de 30 teolog de anul al patru-lea în Blaşiu, care,
Alegându-se, ca vorbitor general din
ci cletore în dirigerea afacerilor bisericescl. ani e strict oprit a păşi. Acolo sus n’are după cum se scie, a fost osîndit sub pre­
partea Cehilor deputatul Kramar (fostul
Foia catolică „Alkotmâny" dice, că ce căuta nimeni, chiar nimeni. Numai asta textul obicinuit al „agitaţiunei la patru
u
vice-preşedinte al camerei din Yiena pe
în loc de-a spera să se dobendescă drepturi a mai trebuit, ca să se mai uite cineva de luni temniţă de stat. In urma d-sale au
timpul obstrucţiunii), Wolf a făcut din nou
nouă şi o libertate mai mare bisericei, lu­ acolo de sus în ţera ungurescă, şi să se mai rămas în temniţa de stat dela Seghedin
scandal, strigând: „Acesta e asistentul lui
crurile s’au întors astfel, că biserica cato­ îngrijescă de aceea, că ore Saşii ardeleni, d-nii Mihaiu Rubinoviciu preot, Crucian
Abrahamovicz" şi făcând mereu sgomot,
lică are să se bucure, decă va pute să sal­ Românii şi Slovacii sunt ei forţaţi la desna- Simu învăţător şi George Fâgărăşan, ase­
pentru care a fost chemat la ordine. Când
veze măcar ceea ce a avut pănă acum. ţionalisare ori ba, şi să păzescă cineva din­ menea învăţător, — cest din urmă mai
Kramar .voi să vorbâscă deputaţii germani
Decă şi faţă cu o biserică catolică tr’un loc aşa comod fructele pactului dua- având să stea în închisore vre-o opt luni.
au părăsit cu toţii sala dietei.
ungurescă lucrurile stau astfel, ce ar mai listic! Jos de acolo! Austriacul are se stâe Tratamentul, la care sunt supuşi dânşii, după
*
pute spera ore Serbii cu regularea autono­ în regatele şi ţările sale, are să stee pe cum se vede, continuă de-a fi forte rigu­
Alaltăerî era lăţită în Praga faima,
miei bisericei lor? turnuleţele sale umile, şi nu pe un punct ros şi necruţător. Nu li-se dă voiă să con­
că deputatul Wolf a avut un duel cu de­ verseze unii cu alţii, ba nu li-se permite
înalt, care e aşa de — austriac.
putatul ceh tînăr Dr. Pincas. In adevăr s’a nici măcar să-şi împrumute unii altora câte
Noi audim larma stimabilei presse din
mira ISoemia. constatat, că în aceea cjr martorii deputa­ vecini, şi aucjim. sgomotul, cu care vor să un ch pentru cetit. D-nii Făgărăşan şi
ar
tului Pincas au apărut în clădirea dietei şi
Intr’una din dilele aceste deputaţii introducă o scară lungă de interpelaţiunî Crucian Simu se află în acelaşi despărţă­
au conferit mai mult timp cu martorii de­ mânt, pe, când d-1 Rubinoviciii a rămas
germani au fost interpelat pe locţiitorul în parlament, ca odată pentru totdeuna să
putatului Wolf. Provocarea a făcut’o Pin­
Ooudenbove privitor la oprirea poliţiei, ca ne alunge dela înălţimea unei concepţiunl acum singur într’un despărţământ, deorece
cas pentru cuvintele pronunţate de Wolf:
studenţii să mai porte colori naţionale. hotărît austriaco. Tocmai acesta înse ne în timpul de faţă alţi ărestanţl nu se află
„O naţiune de slugi poliţienescl." în temniţa de stat dela Seghedin, decât
Locţiitorul a promis, că va răspunde în întăresce în credinţa, că ar fi forte de re­
viitorea şedinţă. Din causa acesta depu­ comandat, de a relua de nou, în mod du­ numai Români.
taţii germani au făcut mare sgomot, stri­ rabil, punctul de vedere, părăsit şi uitat,
„Keichswehr“ şi Ungurii. Deputăţia femeilor săsesc! în Viena.
gând mereu: „Acum îndată trebue să răs­ al iăeei de stat austriac, al intereselor im­ Lui „Pester Lloyd i-se telegrafâză din
u
pund!!“ Deputaţii nemţi mai strigau: „Fru­ Am reprodus înaiote cu câteva periului austriae. Viena, că deputăţia sascelor din Transil­
mos locţiitor! Nu vom aştepta pănă ce îşi cjile o parte dintr’un articul apărut De aci omul vede mai departe decât vania, care constă din 12 membre a fost
u
va lua avisul dela casina aristocratică, seu în foia vienesă „Reichswehr şi în pănă la proximul strat, de aci se vede în primită Duminecă la gara de aici din par­
pănă ce îi va şopti Podlipny (primarul ceh care se lua în apărare causa naţio­ viitor şi se observă din depărtare deja tea Saşilor locuitori în Viena, cari la so­
al Pragei). Răspunde îndată! Laşitate!" nalităţilor din Ungaria. norii ameninţători cu furtună. sirea trenului au isbucnit în strigăte de
Atunci a strigat şi Wolf Cehilor: „Sunteţi In urma acestui articul foile De aci se pote bine observa cum „Hoch! sgomotose. Studenţii, cari veni­
u
nisce slugi poliţienescl!" unguresc! s’au supărat foc şi au ata­ certa internă împedecă întărirea şi înflo­ seră cu seniorii reuniunilor lor, au intonat
a
1
Preşedintele, mareşalul ţării numai cu cat cji rul vienes. „Reiohswehr * re­ rirea, de aci se pote recunosce, cât de apoi imnul săsesc, „Siebenburgen Land des
mare greu a putut să facă erăşî linişte. plică în numărul său dela 20 Ia­ nebunesc lucru e, decă ne certăm pentru Segens". Seniorul student sas Treppner şi
In şedinţa următore locţiitorul conte nuarie n. şi după ce aeămănă mo- un bob de linte ori pentru un castravete, redactorul ch lui naţional german „Ost-
ara
Coudenhove a răspuns la interpelaţia, di- narchia dualistă cu o grădină, care pe când vecinului nostru îi cresc de-a gata deutsche Rundschau", Gerstgrasser, a sa­
când între altele, că, precum am mai declarat, a fost împărţită în două, ridicau- în gură strugurii noştri cei mai buni. lutat apoi deputăţia cu scurte vorbiri, după
nu vede în purtarea de semne ale reuniu­ du-se un gard în mijlocul ei, cji > Punctul de vedere austriac, mai înăl­ cari redactorul foiei germane a presentat
ce
Praesulem, qui grande opus in Belenyes Faetus est praestans prout eminens vir Gratia caeli celebrat Michael înde vultus mox animus serenus
Oppido fecit: renovavit aedem Praesul amatus. Quinquies quinos sui Episcopatus Semper una perpetuo quousque
Nempe: Musae gymnasium vetustum Jam peractos cum pietate vera Deseret aetas.
Namque de throno patriaque cara
Amplificavit. Integer annos.
Non secus de relligione sancta înde contenţi rideatque cordis
înde convictum puero studenţi Et fide vera, bene natione Prospera haec occasio vendicat se Sol Tibi blânde ac animum serenans
Et scholam civilem itidem puellis Promeruit vir. En mihi — virtute viro nitenti Et beatae affulgeat alma vitae
Praesul internatum habitaculumque Praesul altus munere dudum adepto Nune Michaeli genitoque Pavel Lux hilarans Te.
Aedificavit. Dicere laudes
Rite fungetur pariter studebit, Quamdiu vives benedictio sit
Jubilantis Praesulis Eminentis Ut fides et relligio verenda Atque sinceram dare Ei salutem. Diva cum Te praeterea redundet
Facta, virtutes generosa dicent Amplificentur. Non adulando mea promo vota Ad tuum inceptum benefiniendum
Mox Michaelem superum fuisse Sic parentum relligio fidesque Sed virum carum venerans saluto Gratia caeli.
Numen in orbe. Hoc viro sancto duce natioui Ductus honore.
Coetui sacro pariet faventem * Turn Deus conservet adhuc diu Te
Sera praestantem memorabit aetas Prosperitatem. Sospitem, integrum validumque semper,
Gentis hune laudabilem Episcopum, qui Denique excellens Pater, eminens vir Ut fides et relligio virescat
Nationi clenodia haec paravit Praesulis tune posteritas memor fit Jubilans Praesul, celebrans Eparche Te duce canto.
Sit benedictus. Exiu Ipsum glorificabit aeque Tu decus gentis patriaeque Cleri
Naţio Romana ad astra tollet Gloria salve! Naţio Romana beatiorem
Gaudio seri referent nepotes Omne per aevum. înde mox aeram videat per id, quod
Hoc Michael fecit opus superstes Care salveto Pater alme felix! Sacra defendens sua fura salvam
Spectet hic prolem sua gens studentem Ast, ut haec optatio compleatur Vita, quae restat, Tibi sit beata Dabis eandem.
Omne per aevum. Prospere; nos cum pietate Patrem Inter illos, qui peramant fideles
Et Deum caeli precibus rogemus Semper et ultra, Tune honos, nomen, tua forma, laudes
En vir excellens pietate vera Omnipotentem: Permanebunt de generatione
înde virtute et charitate plenus, Laetus intersisque tuo fideli, Praedicando Te in. generationem
Qui Deo, Romae, Patriaeque Regi Ut per annos semper Episcopum almum Quem regis Clero sapienter aeque Omne per aevum.
Est gratiosus. Şervet integrum incolumemque multos Et gregi, quem perbene pascis, omni
Ad suae gentis patriae salute et Serius Praesul remeas in alta
Emolumentum. Pastor amate. Regna caelorum ac ibidem coronam
Sed vir est gratus populo Valacho
Et sui iam concrediti fidelis Nune fideles perbono Episcopo ter Donec in terris eris atque vives Sume virtutis meritam virentem
Fine carentem.
Rite pascendi gregis et tuendi Rite clamate unanimique voce: Mittat in Te commoda grata caelum
Pastor amatus. Et tuam vitam superi tegunto Belenyesini die 26 Ianuarie 1898.
Vivat Excellentia Vestra multos
Qui Dei nutu celebrique Roma Vivat ad annos. Nube corusca.
Matre concedente volente Rege Sint Tibi momenta reliqua laeta,