Page 13 - 1898-01
P. 13
î^atî, itiâMiifc Şueta" iese In flt-care ni.
îi $£*miţ AD0iaiB8uiii ppijiirn AusiTO-Unaana:
pîto Î6îi''9 %*, ss. Pe un »n 12 fi., pe şbse luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
âttriso*! awârv9i«>«M ■*»•«.
*ţUR*M» — 3* N-rii de DumlneoA 2 8. pe an.
.\Aywrsnfc Pecirn România si străisăiate:
H>Î?SSTE se pj:un'«®o l-i A4n;(- Pe un an 40 franci, pe ijOst
siswsţiiiiiş în Cs-asov ţi 1» as» luni 20 fr., pe trei luni 10 tr.
Miit-ăsai* B!ro«f< 96 aH!-»aluH: N-rii de Dumineoă 8 frnnd.
ta Viona: S, Dulăi, .Servneh
$tkaUk. Radolf Xo»m, X. Ofipil&t Se prenumără la tdte ofioieie
Naeiifolgei; inion Oppciik, J, poştale din tntru şi din atare
O'ivr.-iocr, tu Ettflaposia: X. T. li la dd. ooieotorl.
îclihtritrrţi, StckcUin Bvwx; in tmamerai wtm BrasoT
Sxiaujfaaoi; igcnct Satw, Suc- adminifltraţiunea, piaţa mare,
emsiue do ^toamatiio; ta Ham târgul Inului Nr. 80 etagiu
bar j,: Karo'w <t &*<mann. I.: pe un an 10 fl., pe şiise
Proţul Inserjlunlter: o swiă lnnl 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
înimond pe » calda» 8 or. pi Cu dusul în casă: Pe un an
; K)or. t untura pentru o publi- A 1 T T J L L2SI 12 fl., pe 6 luni 6 ti., pe trei luni
;nro. Publicări mai dese dupii 8 fl. Un esemplar 5 or. v a.
isiifă ei învoială. său 15 bani. Atât abonamen
Koolame pe pagina a 8-a o tele cât şi inserţiunile sunt.
aeriă 10 ar. adu 80 bani. a se plăti înainte.
Braşov, Vineri 18 (28) Ianuarie
Deputăţia femeilor săsescî. resolvărî a cererei femeilor săsescî, tat gata spre servire şi a şi efectuit Uneltirile de maghiarisare la universi
pentru ca se aducă în încurcătură îndată prin telefon audienţa cerută
Alaltăerî Saşii din Sibiiu şi Bra pe domnele, carî se presentaseră la la br. Banffy. tatea din Budapesta.
şov căpetaseră dela Viena soirea, că dânsul, adăugând cuvintele: „Pâte Un semn şi acesta al timpului!
deputăţia damelor săsesc! va fi pri că d-v6stre doriţi acesta (adecă re Budapesta, 25 Ianuarie n. 1898.
mită de Majestatea Sa. Soirea, pre tragerea guvernului), der totuşi nu Seim, că organul ceh din Praga „Na-
u
cum s’a dovedit în c}iua următdre, puteţi cere, ca guvernul însuşi se-şî Budgetul statului pe anul 1898. rodni Listy a atacat de curând într’un
n’a iost esactă. A fost, se vede, o taie crenga de sub pici6re“. articul în mod fârte vehement pe rectorul
neînţelegere la mijloc. In şedinţa de alaltăerî, 25 Ian. n., universităţii din Pesta, Herzegh, din causa
Şi în adever, că acâstă apucă s’au început în camera ungară discuţiile
Era de prevecjut, că deputăţia tură viclenă a ministrului-preşedinte asupra budgetului preliminat pe anul cu apucăturilor sale viclene faţă cu tinerimea
femeilor săsescî din Ardeal, care s’a a şi adus în perplesitate pe cele trei rent, 1898. E caracteristic, că tocmai faţă universitară nemaghiară, acusându-1 că
dus se ceră dela monarch se nu sanc dâmne. Dâcă putem da credemânt cu acestă cestiune gravă s’a manifestat cea uneltesce pentru maghiarisarea ei şi în ge
ţioneze proiectul de lege asupra nu raportului foilor unguresc!, ele, sur mai mare lipsă de interes din partea „pă nere criticând aspru sistemul de a face pro
melor localităţilor, votat de ambele prinse de vorbele ministrului, au rinţilor patriei". Abia 30—40 de deputaţi pagandă şi presiune politică cu ameninţări
camere, nu va face o esperienţă mai respuns, că n’au de gând se provâce au ascultat predarea raportorului, âr cei chiar şi între zidurile universităţii.
bună, ca cea făcută înainte cu cinci asemenî consecenţo grave politice, lalţi îşi petreceau între sine vorbind, ori Firesce, că şoviniştii unguri tineri şi
an! de deputăţia, care a dus memo ci voesc numai se dea espresiune cetind, chiar şi miniştrii acum intrau, acum bătrâni dela universitate n’au putut să lase
randul român. iritaţiunei, ce domnesce în patria eşiau din sală, petreoându-şl timpul în rî- să trâcă acestă ocasiune, ca să nu o es-
Căuşele sunt prea evidente, de lor şi se stăruescă a se face o co sete şi glume, ca şi cum s’ar fi tractat de-o ploateze in folosul lor, şi aşa s’au decis să
cât ca se mai fiă de lipsă a insista rectură în proiectul de lege. cestiune cu totul neînsemnată. ia ca pretext pretinsa ealumniare a foiei
asupra lor. Ministrul-preşedinte Banffy Banffy s’a arătat faţă cu amintitele Der n’a fost şi nu e neinsemnată cehice, pentru a iniţia o mişcare în favorea
ie-a indicat în convorbirea, ce a dame săsescî nu numai glumeţ, dâr acestă cestiune, căci, după arătările rapor rectorului. Ţinta era de ai da acestuia o
avut’o la Budapesta cu delegaţia tri şi fdrte complesant, căci s’a oferit, torului Hegedus, budgetul anului 1898 se „satisfacţia" cu concursul întregei tineriml
misă de damele săsescî din Viena că el însu-şî va face se ajungă adresa- apropiă de o jumătate miliard de florini, universitare şi a celei nemaghiare, cu alte
la dânsul, afirmând, că este in con memoriu a lor în mânile monarchu- adecă mai mult cu 22.900,000 fl., decât pre cuvinte să i-se facă rectorului o manifes
tra usului constituţional, ca Majes lui, decă îi vor încredinţa-o lui. liminariul de budget pe anul 1896. Acestă taţia generală de încredere.
tatea Sa se primâscă deputaţiunî In punctul acesta înse damele urcare caută s’o motiveze raportorul mai Iniţiativa a luat’o aşa numitul „Egye-
politice. t vârtos cu anumite _ disposiţiunî legale şi temi Kor“, al căruia preşedinte e Vâri Ort-
săsescî nu s’au grăbit nicî-decum a
Seim noi fbrte bine, cum stau arăta o deosebită încredere faţă cu anumite legi nouă ce s’au adus şi cari mann Albert (cum să vede un „neaoş" ar-
► ' padian). Acesta a conchemat pe toţi stu
lucrurile în ţâra ungurescă cu usu- ministrul-preşedinte şi au răspuns aruncă nouă sarcini asupra ţărei, El face
rile constituţionale. Acestea, ca se scurt, că adresa-memoriu se află la o asemănare între budgetul de acum 20 denţii la o întrunire într’o sală a universi
cjicem aşa, se dirig nu după adevă Viena, din care causă nu i-o pot de ani şi între cel de adl. Atunci, adecă tăţii, spuind tot-odată, că adunarea se va
ratul us, nici chiar după îndreptă preda. în 1879, investiţiunile au fost 6 milione, ocupa şi de cestiunea naţionalităţilor, pe
ţirea legală, ci după poftele momen Aşa s’a petrecut lucrul, rămâ acjî sunt 35 milione; budgetul ministeriului care „agitatorii" (Da! Cei jidano-maghiarl!)
tane ale guvernului. nând, ca ddmnele săsescî să chib- de agricultură a fost 9 milione, acjî e 23 voesc să o introducă acuma şi între murii
universităţii.
.De-altmintrelea în caşul de faţă suescă, că ore să mai espedeze me milione, al ministeriului de culte şi instruc
ţiune publică era atunci 4 milione 417,000, Intre alţii Ortmann a invitat şi socie
Banffy a avut dreptate când a cj’a» moriul lor cu posta la cancelaria tatea „Petru Maior" a tinerilor univeristarl
că decă Majestatea Sa ar primi de cabinetului, orî nu ? acjl e 15,862,000; datoria statului era atunci
putăţia îa audienţă şi i-ar promite, Deputăţia femeilor săsescî se va 100,750.000, adl e 143 milione etc. români. Dâr cum tinerii români sunt pă
că nu va sancţiona legea asupra nu alege aşa-dâr de-ocamdată numai cu Baportorul însu-şl deşi se încercă în ţiţi şi au simţit îndată machinaţiunea şovi-
melor localităţilor, guvernul, care a sprijinul moral ce ’i-l dau Germanii tot chipul să liniştescă spiritele, susţinând nistâ a colegilor lor unguri, ei le-au trimis
propus acâ9tă lege, ar trebui se se naţionali din Viena, carî au îmbră că urcarea budgetului nu involvă vre-o prin preşedintele lor un răspuns resolut, care
retragă. ţişat pe faţă causa Saşilor ardeleni. greutate extraordinară Jasupra cetăţenilor, pe lângă aceea, că era forte nemerit, mai era
recunosce totuşi, că cestiunea e de mare şi just. Etă scrisorea, ce a primit’o voini-
Cu tote astea nu ÎDcape îndo Interesant este şi nu putem să gravitate şi că discuţiile asupra budgetului cosul „arpadian" dela „Egyetemi Kor":
elă, că Majestatea Sa putea se pri lăsăm neamintit, că cele trei dame trebue să se facă cu totă seriositatea. „Mult Stimate D-le Preşedinte!
menea deputăţia, fără a-i face ase săsescî, când au sosit la preşedinţa Horanszky a criticat budgetul, de
menea promisiune. Banffy înse a consiliului de miniştri, au fost pri clarând în numele său şi al partidei sale, „Invitării d-tale de a stărui, ca la
adunarea politică de protestare conche-
sulevat faţă cu delegaţia damelor mite acolo mai întâiu de consilierul că nici în general nu-1 pfimesce. De-ase- mată pentru astăcjl să ia parte câţi mai
săsescî anume caşul unei favorabile ministerial Jeszenszky, care s’a ară- mulţi EomânI, nu pot satisface, scopul so-
menea a făcut şi contele Ioan Zichyi.
i
FOILETONUL „GAZ. TE,ANS.“ In acelaş timp sosesce şi colonelul pe mine şi mă întrebă dâcă sunt de opiniă cavaleriă. Atunci ar fi un desastru, am fi
Fălcoianu, şeful de stat-major, însoţit de să atacăm. masacraţi de başibozuci. Eetragerea sub
oolonelul Berendeiă, maiorul Şerbânescu şi Eu îi răspund, că deşi este cam târ focul inimicului ar fi degenerat în fugă şi
1 2 Ianuarie 1878. alţi câţl-va ofiţeri. Trecuseră prin apa To- ziu,, fiind trei ore, şi peste o oră şi jumă totă artileria nostră pierdută, fiind-că tu
poloviţa, căci erau toţi plini de apă. Colo tate va fi întunerec, der decă îmi ordonă, nurile erau înomoliţe în zăpadă şi trenu
— Episod istoric. —
nelul Fălcoianu comunică generalului Cer eu voifi ataca. rile erau duse la 2 kilometri înapoi lângă
Luni, 12 Ianuarie v. 1898, s’au împli chez, că celelalte două divizii au încercat Atunci generalul îmi ordonă să înain Dâmboviţa.
nit două-cjeel de ani de când s’a dat lupta atacul fără succes. tez până la 500 metri de posiţia inimicu M’am gândit că este mai bine a ataca,
dela Smîrdan, o luptă eroică, în care oştea hotărît şciind, că tote retragerile sunt de-
română de trei ori mai puţină la număr Divizia Anghelescu a mers asupra lui şi să deschid focul, er dâcă voifi întim- sastruose. Dâcă vom cădea peste o trupă
ca vrăşmaşul, a dat dovecjl de vitejie vred Tatargicului, der acest punct nu a fost pina o resistenţă, să mă retrag.
nice de strămoşii săi. apărat. O companiă de Turci, ce-1 ocupa, prea numărosă de Turci, vom muri glorios
Eu îl întrebaiii : — „Cine va judeca cu arma în mână.
Nisce ofiţeri suedezi, cari au venit a abandonat tot fără a resista, retrăgân- gradul de resistenţă şi cine va da ordinul
după luarea Smîrdauului să observe posiţia, du-se în Vidin. Am chemat dâr pe şefii de batalione
au declarat, că lupta acesta este una din de retragere?" şi le-am dat ordin ca la semnalul ce voiţi
tre cele mai strălucite fapte de arme, cari La divizia Lecca a fost însărcinat co — Vă las totă latitudinea dv., îmi da de mergere înainte, batalionele să por-
se găsesc în analele răsboielor. lonelul Cruţescu cu o brigadă se atace No-
răspunse generalul, lucraţi cum veţi găsi nâscă în ordin risipit la doi paşi, omenii
M. Sa Eegele a declarat, că în lupta voselo, der, din causa ceţei, se vede, a de cuviinţă.
dela Smîrdan s’a înălţat forte sus reputa oblicat la drâpta prea mult, şi a nemerit vor înainta în linişte cu armele încărcate,
ţia infanteriei de linie, căci numai 3 bata în Tatargie, unde s’a întîlnit cu divizia An Mă retrag spre a lua disposiţii de fără a trage, semnalul de înaintare să nu
lione c’un efectiv redus a repurtat acesta atac, chemând şefiii de batalione. Dâr acest se repete de cornişti; când voiţi da sem
isbîndă. ghelescu, care sosise acolo mai nainte. ordin îmi dete de gândit: Cum voiă apre nalul de atac şi pas gimnastic, omenii se
Extragem din memoriile d-lui general Colonelul Fălcoianu era de opinie, ca cia resistenţă? Dâcă vor fi numai câţi-va vor arunca cu iuţâlă înainte, strigând ura^
Ion Cotruţ, martor şi actor al acestor scene şi generalul Cerchez, să încerce un atac, Turci, cari ar răspunde la focul meu, şi âr corniştii să repete semnalul. Omenii nu
sângerose. Descrierea acestor lupte este
una din cele mai frumose naraţii mili pote că şi Smîrdanul nu va fi ocupat se dâcă m’aşl retrage dinaintea lor, acâsta ar vor descărca armele de cât de aprope în
tare şi este făcută cu o sobrietate aprope rios. Generalul Cerchez esitâză, pretextând fi o ruşine pentru mine. Dâcă din contră şanţul inimicului.
laconică. că atacul nu a fost preparat cu artileriă, Turcii ar fi număroşî, şi retrăgându-mă ar Am dat semnalul de înaintare şi ba
Etă pasagiul privitor la luarea Smîr- că s’a convenit a se face un atac simulta- lansa cavaleria în urmărirea mea ? Cu o cji talionele au pornit înainte desfăşurate în
d anului: neu de tote diviziile. Der în fine mă chiamă mai înainte avusesem probă că dispune de tiralioii şi cu susţinerile pe linia tiraliori-
