Page 14 - 1898-01

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 11.—1898.

cietăţii „Petru Maior" fiind cultivarea lite- de presentarea lui în camera deputaţilor guvern, protecţiunea ministerială împarte Petersburg ca să se menţină statns quo
raturei, er nu se facă. politică. s’a dat sancţiunea prealabilă. Ministrul-pre­ nu numai funcţiunile de stat, beneficiile în Peninsula Balcanică, n’a durat mult
Virgil V. MoisiJ. şedinte n’are nimic în contră, decă damele preoţescl, posturile de mediei şi farmaciile, precum se vede. piarele rusescl şi austriaco
11
president . vor trimite Memorandul cu posta la adresa ci chiar şi directoratul băncilor aprope în- au şi început încriminările reciproce. In
Se înţelege, că după acest refus nici cancelariei de cabinet, ba el s’a oferit chiar trâgă inteligenţa îşi trage leafa dela stat curând trebue să ne aşteptăm la nouă con­
un singur tînăr român n’a luat parte la — în mod galant — de a transmite însu-şî şi afaceri comerciale mari numai cu statul flicte în Balcani, între Rusia si Austria.
amintita întrunire a universitarilor ma­ Memorandul la cancelariă, dâcă damele se pot încheia. Din causa asta este atât Rusia caută să-şi câştige şi simpatia
ghiari. Aceştia din urmă pretind însă, că voesc să li-1 predea. Deputăţia a declarat de mare budgetul, sunt atât de mulţi „stre- grecâscă, menţinând candidatura Prinţului
ar fi fost representaţl tinerii celorlalte na­ îusă, că acesta cu atât mai puţin o pote berii" şi atât de puţini omenii indepen­ George la postul de guvernator al Cretei.
ţionalităţi. Adevărat este însă numai, că face, cu cât Memorandul se află în Viena". denţi... Austria şi Germania nu privesce acestă
au luat parte şi câţî-va dintre tinerii slavi Cu acâsta primirea, în decursul căreia con­ „In urma organismului defectuos al candidatură tocmai cu ochi buni.
mai slabi de ânger. versaţia s’a purtat în limba germană, s’a statului, nicăirl în lume nu se află atâtea
„Arpadianul" Ortmann a spus în dis­ terminat. funcţiuni şi funcţionari rău plătiţi, ca în Candidatura pentru postul de guvernor
cursul său de deschidere, că scopul intru- patria nostră. Şi încă mult mai mare este al Cretei ocupă mult diplomaţia europână.
nirei este de a da satisfacţiă rectorului numărul celor ce vânâză după posturi, căci „Pol. Cor." anunţă: Candidatura prinţului
faţă cu „atacurile" naţionalităţilor, de altă Budgetul şi centralisaţiunea. din classa falimentată a domnilor alârgă George al Greciei pentru postul de guver­
parte de a da prilej tinerilor din sînul na­ în massă la stat după ajutor şi după pâne, nor al insulei Creta se află încă în stadiul
In faţa nouei urcări a budgetu­
ţionalităţilor ca să-şi aducă înainte pre­ căci seu au ajuns la sapă de lemn, seu că unui schimb de păreri intim între cabi­
lui, organul partidei poporale, „ A l -
tinsele plângeri. sunt în ajun de-a ajunge, fir poporul de nete. In ce privesce Anglia şi Franeia, e
kotmâny", face intr’un articul de
Interesantă e resoluţiunea ce s’a luat rând, care n’are cualificaţiă şi nu pote sigur, că ele vor sprijini candidatura acesta.
fond al seu câte va constatări im­
cu mare sgomot. fită-o: ajunge la protecţiune, nu pote nicidecum Seirea, că- ambasadorul rusesc, de Sinovieff,
portante, din cari reproducem ur-
„Adunarea generală se enuncie, că mâtorele: să beneficieze de budget. El numai plă- când a pus în vedere Sultanului alegerea
voteză mulţămită şi încredere rectorului „Budgetul unguresc este de un mi­ tesce, căci e silit să plătescă, âr după ce prinţului George, ar fi purtat un limbagiu
universităţii pentru păşirea sa conscie şi încetul pe încetul sărăcesce, devine prole­ energic, nu este adevărdtă. Sultanul se
cu tact, mai departe, că în sînul tinerimei liard de corone. Am devenit o ţâră grozav dice, că a observat faţă cu d-1 Sinovieff,
universitare n’a observat mişcări naţiona­ de bogată. Cu trei-decî de ani înainte, tar şi se face socialist". că forte cu greu îi va fi posibil, de-a îm­
liste şi, decă totu-şl s’ar afla vr’un tîner când s’a făcut primul budget ordinar, suma In fine „Alkotmâny" vorbesce despre
maghiar (sic!), care se profeseză şi propo- totală a cheltuelilor era 184 milione 531.299 boia societăţii ungurescl şi dice, că acâstă plini acestă dorinţă a Rusiei, deore-ce tre­
văduescă idei contrare statului, adunarea fi. Astădî statul ungar cheltuesce aprope bolă e mult mai mare şi mai adâncă, decât bue să ţină sâmă de disposiţia poporului
condamnă activitatea ne patriotică a aces­ a statului. său, care s’a pronunţat cu totă hotărîrea
tuia". de trei ori atât. Acesta e un progres uriaş! în contra numirei unui prinţ grecesc ca
Dâcă şi pământul ar fi crescut încă odată
Acum patria pote să fiă liniştită, că guvernor al Cretei. Aceeaşi corespondenţă
pe cât a fost, decă şi numărul poporaţiunei
au scăpat’o Ortmann şi soţii de „agitatorii" Redeschiderea parlamentului român. anunţă, că şefii insurgenţilor şi notabilii din
s’ar fi duplicat şi decă averile încă s’ar fi
dintre zidurile universităţii pestane, însă diferitele ţinuturi ale Cretei a decis a trimite
triplicat, atunci tote ar fi bine. Luni s’au redeschis camerile române.
numai de agiatorii presupuşi din sînul ti­ In ajun s’a făcut în sînul grupurilor parti­ o adresă prinţului George, în care-1 asi­
„Insă Ungaria şi acum e numai atât
nerimei naţionalităţilor nemaghiare, nu şi dului naţional liberal tratări cu scop, de-a gură de deplinul lor devotament. De altă
de mare, cât a fost; dealurile sale sterile
de agitatorii cei adevăraţi din sînul naţio­ ajunge la o înţelegere comună pentru o parte se vorbesce, că membrii adunărei
n’au devenit fructifere, pădurile sale s’au
nalităţii maghiare şi a apertinenţelor ei concentrare a tuturor elementelor liberale. naţionale s’au înţeles, ca de-ocamdată să
şi nimicit deja şi, deşi valorea pământului
jidovescl. Din acest incident s’a săvârşit o apropiare se reţină dela orî-ce manifestaţiune.
şi cultivarea lui, a progresat, el nu produce
între grupul Aurelian şi grupul Fleva, şi
de trei ori atât nici în recoltă, nici în bani.
Deputăţia damelor săsescî. „Pes­ Adevărat, că am construit căi ferate şi că acum era vorba să se ajungă la o înţele­ SOIRILE DILEI.
gere şi cu Sturdziştii şi cu grupul Sta-
tei- Lloyd" aduce adî amănunte despre pa­ Budapesta a devenit oraş mare, der aces­ tescu.
sul intreprins de damele săsescî în Buda­ tea s’au făcut pe datorii, ale cărora inte­ Intre d-nii Statescu şi Sturdza s’a pro­ — 15 (27) Ianuarie.
pesta la ministrul-preşedinte. „Vădând, că rese le plătim străinătăţii, er statul se dus în timpul din urmă o încordare, care Visita Regelui Carol la Petersburg.
nu mai primesc audienţă, au plecat trei plânge, că căile sale ferate aduc slab ve­ a avut şi urmări, provocând o crisă par­ „N. fr. Presse" din Viena aduce seirea, că
00 nit, măcar că politica nostră de comunica-
dintrei damele săsescî la Budapesta — (Ţ ţială ministerială prin demisiunea d-lui regele României va visita pe împăi’atul Ni-
„P. Lloyd" — ca să roge pe ministrul- ţiune a fost relativ cea mai bună. Deorece Djuvara (din grupul Statescu) din postul colae II al Rusiei la Petersburg în cursul
preşedinte de a avea bunătatea să esope- n’am putut resista risipei, averile ni-le-am ' de ministru al justiţiei. Acestă crisă s’a acestei primăveri.
reze, ca deputăţia să fiă primită de Majes- consumat, regaliile le-am confiscat, am creat
tatea Sa în audienţă. La vorbirea condu- monopoluri şi am îngreunat poporul cu terminat Duminecă prin numirea d-lui G. 0 nouă catastrofă la minele dela Re­
iolade la departamentul justiei.
cătorei deputăţiei, d-na Stefania Pritsch tot felul de dări, acesta ne mai putând In prediua acestei numiri s’au între­ şiţa. In noptea de 24 Ianuarie n. ârăşî s’a
născ. de Sonenfeld, care a asigurat, că de­ suporta povara, şi-a încărcat casa şi moşia rupt şi tratările de împăcare între grupu­ întâmplat la minele de cărbuni dela Re­
putăţia n’ă voit să încunjure guvernul un­ cu datorii, sâu că le-a vândut şi a devenit rile liberale. „Drapelul", organul grupului şiţa o catastrofă, căreia au câdut victimă
guresc, a răspuns baronul Banffy, că e în diler, ori proletar domnesc, er alţii au aurelianist, constată acestă întrerupere cu mai mulţi muncitori. Anume desvoltându-se
contra usului constituţional, că Maj. Sa să emigrat... mult gaz înecăcios, 9 dintre muncitori au
regret, der totuşi esprimă speranţa, că în­ fost omorîţl, âr 5 au dispărut. Se crede,
primescă deputaţiunl politice. Decă densul „Budgetul nostru arată trecerea ave­
tr’un timp dat liberalii, în special căpe­ că şi dintre aceştia trei s’au prăpădit şi
ar interveni pentru încuviinţarea audienţii rilor în mâna statului. In Ungaria tote ve­
teniile, vor răspunde la aşteptarea gene­ abia doi decă vor mai fi aflaţi cu vieţă.
şi Maj. Sa ar face deputăţiei promisiunea, nitele le ia statul şi acesta le şi împarte.
rală, de-a se face o înţelegere perfectă în­ Puţin a lipsit ca nenorocirea să ia dimen­
de care acesta să rogă, că nu va sancţiona Căi ferate, mine, fabrici, navigaţiă, zahar,
tre toţi liberalii, fiă de orî-ce nuanţă. siuni asemenea celei din anul trecut, când
legea asupra numelor localităţilor, atunci spirt, petroleu, tutun, recoltarea şi consu­
Acelaşi diar constată, că după mai peste 100 de omeni îşi perdură viâţa.
guvernul ar trebui să tragă consecenţele marea acestora, comerciul cu lemne, câr-
multe consfătuiri se admisese, ca formaţiu­
şi să se retragă. E posibil — adause mi­ ciumăritul, tote furnisările pentru armată, Poetul Coşbuc, după cum aflăm cu
nea dela „Drapelul" să participe cu trei
nistrul-preşedinte în mod glumeţ, — că oficii publice şi căi ferate, administrarea viu regret din „Drapelul" de adî, este de
portofolii la efectiva cooperare în guvern.
damele doresc acesta (Viue contracjicerî), averilor statului, prăsirea vitelor, a viilor mai multe dile grav bolnav. Ii urăm cât
Nu s’a putut însă ajunge la înţelegere în
der pentru aceea ele totuşi nu pot să pre­ etc. acestea tote atârnă dela stat. Cine nu mai grabnică însănătoşare!
distribuirea acestor portofolii.
tindă, ca guvernul însu-şî să dea prilej stă în legături cu statul, nu se pote ferici,
pentru acesta. De-altmintrelea Maj. Sa s’a nu-şl pote deschide nici măcar o trafică. Centenarul revoluţiunei irlandese. In
declarat deja pentru proiect, când înainte Tote porturile de ceva trebă se ocupă prin Evenimentele în Orient. anul acesta se împlinesc o sută de ani dela
marea revoluţiune irlandeză din 1798, care
Conflicte viitore în Balcani. Rusia şi-a a avut de scop a face sfârşit stăpânirei en­
primit răsplata pentru concesiunea ce fă­ gleze în Irlanda. Franeia era gata să ajute,
lor. Ofiţerii superiori au descălecat, şi en nute am ajuns în tranşeele Turcilor, abor­
cuse Bulgariei, încetând se se opună în der trupele sale au fost împedecate de a
m’am pus la batalionul din al 6-lea, la com­ dând reduta din drâpta. Turcii înspăimân­
acordarea de cătră Portă a beratelor de debarca printr’o acţiune grabnică a guver­
pania de drapel. Pentru a entusiasma sol­ taţi, nu mai căutau a se apăra, şi soldaţii
episcopl. Oficerilor emigraţi li s’a permis în nului engles. In acea revoluţiune şi-au jert­
daţii, am dat ordin să se desfăşore drape­ noştri îi ucid cu baioneta şi descarcă puş­
sfârşit reîntorcerea în Bulgaria. fit viaţa 160,000 Irlandezi şi 20,000 sol­
lul regimentului al 6-lea. Regimentul al tile de aprope într’înşii. Maiorul Ulescu
Se sciă, scrie „Drapelul", că oficerii daţi englesl. In Irlanda se fac multe pre­
4-lea nu luase drapelul, îl lăsase la cuartir. cu două companii întorce reduta pe la gât.
aceştia se făcuseră culpabili de conjuraţie gătiri pentru a serba memoria acelei miş­
Trupa mergea în linişte, o uşoră şoptă Turcii din redută, refugiaţi într’un colţ, în
contra Prinţului Alexandru Battenberg, pe cări şi se dice, că vor veni în Irlanda, ca
a ofiţerilor se audea din când în când, care grămadă, aruncă puştile şi îngenunchiâţî
care îl detronaseră după îndemnul Rusiei. să ia parte la ea şi (mii de Americani ir­
stimula soldaţii să mergă în linie. Terenul cu fesurile în mână strigau: Aman!
Permiţându-li-se acum intorcerea în patrie, landezi. E interesant, că tocmai acum gu­
era acoperit de zăpadă şi marşul se făcea Soldaţii noştri, înfuriaţi, îi ucideau cu
mai mult, primindu-i în armată cu grade vernul engles prepară un bil, ce-1 voesce
cam cu anevoinţă. baioneta.
mai mari chiar decât cele ce avuseră, ar­ să-l presenteze parlementului spre primire,
Am mers astfel o distanţă ore-care, Abia cu mare anevoinţă am reuşit mata bulgară face un pas considerabil care bil dă Irlandei pentru prima oră erăşl
când îndată ce am trecut de puţul ce-1 de a opri pe soldaţi sâ nu-i masacreze pe înainte spre rusificare. Rusia, trimiţând 36 un homerule, deşi numai în măsură modestă,
remarcase în recunoscerea de dimineţă lo­ toţi. oficerî inferiori şi superiori, credincioşi şi în forma de diete provinciale.
cotenentul Bălănescu, fiă că din causa şop- — „Lăsaţi-i", strigam eu soldaţilor devotaţi Ţarului în armata bulgară, o pre­
din tote puterile, că s’au predat.
tei soldaţilor, seu fâlfâitul drapelului, său face într’o avangardă balcanică a armatei împăratul Francisc Iosif şi armata ru-
— „Aceştia au omorît pe fraţii noş­
că ân cele din urmă am fost văcîuţl, de rusescl. sescă. Din Petersburg se telegrafâză, că
tri!" răspundeau soldaţii.
odată o împuşcătură teribilă începe din lnfluinţa rusă cresce astfel în Bul­ noul ministru de răsboift al Rusiei, la or­
tranşeele Turcilor pe totă linia, alternând In timpul acesta glonţele veneau dese, garia, pe măsură ce influenţa bulgară cresce dinul Ţarului, a dispus, ca în viitor prima
cu lovituri de tunuri, cu şrapnele şi obuse. şuerând din satul Smîrdan. în Balcani în paguba celorlalte naţionali­ companiă a regimentului dela Kexholm, al
Un obus lovesce chiar în mijlocul pânzei — „La sat sunt Turci, domnule colo­ tăţi creştine. Sârbii, sacrificaţi de Rusia în cărui proprietar e încă de mult monarchul
drapelului şi bucăţele de pânză îmi căcjură nel", începu a striga soldaţii. favorea Bulgariei, se întorc de nou către nostru, să porte în viitor titlul acesta:
pe faţă... Atunci lăsai pe maiorul Ulescu cu Austria. Numirea lui Milan în fruntea ar­ „ Compania Maiestăţii Sate împăratului aus­
două companii în redută se păcjâscă priso- triac“. — Der „regele maghiar" unde a
Inţela marşului, comandele ofiţerilor: matei sârbesc! este un simptom al cres-
„înainte"! anima pe soldaţi! Cei răniţi şi nierii, er eu înaintez cătră sat, cu com­ cerei influinţei austriaco în Serbia. rămas ?
pania 5 şi 6.
morţi rămâind pe urmă nu mai puteau im­ înţelegerea austro-rusă stabilită cu Dame CU bărbi. Din Londra se comu­
(Va urma.)
presiona pe cei ce înaintau. In câte-va mi- ocasia visitei împăratului Prancisc Iosif în nică o nouă surpriză. Din unele intervie-