Page 15 - 1898-01

Nr. 11—1898. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

-wuri cu medici femenine resultă, că în i-ar plăce corul de copii al meu, afară Chicomban 2 fl., Andrei Lupan 2 fl., I. advocaţii Cornea, Panu, Cernescu, Dela-
anii din urmă au ajuns în Londra în tra­ pote de unul, căruia nici eu nu i-am plă­ Ylaicu 2 fl. vrancea şi Morţun. Partea civilă e repre-
tare nu mai puţin ca 10,000 de dame, cut vre-odată... Spre tomnă însă vremea Câte 1 fl. au dăruit d-nii: Ioan Stin- sentată prin avocaţii Missir şi P. Grădiş-
pentru-că le-au crescut bărbi, în unele ca­ se schimbă; încep să bată vânturile... şi ghe, Radu Mailat, Vasile Ardeleanu, Du­ teanu. Tribunalul e compus din d-nii: Flo-
şuri chiar în mod însemnat. Numărul actual aşa se vede, că şi aici a bătut un vânt... mitru D. Constantin,. Ioan Bădiţoiu, Va­ rian preşedinte, Alexaudrescu şi Schina,
al pacientelor e de vre-o 4000. întrebuin­ Primul signal l’au d a t . . . trec peste acesta. sile I. Voina, Vasile Ardelean, Dumi­ judecători. Fotoliul ministeriului public îl
ţarea unor anumite „chemicale de înfrum- Al 2-lea însă a fost acela, că după ce co­ tru D. 'Constantin, Ion Bădiţoiu, Vas- ocupă primul procuror Sărăţeanu. Dintre
u
seţare , cari irită pielea, se presupune a fi mitetul bisericii S-lui Nicolae a votat o sile I. Voina, Vasile Baboe, Nicolae Lu­
martori lipsesc d-nii Roudet, Rubin, G. C.
causa creşterii bărbilor! Ca leac se între- cerere a mea de-a face ore-carl reforme în pan, Ion I. Navrea şi d-nele: Elena Preş- Filipescu, Tache Ionescu, Dr. Toma Ionescu,
buinţâză, cum se elice,, „smulgerea". galeria din biserică destinată corului, când merean, Ecaterina N. Vlaicu, G. Vlaicu, Ionel Grădişteanu.
la esecutare mi-s’a spus pur şi simplu: Elena Arefta, Anastasia G. Melente, Mana Preşedintele comunică două telegrame,
Teatrul german în Braşov. Câţi-va ani
„Nc-am pripit, nu se pote. . . ” Şi dor cere­ B. Băncilă, Ecaterina R. Pitiş şi d-nii: ce i-au venit dela mama decedatului din
de-arândul trupele germane, cari au debu­
rea mea era menită de-a aduce corului bi­ G. Vlaicu, G. PopovicI, Radu Loga Ne­ Nizza şi dela d-1 Al. Em. Lahovary din
tat pe scena teatrului de aici se tot plâng,
sericesc înlesniri simţite. A urmat apoi în gru, Petru Morariu, Vasile Constantin, Ge- Roma, prin care amândoi declară, că de-
că nu sunt în de-ajuns sprijinite de pu­
scurt al 3-lea: „ Corul de copii nu ne place, orge Saftu, Dumitru Lebu, I. Căpăţină, sistă dela partea civilă. In urma acesta
blic, ceea ce este însă mai bătător la ochi,
u
cântă fals etc. etc. , declaraţiunl făcute în George Văsmăc, d-na Maria Stinghe şi advocaţii părţii civile declară, că se retrag
tocmai publicul german mai avut din oraş
comitetul parochial al bis. S-lui Nicolae cu d-na Paraschiva Spuderca 60 cr. din instanţă. Primul pro.curor nu vrâ să se
sprijinesce relativ mai puţin arta germană.
ocasiunea discuţiunii şi hotărîrii asupra Câte 50 cr. au dăruit d-nii: Mihail ţină sâmă de telegramele primite, deârece
Trupa de sub direcţiunea actuală este re-:
altei petiţiunl a mea. Bader, Andrei A. Lupan, Ion Giuvelcă, sunt scrise în limba francesă.
cunoscută de foile germane ca bună, cu
Din acest moment corul de copii n’a Petru Scurtu, Constantin Neguş, George Tribunalul se retrage la 12 / pentru
3
tote astea âtă ce ni se scrie în numele 4
mai cântat în biserică. Cine în astfel de Brânză, Dumitru Furnică, Ştefan Frigător, deliberare, care durâză pănă la 3y . Reîn-
mai multor visitatore a teatrului: ...„Direc­ 4
împrejurări ar fi făcut altfel? Nicolae Bobiţ, Ion Olişer, Ion Pernea, Ion trând în şedinţă, tribunalul respinge inci­
ţiunea şi-a dat înzadar totă silinţa să ne
Lucru natural. Pe mine d. e. mă su­ Neguş, Cornelie Pop, Vasile Stinghe, Ge­ dentul ridicat de primul procuror. Dela-
aducă ainl o bună societate teatrală. Bal­
pără şi mă enervâză chiar şi graiul, tonul orge Clipea, Ion Blegu, George Saftu, Con­ vrancea cere apoi amânarea procesului pe
enele şi fotoliurile sunt cu escepţiunea
mai particular, cu care cineva vorbesce. stantin PostovarI, Nic. Vlăscean, Nic. Fri­ motivul, că lipsesc mai mulţi martori im­
locurilor abonate în cea mai mare parte
Ce i-se pote întâmpla deci unui om, care gător, Vasile Vlaicu sen., Vasile Vlaicu portanţi. Pertractarea continuă.
de familii române, de comun gole. Este o
— având autjî musical şi mai fin, gust ar­ jun., Ion Voina, George Vlaicu, Nic. Că­
ruşine, că Germanii cei mai avuţi din ora-
tistic şi mai desvoltat şi pe de-asupra şi păţină, Dum. Bădiţoi, Vas. Loga, Nic. Că­
jşul nostru spriginesc atât de rău teatrul D I V E R S E .
pricepere multă în ale musicei, — venind lin, Vas. Ogea, Ion Iuga, Dum. Bădiţoiă
prin o visitare aşa de slabă. Nu-i mirare
la biserică ar fi condamnat să asculte în şi d-nele: Paraschiva Moroian, Efrosina Din istoria ‘ legumelor. Se dice, că
deci, dâcă teatrul german abia o pote duce, primă dintre legume, pe care au cultivat’o
restimp de 1—2 ore un cor, care cântă Voina, Mar ta Buştea, Păuna Mazăre, Elena
der nici nu este o trăsătură frumosă a omenii, a fos lintea. Patria ei este în ţinu­
y,fals“ etc. etc ? Rusu, Marina Zamfir, Eleftera Coliban.
acelora, cari prin atitudinea lor nepăsătore turile din jurul munţilor Himalaia. Tot pe
Acestea sunt motivele, pentru cari Câte 40 cr. au dăruit d-nii: V. Căpă­
u
vor face ca să perdem teatrul german . — acel timp a fost cultivată şi tot de acolo
corul de copii al meu n’a cântat în sărbă­ ţină şi d-nele: Maria Neguţ, Stanca Şe-
Am reprodus aceste rânduri, ce ni-s’au adre­ îşi trage originea şi cepa cu diferitele sale
torile Crăciunului în biserica S-lui Nicolae, ringă;
sat, fiind-că am fost rugaţi în numele mai specii. împăratul Nei'one, în fiă-care lună
motive, pe cari îmi i-au voie a-le supune Câte 30 cr. d-nii: St. Furnică, I.
multora. mânca mai multe elfi uumai câpă, ca să-i
0
apreţiării on. public nepreocupat. (ţ)ic „ne­ Loga, Dum. Tanislau, V. Văcar, V. Pricu,
Ultima serată umoristică. In onorea şi preocupat”, pentru-că cei preocupaţi chiar G. Morcăş, V. Văcar, B. Scheian, Nic. fiă curată vocea. Din causa acesta omenii
^beneficiul comicului mult agreat de public, şi adevărurile cele mai sdrobitore pentru Văsmuc, Ios. Ungort, Al. Panţu, G. Fur­ l’au numit Porrophagus, seu mâncător de
a d-lui Adolf Rakowitsch se va arangia în dânşii le interpretâză şi presintă în „con­ nică, G. Căpăţină, I. Mânu, D. Zamfir şi cepă. Pe timpul Faraonilor cepa era forte
sala teatrului de aici, mâne, Vineri, în 28 mult cultivată, âr usturoiul (aiul) era folo­
tul” altora. Şi acesta mai ales când sciu de d-nele: Maria Lebu, Maria Bădiţoi, Paras­
Ianuarie, încă o serată comică cu concur­ mai ’nainte, că lor li-se crede). chiva Bidu şi Maria Măciucă. sit ca mijloc dietetic şi higienic. Jidovii
sul musicei orăşănescl şi c’un program cu Declar, că n’am făcut bucuros aceste Câte 20 cr.: N. Orghidan, V. Bobiţ, pe timpul robiei egiptene, muncitorii la
totul extraordinar. Avis tuturor amicilor piramidele dela Kheops, soldaţii, marinarii
destăinuiri, pentru-că ele pot provoca ore- T. Bărbieru, I. Nistor, I. Postovar, St.
bunului umor. care supărare, der îndată-ce — fiă din par­ Pop, A. Cucu, G. Nălbitor, I. Neguş, R. şi muncitorii de câmp, mâncau toţi usturoi.
In acele ţinuturi, unde bântue vântul „Sa-
tea On. RedacţiunI a „Gazetei Transilvaniei" Panţu, G. Argăsală, V. Bădiţoi, N. Sulică,
mum”, popor ele şi atjl îşi ung buzele şi
fiă din altă parte — am fost provocat, V. Toderescu, I. Muntean, N. Cătănaş,
In cestiunea corului Bisericei S-lui urechile cu usturoi. Cu 2000 de ani în-
n’am avut încătrău. Const. Birt, N. Peligrad, G. Iordache,
Nicolae din ScheitL De altă parte îmi i-au voiă a da asi­ Const. Gal, D. Gal şi d-nele: Paraschiva nainte de Christos Egiptenii adorau câpa
roşie. Atât planta acâsta cât şi castraveţii
Braşov, 12 Ian. v. 1898. gurarea, că zelul meu în privinţa corului Neguş, Maria Saftu, Maria Clipoe, Maria
de copii, precum şi în general faţă de ofi­ Giuvelcă, Elena Frigător, Maria Bădiţoi şi sunt de origine din India. împăratul Ti-
(Fine.) beriu ârna-vara mânca castraveţi. Egip­
ciul meu îiu s’a schimbat întru nimic. Co­ Elena Ştefan.
Voind să aduc cel puţin în parte ore­ tenii sciau pregăti din sucul castraveţilor
rul de copii esistă şi adl, va esista şi în Câte 15 cr.: Nic. Priscu şi d-nele:
zari îmbunăţăţirl în privinţa corului bise­ o băutură răcoritore. Bostamd cu speciele
viitor; numărul coriştilor a crescut mult Maria Găitănar, Maria Stinghe.
ricii S-lui Nicolae, îndată după ce ml-am prin recrutarea de elemente nouă. Şi acâsta Câte 10 cr. au dăruit d-nii şi d-nele: sale se cultivă mai ales în Asia. Sparga,
ocupat postul — fără concursul vre-unei care cresce ca sălbatică pe ţărmii englesl
atât în vederea scopului al 2-lea indicat G. Gârneţ, S. Petran, N. Ştefan, Maria
comisiunl — am pus la cale un cor de copii, şi în Rusia, a fost mâncarea cea mai pre­
mai sus, cât şi pentru-ca din acest cor să Inălbitor, Maria Mazăre, Maria Ghirincaa,
care — compus din elevi şi eleve din cur­ dilectă a lui Plato, er Aristofanes o con­
pot da o parte şi bisericii rom. din Braşov- Paraschiva Moldovan, G. Barbu, G. Spă­
surile primare, toţi braşoveni — să func­ sidera ca mijloc bun de mistuire. Salata
Cetate, când ea va fi gata. Cu corul de tar, Ana Mâmulea, Paraschiva Baboie, Ana
ţioneze ca cor bisericesc în biserica S-lui de grădină era în vechime o mâncare pre­
copii voih da concerte şi în anul acesta, Câmpian, Maria Văcar, Marina Mitoc, G.
Nicolae în lunile de vară, precum şi la dilectă a beţivilor, deorece observară, că
voiă face escursiunl ca şi în anul trecut, Mitoc, Maria Văsmăc, Efrosina Furnică,
tote ocasiunile, când corul studenţilor nu după multă băutură o porţiă-două de sa­
voind astfel să mă apropiu încetul cu în­ Maria Vlaicu, Paraschiva Clipea, Maria
esistă seu nu pote funcţiona. Astfel pi'in lată le stâmpăra ferbinţâla. Grecii vechi
cetul de ţinta activităţii mele. La concer­ Brătuo, Maria Pernea, Paraschiva Cruşa,
corul de copii pe de-o parte am voit să pro­ puneau sub muribuncll foi de salată, în
tele şi escursiunile corului de copii al meu I. Zâmovean, Paraschiva Moroian, G. Pă­
cur pe sâma bisericii un cor stabil, âr de sensul mitului, că deiţa Venus ar fi aşter­
vor lua parte de sigur numai aceia, cărora curar, Maria Chipercia şi Maria Sidon. Suma
altă parte am urmărit şi scopul, ca din nut patul iubitului ei Adonis cu fruncle de
acest cor le place, er „urechile delicate“ vor 102 fl. 43 cr.
aceşti mici cântăreţi, dându-le în restimpul salată când a fost de morte. Spânacul este
fi ţinute de proprietarul l o r . . . acasă. B r a ş o v , 30 Dec. 1897.
cât sunt la scolă şi cunoscinţele musicale de origine din Arabia şi de aici a ajuns
T. Popovict. Comitetul parochial român gr. or.
teoretice şi practice necesare, când ei vor în Spania. La vechii Romani, Egipteni şi
prof. de mus. şi ding. corului din Cetatea Braşovului.
fi mari să pot constitui un cor bisericesc, Greci, aveau mare preţ petrânjelul, salata
bis. 8. Nicolae.
mixt, oii de bărbaţi, care să fiă stabil şi de endiviă şi pepenii, a căror patriă este
neatârnător de scolă. Aceste două scopuri SCIRÎ ULTIME. Asia de sud. Patria lubeniţei este Africa, a
le-am avut în vedere când am înfiinţat co­ Rftulţămită publică. chilului (vardă nemţâscă, v. crâţă) este
Viena, 26 Ian. Astăcjî fiarele
rul de copii. Comitetul parochial român gr. or. al Grecia. Primul, care a importat şi a po­
germane de aici anunţă în mod au­
Conform scopului prim, acest cor a şi bisericii Sf. Adormiri din Cetatea Braşo­ tentic, că depuiaţia damelor săsescî runcit ca în Roma să se cultive chilul, a
cântat în biserica S-lui Nicolae la diferite vului vine a achita pe calea publicităţii din Transilvania nu va fi primită fost Gincinat. Cartiflolul este de origine
ocasiunl, er cam de pe la Pasc! încoce el următorele sume: din insula Cypru, er ridichea din China.
de Maje9tatea Sa. Partida naţională
a funcţionat regulat în tote Duminecile şi Dela Onor. Comitet parochial dela Bobul a fost importat la noi din Egipt şi
germană a conebiămat pe mâne o
sărbătorile pănă in luna Octomvre a anului Sfta Treime de pe Tocile-Braşov 102 fi. India ostică, er mazărea din Asia. Hreanul
adunare, în care damele săsescî vor
trecut, cu o mică întrerupere de vre-o 2 43 cr. parte din cutia bisericii, parte prin este din Rusia, ţelina. din Anglia. Sfeclele
lace cunoscut cuprinsul adresei, ce
săptămâni în August. colectare dela d-nii parochienl. şi macrişul deja din timpurile vechi se cul­
au voit s’o presenteze Majestăţii tivă pe ţermii sudici ai Europei.
Că cum a fost primit acest cor (pre­ Dela domna Eufimia Kertsch suma de Sale.
cum şi activitatea mea în general) nu nu­ 33 florini adunată prin colecta de mai jos. Fluturi preţloşî. Museul din New-
Viena, 27 Ian. Germanii naţio- York a cumpărat nu de mult o colecţiune
mai din partea publicului, ci special de că- Pentru aceste sume comitetul paro-
na'î au arangiat asâră un bauchet de fluturi de mare valore. In acâstă co-
tră administraţia bisericii S-lui Nicolae, să chial esprimă generoşilor donatori şi do-
în onorea damelor săsescî. Adunarea leeţiune se află aprope din tote soiurile de
mărturisescă corespondenţele din „Gazeta natore sentimentele sale de profundă mul-
poporală conchiămată pe astăcjî se fluturi de pe rotogolul pământului câte-un
Transilvaniei”, „Tribuna poporului” (Nr. ţămită pentru ajutorele prestate la cele
crede, că nu va fi permisă. esemplar. Acâstă colecţiune a costat forte
40/1897) şi mai ales cea a „Telegrafului din lăuntrul bisericii române-ortodoxe a
mult, dâr totuşi nu e cea mai preţiosă din
rom". Nr. 28/1897), apoi toasturile, ce s’au Sf. Adormiri, ce s’a clădit în centrul Bra­ Bucurescî, 26 Ian. n. Intre o mare
câte se află. 'William Rothschild are o co­
ţinut creatorului şi susţiitorului acestui cor şovului, şi anume: afluenţă a publicului s’a început adl per­
lecţiune de fluturi, ce preţuesce aprope un
cu ocasiunea maialului din anul şcol. tre­ Sfintei biserici române gr. or. din tractarea în procesul duelului dintre d-nii
milion fl. Un singur flutur din Guinea
cut, şi în fine conclusul sinodului parochial Braşov-Tocile, care a dăruit 25 fl. D-nei Nicolae Filipescu şi răposatul Lahovary. Pe
nouă preţuesce mai mult ca 500 fl. Apoi
al bisericii "S-lui Nicolae din a. 1897 re­ Mărită Belu pentru 15 fl. D-nelor: Elisa la amâ(lî sala de şedinţe era înţesată de
mai are un esemplar, care costă 2000 fl.
feritor la „activitatea diligentului corului”. 3 fl. Zoe 2 fl., Elena 2 fl., Zoe 5 fl., Olim­ lume. Inculpaţii: d-nii N. Filipescu şi se­
Din parte-mi afirm, că pănă prin August pia 2 fl., Nicolae 2 fl., Olimpia 1 fl., N. cundanţii Victor Ionescu, C. Izvoranu, N.
Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
a anului trecut n’am aucjit pc nimeni nici N. 1 fl. suma 33 fl. Drosu şi Al. Săulescu i-au loc pe banca
■direct, nici indirect, care să (Şică, că nu D-lor: Dragomir Pulpaş 5 fl., Ştefan din stânga. Apărătorii secundanţilor sunt Redactor responsabil: CJregoriu Maior.