Page 17 - 1898-01
P. 17
, „E-iţiM' iese în aa-care.av
1
i SăşMc peniţa Austio-Uugana:
asafs Ife.'SQ, Po tui an 12 fl.. pe qeso ian)
■iKFikarJ i^DrianoM» sws 'ta 6 fl.. po trei Ioni 3 fl.
■‘■•■Mbua..—MumixtitioUi a* m. N-rii de Dumineci 2 8. pe an.
* r.* '
Paştii Mânia si sirajfaţaiti:
HIHfWTE sj> wrmo» la Aj|»i"
:>»tr«>1lusio în j3t : <ţjov ţi î» a*- Pe nn an 40 franol, pe şist.
wâtto.is SJţuwrt se «.’«=■ f-W: innl 20 fr., pe trei iuni 10 fr.
In 7ioaa: U. Butus, SUmifi N-rii de Duminecă S franci.
■iekaltk. fiudolf State, i. Pffttikt Se prenumără la tdte ofimoie
S&ohîolgor; Opptlil:, J, postule dui intru 31 din arară
Bameocr, In Budapesv®: .1. /. 91 la dd. aoiectori.
«*«idkergerg, Xelrnan .Btrnal: tn i^’iânieim] jsan'u Bra3.11
itaffiixesol: i.gmco Hawu, 8uo- administraţiunea. piaţa maro,
saisaio de Kanmanie: !n Hara-
toX},: Karoiyt <4 Liebmar.*. tbrgul Inului Nr. 30 etajau
I.: pe un an 10 fl., po şoae
j Preţui Inaerţlunllar; o «aids luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. oO cr.
! saraiond pe * noidnă 8 w. ţi Cu dusul în casă: Pe un an
90e«. fiimbira pentra o cnbh* A l T U L 12 fl., pe 6 luni 6 fl., petrei luni
iwe. i?tsbiioâiri msi (lsass dup& 3 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
■ivită ei în voiai». său 16 bani. Atftt abonamen
Keoiame pe pajjrma a a-a o tele oăt şi inserţiunile sunt.
<<*Ei& 10 ar. sin 60 bani. a se plăti înainte.
N r . 1 2 . Braşov, Sâmbătă 17 (29) Ianuarie 1898.
Cum voteză dieta dările. pesta două din trei părţi a deputa Foile maghiare şi deputăţia dame — când Welfii au asediat oraşul — au ce
ţilor, şi numai a patra parte dintre rut graţiă şi li-s’a iertat să potă ieşi din
împrejurarea, că desbaterea bud- ei este de faţă. lor săsescî. cetate şi să ducă cu ele, ce au mai drag
getară din camera ungară de rendul Aşa s’a făcut a trei-4ecea des Era lucru forte firesc, ca şoviniştii — şi fiă-care şi-a luat în spate bărbatul,
acesta a ajuns se fiă lipsita de orî batere budgetară dela înfiinţarea unguri se fiă neplăcut atinşi prin mergerea copilul, orl-ce avea mai scump, eşind pe
ce importanţă, şi că — ceea-ce nu dualismului. deputăţiei femeilor săsescl din Ardeal la porta cetăţii. Dâcă damele săsescl ar face
s’a mai pomenit în acest parlament Viena, ca să protesteze în contra unui pro acâsta şi ar duce şi ele pe bărbaţii lor din
— budgetul în timp de doue cjile a Cu drept cuvânt întrâbă dâr iect de lege propus de guvern şi votat de Ungaria la Viena, le-am saluta curajul cu
fost primit de majoritate în desba- „Bud. Hrlp.“: De ce trebă e cons cameră. Mai mult îi supără „cutezanţa * ce căldurosă mulţămită.
1
tere generala, a produs eonsternaţia tituţia în Ungaria? Pentru-ca la ale o văd ei în pasul acesta şi că Saşii au „Aşa însă noi dorim domnei Eritsch şi
în sînul partidei guvernului şi a pus geri câte-va mii de 6meni să capete pus pe femei înainte, ca ele să facă acest însoţitorelor sale petrecere bună în capi
pe gânduri şi pe guvern însuşi. 10 fl. diurnă, apoi 440 de dmenî protest la Coronă, cerând în adresa-me- tala austriacă. Facă visite lui Lueger şi
(deputaţii) câte 3200 fl. lâfâ anuală
Foile mai independente ungu moriu ce au dus’o cu sine, ca Majestatea lui Wolf, prietenii lor. Nu uite a merge
resc! se pronunţă f6rte categoric asu şi 10 miniştri un salar anual de câte Sa să nu sancţioneze amintitul proiect de şi la Carl-theater, unde cei mai buni co
pra acestei caracteristice apariţiunî. 12,000 fl.'şi apoi pentru-ca să fiă lege lege. mici jocă în operele cele mai alese, — pote
budgetară, care încarcă în spinarea
Faptul, că desbaterea generală Fiind dâr femeile în joc, foile ma că îi vor pute angaja. De-altmintrelea nu
poporului cinci sute miliâne florini.
asupra budgetului s’a terminat aşa Alta nu ne trebue decât ca să fîă ghiare n’au putut să desfâşure obicinuita ne îndoim, că se vor afla destui Nemţi,
curend însâmnă, 4i° organul appo- urgie în condamnarea procederii, ci şi-au cari vor lua în serios acestă demonstraţia,
e
nyist „Hazank**, cea mai nimicitdre bani în visteriă, şi politica merge luat refugiu la sarcasm, care însă numai deorece Nemţii se află tocmai acum în cea
condamnare a guvernului şi al sis strună. fin nu se pote numi. Astfel foile archişovi- mai bună disposiţiă de când în Viena şi
temului de guvernare. Numai legis Nimic nu arată mai bătător la niste „Budapesti Hirlap** şi „Egyetârtâs Praga se fac demonstraţiunl şi se întâmplă
8
laţia basată pe alegerile ilegale — ochi in ce stadiu a ajuns absolutis iau în batjocură deputăţia dameler săsescl bătăi. N’au destui duşmani în Slavi, vor
:
cjice numita foiă — a creat acea mul parlamentar unguresc cu Banffy şi scriu despre ea într’un ton mai mult să se ia la certă şi cu Maghiarii. Noi însă
nespus de ticălosă stare parlamen în frunte! decât grosolan, mojicesc chiar. nu facem acestă graţiositate nici de dragul
tară, care a făcut, ca guvernul Banffy Ca specimen cităm aicia unele pasage femeilor săsescl, fiind-că seim forte bine,
în doue scurte şedinţe se capete bud Banffy şi femeile săsesci. „Tester dintr’un articul întitulat „Femei verdl** scris că Saşii sunt cuminţi, şi dâcă adl se certă
8
getul votat. Lloyd* dela 27 1. c. spune, că în culoarele de „Budapesti Hirlap din 25 1. c. Etă-le: cu guvernul maghiar, o fac acesta numai
„La totă întâmplarea e forte, intere la aparenţă, vor adecă să câştige ceva dela
Nu fără îndreptăţire se susţine, camerei s’a vorbit mult Miercuri de călă
santă, acum în vâcul emancipării femenine, el, şi căpătând odată ce au dorit, devin
că printrio astfel de desbatere bud- toria vienesă a femeilor săsesc!. La con
o deputaţiă de femei, care se amestecă în cei mai fideli fii ai patriei şi cei mai su
getară nu s’a adus nici un serviciu versaţia a luat parte şi ministrul-preşedinte
parl^flo%J^âmului. Tot aşa de ade Banffy, care s’a esprimat asupra acestei trebile legislativei şi ia posiţiă contra par puşi adicţî ai guvernului pănă la cea mai
lamentului şi guvernului, însă nu pentru a de aprope ocasiă, când ârăşl le trebue
vărat însă este, ca rădăcina răului afaceri cum urmâză:
este a-se căuta în sistem însu-şî, Şi în adunarea săsâscă din Sibiiu s’a solicita scutul virtuţilor femeescl şi a bu ceva. După alegeri une-ori sunt oposiţio-
„care pe t6tă linia tăgăduesce ma făcut propunerea a trimite o deputaţiă la nelor moravuri contra bărbaţilor, ori a cere nall, înainte de alegeri însă nicl-odată.
rile principii ale parlamentarismului egala îndreptăţire în constituţiune, ca adecă Odată repăşesc din clubul liberal, apoi
tron în afacerea numelui localităţilor. Adu
tt
şi face imposibilă validitarea lor . narea însă n’a aflat a fi acâsta necesar şi să potă alege şi să fiă alese, să potă fi erăşî întră în acest club, cei ce au repăşit
miniştri, advocaţi şi soldaţi — o, nu! căci voteză cu guvernul, âr cei ce au rămas să
O altă f6iă arată, că în acestă a lăsat să cadă propunerea. Elementele în
amazonele săsescl sar în luptă contra na- fac intermediatorl şi pactâză cu miniştri ...
8
desbatere budgetară de câte-va ore, dreptăţite în participarea la afacerile poli
ţiunei maghiare, ca acusatore înaintea dom
s’a tratat de un budget de cinci sute tice nu s’au alăturat dâr la acest pas. Este
nitorului, Yienei, Austriei, înaintea naţiunei
de milidne florini. O mai mare chel numai o întreprindere a unor femei, cari germane şi a întregei lumi, clicând, că noi Oficiosele im gureşei sciu să spună
tuială — c}ice — n’a avut ţâra un- n’au nici un mandat, cari n’an representat
Maghiarii asuprim pe bietele femei săsescî multe şi de tote din cele ce pretind a-le
gnrescă nici în cel mai mare răs- nici măcar punctul de vedere săsesc. Acesta
— deci fraţii lor, Germanii, să vină să li fi vădut seu aflat de după culisele „agita-
boiu al său. In acest budget e cu a fost causa, că nid cancelaria cabinetului, bereze pe fetele şi femeile sasce, pe soţii ţiunei** din sînul naţionalităţilor. Astfel
prinsă darea fîă-cărui cetăţân, neca nici guvernul n’au putut sprijini cererea de a şi fraţii lor — fiind-că bărbaţii nu-şi pot oficiosele dirigeate din biroul aşa numitei
zul seu bunăstarea lui economică. fi ascultate într’o preaînaltâ audienţă
ajuta. secţiuni a naţionalităţilor din palatul pre-
Şi totuşi, când se voteză cinci „Acestă eroică gardă de femei ne re- şedinţei consiliului de miniştri, au făcut
sute de miliâne, lipsesc din Buda amintesce pe femeile din Weibling, cari multe aşa dise destăinuiri asupra persone-
■nunii—on ■ —■iiiiw» (■MaBsnaMonDaaaaBaMnMMMaBBBMBBaB
FOILETONDL „GAZ. TRANS.“ de puşcă trosnesce lângă urechile mele; care trecuse pe marginea exterioră a sa adunarea regimentului. Dâr de odată încep
scântei mă isbesc în obraz, aşa încât am tului înaintea mea, alerga spre mine cu un a veni glonţe din satul Hinova.
simţit arsura. Când mă întorc, soldatul era aer înspăimântat: Pe la mijlocul câmpului dintre Hinova
12 Ianuarie 1878. la drepta mea, căcluse la piciorele mele — „Nu mergeţi înainte, d-le colonel. şi Smîrdan era un şanţ de grădină. Dau
cu capul sfărîmat. Un Turc trăsese după Turcii trag dela telegraf!“ ordin să se adăpostâscă soldaţii de valul
— Episod istoric. —
ferestră în mine şi nemerise în cap pe bie acelui şanţ şi să deschidă focul. Omenii
8
(Eiue.) — „Unde este telegraful? întreb ai ă
tul soldat. erau osteniţi. Aveau nevoie să se odihnâscă,
eu, „aideţî cu mine acolo.“
Fiind-că eram ostenit, vream să în — „Aici, la casa asta, strigau sol şi de aceea nu puteam gândi să comand
Atitudinea mea liniştită îi încuraja
calec, der calul, enervat de pocnetele puş daţii, de aici a tras, d-le colonel *. atacul.
1
tilor şi şueratul glonţelor, ce treceau pe înconjurarăm casa şi cercam a sparge pe toţi şi pornesc înainte urmat de toţi Preocupat de a aşeda soldaţii după
soldaţii.
lângă dânsul, nu sta, se cabrâză şi eu îi uşa, dâr uşa resistâ. talus, neglijam de a mă adăposti şi eu.
dau drumul să se ducă unde va vrea. — „Să dăm foc casei** strigau sol Intre Smîrdan şi Hîrnova era un câmp Pe când recomandam soldaţilor să se adă
Pornesc pe jos cu cele două com daţii, şi câţî-va se încercă a trage de a- în lungime de vr’o 300 sâu 400 metri. In postâscă, eu stăm în piciore expus la lovi
panii. Eram aşa de escitat, că nu mai sim prope în straşină, der casa nu luâ foc. Sub mijlocul acelui câmp se afla o casă cu două turile glonţelor, când îmi atrase atenţia
ţeam ostenela. Când am intrat în sat, depe locotenentul Corvin băga revolverul pe fe etaje, de construcţie ţărăneseă; în etagiul Turcul prisonier, care mă însoţise în aceste
tote ferestrele caselor eşau împuşcăturile restră şi trase un foc. de sus era telegraful Turcilor, şi acolo peripeţii ca un câne pe stăpânul său, pote
Turcilor, ce erau închişi înăuntru, trăgând De-odată uşa se deschide şi un soldat erau vr’o 20 de Turci, cari trăgeau depe de târnă de a nu fi omorît, dâcă se va de
după ferestre. Fie-care casă era îndată în- turc înalt, tînăr şi bine făcut, ese pe uşă şi ferestri din etagiul de sus. Când ne-am părta de mine. Bietul Turc se pusese pe
cunjurată de soldaţi, uşa spartă şi pănă să îmi dete puşca. Soldaţii se repeziră la dân ivit în marginea satului, un foc violent se brânci după talus, ca să se ferâscă de glon
nu aibă timp să se apere, Turcii aflaţi înă sul să-l străpungă cu baionetele. îndrepteză asupra nostră, care rănesce vr’o ţele, ce ne trimeteau camaradii lui.
untru, erau îndată ucişi. — „Lăsaţi-1, le strigai eu, s’a predat, trei soldaţi. „Ura! înainte băieţi!“ le stri- Atunci îmi veni în gând, că este im
Mergeam prin mijlocul stradei prin este prisonier**. gaih eu. Şi într’o fugă înconjurăm casa te prudent să stau în piciore expus la glonţe,
cipale a satului, părea că eram într’un in Turcul, înţelenit de spaimă stătea legrafului. Turcii ce mai erau acolo, ne pe când toţi erau la adăpost. Mă pusei şi
tern ; soldaţii împrejurul meu împuşcau în lângă mine, înţelesese că îl protejam. Când mai putând să tragă, cercau să sară pe fe- eu jos lângă talus. Dâr ca să-mi dau o
t6te părţile, depe tote ferestrile eşau focu am pornit înainte, el nu s’a mai depăr râstră, ca să fugă; dâr îndată ce sunt ză contenenţă, să nu crâdă soldaţii, că m’am
rile puştilor turcesc!, glonţele ce isbeau prin tat dela spatele mele, se ţinea după mine riţi, sunt ucişi. Alţi soldaţi se urcă pe scară pus jos de târnă, am luat arma caporalu
copacii după stradă şi prin case, ne îm- ca un căţel. şi masacrâză restul. lui cornist, ce era lângă mine, şi am înce
proşcan cu o ploie de ţăndări de lemne. Ajungând aprope de capătul satului, Se pare, că totul este terminat acum. put a trage.
Trecând pe lângă o casă, un pocnet o grupă de soldaţi din regimentul al 4-lea, Dau ordin să se sune încetarea focului şi Pe marginea satului Hinova era un
