Page 18 - 1898-01

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 12.—1898.

lor, cari au conlucrat la cunoscutul „Pro­ tat, 4icend că-1 chiamă Alesaudru Popo- îndată după deschiderea scrisorii, de­ Aniversarea împăratului Wilhetm II.
14
test al comitetului Congresului naţionali­ vicl din Bukarest. L’a chemat apoi într’o tectivul, care venise cu gendarmii, au de­ Alaltăerî şî-a serbat împăratul Germaniei
44
44
tăţilor din 1895. Se spunea, că „Protestul odaiă separată să-i comunice un „secret. clarat preotului, că trebue să facă perchi- aniversarea a 39-a a nascerei sale. "Wilhelm
ea
a fost compus de un Şerb, unii 4i° de Preotul Ta dus în odaia sa de lucru. Aici siţiă domiciliară, şi că dâcă vor afla la II este al treilea împărat din casa Hohen-
Dr. Gavrilla, alţii susţineau ca sigur, că pretinsul PopovicI l’a întrebat, dâcă nu dânsul Memorande şi Replici, „nu-i va um­ zollern. Din incidentul acesta Ungurii fac
44
l’a compus Dr. Polit. S’a mai lansat de scie unde se află lemne de vân4are. (Acesta bla bine . Preotul Giurgiu l’a întrebat alaiii în pressa lor, preamărind pe „cura-
cătră oficiosa „Bud. Tud. , într’o depeşă pri­ era marele secret!), căci el e agentul unei atunci, că cine e, căci nu-i cunosce jiosul împărat în articull ditirambici, în
44
44
44
mită din Arad, soirea, că unele cercuri ro­ firme din BucurescI „şi avem , 4ise, „un şi dâcă are vr’un ordin? I-a răspuns, că cari îi laudă virtuţile şi talentele de băr­
a
mâne din Arad sunt forte surprinse, că iislet şi la Cluşiu. Era un om cam pănă uite sunt aici gendarmii. „Nu cunosc nici bat de stat şi mare orator. Intre mulţi
44
44
foile maghiare au publicat acel „Protest în 25 de ani, statură de mijloc, cam al- pe gendarmî , răspunse preotul „şi cer să alţii şi rectorul universităţii din Budapesta,
44
cu două 4^© mai înainte decât foile ro­ bineţ şi cu mustaţa blondă şi vorbea ro- vină notarul sâu primarul . In urma acâsta Dr. Herczegh Mihaly, încă a înaintat împă­
mâne şi că aceleaşi foi maghiare au pu­ mânesce, dâr rău. Preotul i-a răspuns, ce ei au trimis după primarul. Cu acâstă oca- ratului o adresă de felicitare în numele
blicat şi procesul verbal al şedinţei intime i-a răspuns. siune au dus şi pe pretinsul arestant- dela „alianţei naţionale regnicolare . In acâstă
44
44
din hotelul „Archiducele Iosif despre care In urmă falsul negustor de lemne s’a „Bukarest la primăriă. N’a trecut mult şi adresă rectorul face amintire de toastul
44
foile române n’aveau nici o cunoscinţă. depărtat. Peste câteva minute însă ârăşl a sosit primarul ungur Rab Iânos. Cel cu dela Buda al împăratului, care „a înduio­
S’a mai 4is, cei dela foia română din s’a reîntors în locuinţa preotului, întrebân- mustaţa nâgră i-a spus acestuia, că e dela şat şi mişcat inima întregei naţiuni ma­
Arad sunt nemulţămiţî, că la conferenţă din du-1, dâcă nu şî-a uitat o mănuşe pe masă? ministeriu de interne, şi că a venit să facă ghiare . Adresa rectorului pune pe'Wilhelm
44
cestiune Românii au fost representaţl nu­ Mănuşa, firesce, nu s’a găsit, der pentru „hâzkutatâs". După aceea a numărat înain­ II ca esemplar de patriotism şi de sentiment
mai. de Iuliu Coroianu şi că ar privi ca forte aceea „Kir PopovicI dela Bukarest în­ tea primarului apelurile din scrisore, cu naţional, două însuşiri, „cari sunt evangelia
44
semnificativ, că Coroianu cu o 4* mai îna­ cepu a-şl face de lucru, cerând un păhar totul 25, şi le-a băgat ârăşl în buzunar. A călăuzătore a Maghiarilor. La fine esprimâ
44
inte de conferenţă a petrecut mai mult de apă, pănă ce a sosit băiatul, care îm­ urmat apoi perchisiţia, în decursul căreia dorinţa, ca împăratul să trăâscă „pentru
timp în palatul ministrului-preşedinte. parte epistolele dela postă, cu scrisorea cea preotul a întrebat pe cel în haine civile, fericirea Germaniei, a patriei maghiare şi a
44
N’am luat notiţă de acestea, căci am misteriosă. cum îl chiamă? El a răspuns: „Hamari Kâl- omenirii . Rectorul se subscrie în „patrio-
44
aşteptat desluşiri. „Tribuna dela 25 1. c. Este cu deosebire de notat, că preo­ mân, beliigy miniszteri titkâr". La perchi- ticâsca convicţiune, că a săvârşit o mare
44
publică o declaraţia subscrisă de d-1 Co­ tul Giurgiu nu a căpătat nici-odată dela siţiă, care a mers aşa de departe, că s’a faptă pentru nutrirea şi înflorirea — şovi­
căutat şi prin paturi, încă şi prin portofo­
roianu, în care acesta desminte, că ar fi poştă scrisori recomandate de-odată cu re- nismului maghiar, căruia împăratul Wilhelm
fost înainte de şedinţa comitetului în pa­ cepisa, ci i-se aducea numai recepisa şi ou liul preotului, ce se afla într’o lădiţâ, ba i-a făcut să-i crâscă cornele atât de îngri­
;
latul preşedinţei consiliului, spune nsă, că acesta se ducea însuşi seu trimetea la unul dintre gendarmî căuta şi sub o iconă jitor prin cunoscutul său toast.
a fost după convenire la mai multe mi- postă pe altcineva, ca sâ-şl ia în primire de pe părete, nu au aflat însă nimic, ce
nisterii în causă de proces a unei comune scrisorea. In caşul de faţă însă, băiatul i-a le-ar fi putut da măcar pretext de confis­ Proces de pressă. Din Bistriţa se
române. Cât pentru procesul verbal al con- adus recepisa împreună cu scrisorea, sin­ care, şi aşa s’au depărtat cu toţii. Proces anunţă, că foiei săsescl „ Bistritzer Woclien-
a
ferenţei 4ice, că el a fost trimis în origi­ gurul cas obvenit preotului pănă acum. verbal nu s’a luat de loc. blatt ’i s’a intentat proces de pressă din
nal la mai multe redacţiunl imediat după Faţă eu locuitorii de rând din sat se cere * partea procuraturei din Cluşiu pentru un ar-
ce a fost subscris, şi presupune, că cabi­ dela poştă, ca recepisa să fiă chiar vi- ticul scris cu ocasiunea desvălirei monu­
netul secret al guvernului a putut ajunge dimată de un oficial dela primăriă şi nu­ Etă acum în ce mod foiţa ungurâscă mentului lui Petofi şi în care articul pro­
44
la cunoscinţă lui numai prin violarea se­ mai atunci adresatul îşi pote ridica epistola. „Brassoi Lapok dela 27 1. c. cunoscută, ca curorul a descoperit „agitaţiă în contra
44
cretului epistolar. organ al fişpanului din loc, confirmă soirile naţiunei maghiare .
îndată ce a sosit băiatul dela poştă aduse de noi privitor la perchisiţiunile din
A mai urmat şi o altă suspiţionare
cu recepisa şi scrisorea, a întrat în locuinţa Bacifalău şi Purcărenl. Cât pentru Zizin Germania pentru Nemţii din străinătate.
lansată tot de oficiosele ungurescl şi în­
preotului al doilea detectiv, un bărbat în In şedinţa dela 26 Ian. a comisiunei bud-
dreptată în contra personei d-lui Dr. Polit. n’avem scire, câ şi acolo să se fi făcut per-
statura şi anii de mijloc, cam slăbuţ şi cu getare a parlamentului berlines, Hasse a
S’a susţinut, că densul de aceea n’a luat chisiţiă. Mărturisirile, ce le cuprinde notiţa
faţa lunguiaţă, mustaţă nâgră. Deodată cu cerut urcarea posiţiei din budget referitore
parte la conferenţă, pentru că ar fi influin- numitei foi, sunt forte însemnate. Etă-o:
el au întrat în odaiă şi patru gendarmî la ajutorarea causei instrucţiunei germane
ţat asupră-i ministrul-preşedinte Banfîy şi „In numărul de Marţi al foiei nostre
înarmaţi. De-a dreptul, fără a 4ic© măcar din străinătate. Hasse s’a provocat mai
temerea, că fiind advocatul patriarchiei sâr- am scris, că de septemânî de dile se
„bună 4i a , cel amintit, care era îmbră­ ales la dorinţele, cari reclamă ajutorarea
u u
bescl care-i aduce un venit însemnat anual, află în oraşul nostru doi poliţişti se­
cat în haine civile, s’a repe4it la preot şi mai bună a scolelor germane din Bucuresd.
să nu-şl piardă acest post. creţi şi că aceştia au făcut în Săcele
l’a provocat într’un ton poruncitor să sub- Secretarul de stat Billov declara, că con­
Credem, că d-1 Polit va fi răspuns serie recepisa. ca băiatul să potă pleca perchisiţiuni domiciliare. După cum simte cu tendinţele, ce se îndrepteză faţă
prin organul său la aceste suspiţionărl. de acolo. aflăm mai de-aprope, perchisiţia s’a făcut de sprijinul mai eficace al instrucţiei ger­
Suntem însă de părere, că ar fi fost la a4î-săptămână la preoţii valahi Tomâ Giur­
Preotul, deşi era forte surprins de mane din străinătate; el scie acesta din
loc, în caşul de faţă, ca atât d-1 Coroianu giu din Purcărenl, I. Bogdan din Zizin şi
acâstă purtare, totuşi, vă4ând că recepisa propria esperienţă, cunosce raporturile din
cât şi d-1 Polit să facă declarările cuvenite T. Frateş din Bacifalău. Unul dintre de­
era pe numele său, a subscris’o. Atunci co­ străinătate şi gravitatea scolei germane, ce
chiar în foile maghiare, cari au răspândit tectivi a întrat la preotul Giurgiu sub
pilul s’a depărtat şi cel din urmă venit a ţîntesce la susţinerea spiritului german. In
faimele de mai sus. pretext, că vre se cumpere lemne. Pe
provocat acum pe preot să deschidă |înain- cei 6 ani câţi a stat la BucurescI, ca am­
tea lui epistola, care purta timbrul şi marca când ei se aflau în tractări, sosi îm- basador, a urmărit c’un interes deosebit in­
părţitorul de scrisori cu o epistolă re­
44
poştală „Brasso şi era în dos căptuşită cu strucţia germană de-acolo. Ya influinţa
Pertirisiţiunea dela Purcărenl. comandată adresată numitului preot.
o mulţime de timbre de câte 2 cr. îndată deci, ca consulii germani să fiă tot aţâţi
De-odată cu împărţitorul de scrisori
Despre perchisiţiunea domiciliară fă­ ce a desfăcut’o, nici nu l’a lăsat să scotă anteluptâtorl ai respectivelor scole.
44
cută în Purcărenl (nu „Tărlungenl , cum scrisorea din plic, ci îndată, cel cu mus­ intră şi al doilea detectiv, însoţit de
patru gendarmî şi pretinse se ’i-se pre­ Contele Ladislau Tisza, fratele mai
s’a 4i din ©rore în articulii de fond din taţa nâgră i-a smuls preotului scrisorea din
s
dea scrisorea recomandată. mic al faimosului „sdrobitor de naţionali­
numerii trecuţi) la preotul Giurgiu, mai mână şi a băgat’o în busunar, dâr numai 44
aflăm următorele amănunte: Detectivul, decât a scos’o ârăşl din busunar şi deşer­ „Tot în asemenea mod au procedat tăţi , a răposat pe neaşteptate alaltăerî în
Budapesta. Ladislau Tisza a fost deputat,
care a întrat mai întâiu în locuinţa preo­ tând plicul, a luat una dintre cele 25 de şi la ceilalţi doi preoţi. In tote trei lo­
tului, după ce fusese la învăţătorul, ca să-l jumătăţi de coli şi, fără de a o ceti măcar curile au aflat în scrisori tipărituri aţî- mai demult ministru de comunicaţiune,
odinioră comisar regesc la Seghedin.
întrebe de locuinţa preotului, ’i s’a presen- mai întâifi, a predat’o preotului cu cuvin­ ţătore la revoluţia. Tipăriturile erau datate
tele: „Astfel de hârtii căutăm noi“, 4icând din BucurescI şi subscrise de comitetul aran- întrunirea generală a ţăranilor din
să o cetâscă tare, ca să audă şi dânsul. giator al revoluţiei. Apelul 4ice între altele: Austria. Asociaţiunea imperială a ţăranilor
fel de vîlcea. Turcii erau aşe4aţl în acea Preotul a şi cetit’o apoi. Erau un fel de faceţi un nou 48 Maghiarilor, cu mâncare, austrienl a făcut în şedinţa primei secţiuni
vîleea, care era departe de noi ca la vr’o apeluri autografate cu adresa: „Fraţilor cu beutură, cu bani viprovedem noi. In urma ţinută în Viena în 13 1. c. următârea pro­
44
300 de metri, şi de acolo trăgeau asupra Români de peste Carpaţl! Se vorbea în acestui resultat, alaltăerî au făcut perclii- punere, care s’a primit cu unanimitate:
nostră. ele de anii 1848 — 9 şi de Români şi Un­ siţiune domiciliară şi la călugăriţa gr. „ Considerând starea generală miseră, în care
guri. Preotul n’a cetit, decât numai ce era or. Iustina Moga din Satulung, dâr
In dreptul meu vedeam un Turc prin se află populaţiunea agricolă şi care ia din
scris pe o faţă şi atunci cel cu mustaţa acâstă perchisiţiă n’a avut nici un resultat.
negură, că se .ridică pe mal în genunchi, 4i ce merge dimensiuni tot mai mari; con­
nâgră i-a luat’a din mână şi a pus’o îndă­ 44
lua la ochi şi trăgea. II păzesc când eSe, „E ridicul, că „Gazeta umflă aceste siderând mai departe, că nici una din pro­
răt în plic. Subsemnat era apelul: „Comi­
iau şi eu la ochi, trag, dâr nu-1 ating. caşuri, făcând din ele gravamene consti­ misiunile făcute: precum organisarea în so­
tetul secret şi datat din BucurescI. 14
44
Turcul se întorce âr în vale. Acâstă s’a re­ tuţionale . cietăţi după profesiuni, schimbarea deter-
petat de vr’o două ori. Ou totă negura, îl Intr’aceea falsul neguţător de lemne minaţiunilor provisorului cu Ungaria, re­
distingeam bine: era legat la cap după stătea în bucătăria de alături şi asculta ce forma burselor de producte, micşorarea bi­
moda Turcilor şi în spate avea o traistă se vorbea. îndată cel cu mustaţa nâgră se SOIRILE DILEI. rului pentru ţărani, nu s’a împlinit; şi, în
legată, ca o raniţă. In fine, la a patra apa­ face că-1 zăresce şi întrâbă, că cine e? fine considerând, că conchiemarea întru­
— 16 (28) Ianuarie
riţie îl vă4ui că4ând în brânci. Mai con- Preotul îi spune, că numai adineaori l’a nirii agrare austriene a devenit imposibilă,
tintiai a trage căte-va focuri şi Turcii înce­ vă4ut pentru prima-dată şi s’a presentat Jubileul episcopului Pavel. Din Oradea- se propune, că în timpul dela finea lui
tară focul. Ei abandonaseră Hinova. ca neguţător de lemne din BucurescI. mare li-se telegrafâză foilor ungurescl, că Februarie pănă în 6 Martie 1898 să se
Observând, că focul a încetat pe totă Atunci au început să-l ia la întrebări şi din incidentul jubileului Prea Sânţiei Sale concheme la Yiena „o întrunire de nevoiă
44
linia, asigurându-mă că Hinova este eva­ cei doi civiliştl vociferau ca într’un teatru părintelui episcop Mihail Pavel, s’a oficiat a gospodarilor austrienl cu următorea or­
cuată de Turci, ordon corniştilor să sune de s’au spăriat băieţii preotului. Din vor­ în brserica catedrală de-acolo un serviciu dine de 4i: 1. Protest în contra protegeării
adunarea regimentului. bele lor se au4©a, că-1 au în prepus pe divin festiv, pontificând prepositul capi- importului făinei din Ungaria peste 30
44
Atunci sosesce şi generalul Cerchez „PopovicI dela Bukarest şi că vor să-l tular Teodor Kovari, asistat de toţi mem­ Aprilie 1898; 2. conchemarea definitivă a
cu tot statul său major şi mă întâlniră pe deţină. Acesta protesta cu gura mare. In brii capitulului. De-asemenea în tote bise­ anchetei asupra reformei burselor de pro­
fine fu postat un gendarm lângă el, ca să-l ricile din diecesă s’a oficiat din acest inci­ ducte, care de atâtea ori a fost anunţată;
câmpul dintre Hinova şi Smîrdan. Me feli­
cita pentru victoria repurtată şi îmi reco­ păzască, âr cel cu mustaţa nâgră, pe când dent serviciu divin. Episcopul jubilar însă, 3. luarea de măsuri pentru împedecarea
manda să menţin, cu ori ce preţ posiţia, s’a cetit apelul, l’a provocat să se întorcă pentru ca să evite serbările sgomotose, s’a concurenţei transatlantice; 4. schimbarea
cu spatele spre locul unde se afla el eu retras la proprietatea sa din Slatina, unde legei ; referitore la impositul după venitul
ne mai dispuind de alte trupe pentru â
preotul (Nu cumva, ca să nu audă ce vor­ ’i-s’a trimis o căldurosă adresă din partea personei şi 5. comunicarea cu privire la
mă seconda.
General I. Cotruţ. besc?) In urmă mai simulară, că-1 caută preoţilor şi credincioşilor săi, cum şi nu- înfiinţarea unei centrale pentru pregătirea
44
prin busunare, şi afiară la el un revolver, mărose telegrame de felicitare, între cari convenţiunilor comerciale . Publicând acâstă
care i-l’au luat. şi una dela cardinalul Schlauch etc. însciinţare suntem în posiţiă a împărtăşi