Page 19 - 1898-01

Nr. 12—1898. GAZETA TRANSILVANIEI_______________________ Pagina 3

1
ce
cercurilor nostre ţărănesc! — 4^ „Bafria * era numai dreptul, era privilegiul unora şi hardt a scurtat pe creditorii săi aprope cu
„Telegraful Român**, ci de sine stătător,
' din Cernăuţi — că d-1 Dr. Popovid, îndată Românul n’avea acest drept. 0 împărăţiă 100,000 fi. — şi că întrâga lui avere fap­
clupă sosirea sa din Yiena, care va urma întrâgă de isvore de câştig era luată po­ tică nu preţuesce mai mult decât 4 pănă sub redacţiunea tot a d-lor: Dr. D. P.
Barcianu, D. Comşa, Dr. P. Spân şi Dr. 1.
Zilele aceste, va căuta prilejul de a se porului nostru şi lăsată pe sâma străinilor la 5000 fi.
w» .
sfătui cu alegătorii săi plugar! asupra aces­ privilegiaţi. Pune şi celelalte greutăţi în îşi pote închipui ori şi cine, ce sen- Stroia. — Nr. 1 ni-a sosit acum cu urmă­
torul cuprins: Cătră On. cetitori; Treptele
tor lucruri de interes pentru ei. socotâlă şi vei înţelege uşor o causă în­ saţiă au produs aceste descoperiri şi cum formale ale învăţământului (Sintesa) de
semnată, pentru ce noi am fost şi suntem cei înşelaţi grăbiră a-şl înainta jalbele.
Schimbări în armata rusescă. Din Pe- Dr. P. Şpan; Modele de lecţiunl (Ghioceii),
mai săraci. Er când şi Românilor li-s’au Tribunalul a fost decis pe atunci să-l ares­
tersburg se telegrafâză, că generalul Dra- pe Dr. D. P. Barcian; Din literatura şco­
deschis porţile acestei împărăţii, ei s’au po­ teze şi l’a şi arestat, — dâr după un timp
gomirov, pe care Ţarul l’a numit guverna­ lară, de D. Comşa; InformaţiunI. Felurimi.
menit străini în ea, căci nu erau deprinşi ore-care a fost eliberat, deorece procurorii
tor al Kiewului, Volhiniei şi Podoliei este „Foia Pedagogică * apare la Sibiiu în 1 şi
1
cu meşteşugurile, şi omul nu are atragere, nu au luat în consideraţiune decât unele
cel mai capabil şi mai cu temperament sol­ 15 a fiă-cărei luni şi costă pe an 3 fl., pe
nici gust pentru ceea ce nu e deprins, nu acuse neînsemnate, pentru cari nu putea fi
dat rus. Cercurile pansalaviste îl iubesc V an 1 fl. 50 cr.
2
cunosee, după Zisa proverbului ignoti nulla cu drept deţinut, pe când celelalte acuse *
forte mult şi la FrancesI e forte popular.
cupido. De aci îţi vei esplica acea carac­ mai grave, intrate mai târZiu, le-a lăsat în
Ca comandant al districtului militar din
teristică aversiune a Românilor faţă de me­ numele Domnului, şi astfel vestitul Lowen­ Procent, Promil, Interese şi Teoria
Kiew, Dragomirov este chiămat a ţină în
serii, moştenită pote dela strămoşii Romani, hardt 5 ani’de Zii©) cât a durat investiga- conturilor curente de I. C. Panţu, profesor
bună pregătire armata rusdscă dela frontiera
aversiune contra căreia multă luptă a tre­ ţiunea, a fost lăsat în libertate, fără ca la şcola comercială superioră din Braşov.
■austro-ungarâ. Se dice despre Dragomirov,
buit şi mai trebuesce şi acum. cineva să-şi bată capul, că pe unde se află O broşură de 48 pagine, în care se arată
că scie tracta forte bine cu soldaţii, scie
Când dâră s’a înfiinţat Asociaţiunea şi ce face. calcularea intereselor pe ani, pe luni şi pe
să-i însufleţâscă aşa, că şi cel din urmă
acâsta, scopul era cucerirea în parte a im­ In fine cu mult chiu şi vai s’a pus Zile într’un mod practic; sunt mai multe
soldat face tot posibilul, ca să corăspundâ
periului bogat al meseriilor pe sâma popo­ pertractarea finală pe 25 Ianuarie st. n. şi esemple esplicate amănunţit, aşa ca să fie
chiămării sale.
rului românesc. Răsboiul acesta de cuce­ aZl tribunalul de aici, după ce a ascultat înţelese de ori şi cine; de-asemenea modu.
Familia princiară bulgară la Peters- rire decurge greu din causa împrejurărilor o mulţime de păgubaşi şi martori, după ce de calculare al intereselor la bănci şi teo­
burg. Lui „Koln. Ztg.“ i-se anunţă din amintite, din causa împotrivirei străinilor s’a dat cetire la o mulţime de acte şi ria conturilor curente. — Se pote procura
Sofia, că principele Ferdinand cu princi­ şi din causa aversiunei nâstre proprii. Las’, hărţii din care reiese mişeii a şi hoţia să­ dela Tipografia „A. Mureşanu * şi dela li­
1
pesa şi cu fiiul lor Boriş vor merge pe la că şi armele, cu cari! luptăm noi sunt pu­ vârşită cu atâta rafinament, aZl după amâZl brăria N. I. Ciurcu, Braşov, cu preţul de
finea lui Februarie la Petersburg. Călătoria ţine şi neperfecţionate. Dâr totuşi dâcă nu s’a pronunţat sentinţa după care Lowen­ 40 cr. (1 leu) plus 3 cr. porto.
acâsta n’are vre-un scop politic accentuat. sburăm, mergem încet încet tot înainte. hardt Samuel pentru faliment fraudulos *
Se dice, că ea se face la dorinţa princi­ In tote părţile sporesc meseriaşii noştri, prevăZut în § 414 punct 1 şi 3, apoi pen­
Bibloteca „Foii literare**. La Oradea-
pesei, care vrâ să arate pe micul prinţ sporesce deci armata şi răsboiul devine mai tru faliment punibil, prevăZut în § 416 p.
mare a început să apară „Biblioteca Foii
Boriş naşilor săi. uşor şi pentru noi, ca şi pentru Napoleon 1, 3, 4, din codul criminal, — mai departe
1
literare *, conţinând tot-felul de scrieri alese
cel Mare, a cărui armată se sporia în mă­ pentru 9 caşuri de delapidare prevăZut în
Demonstraţiă înaintea parlamentului din într’o formă plăcută şi forte eftine. Pri­
sura, în care el se apropia de Paris. § 355 cod. pen. •— cu privire la §§ 338,
Bruxella. In 25 Ianuarie n. s’a făcut înain­ mul volum a apărut sub titlul: „Logod­
In special pentru noi Românii bra­ 415 şi 94 din codul criminal, l’a judecat
tea parlamentului din Bruxella o demon­ nica contelui staart", povestire din viâţa
şoveni cultivarea meseriilor n’a fost numai la 4 ani temniţă grea (fegyhâz) şi 5 ani de
straţia in stil mare. Deputatul socialist Românilor bihorenl, de d-na L. Rudow-
un gând fericit, ci o trebuinţă a timpului.' perdere a drepturilor civile.
Damblon, care a fost eschis dela ultima şe­ Suciu. Este o carte de 148 pag. 8°, tipar
Clasa de jos a poporului nostru braşovean Mărturisesc sincer, că pe noi nici
dinţă, a pătruns în fruntea unei cete de so­ mărunt, dâr frumos şi curat. Preţul numai
este în mod fatal avisată la cultivarea me­ acusa indicată din partea procurorului şi
cialişti în culoarele camerei. Intrarea era 25 crueeri (cu porto 30 cr.), •— un preţ în
seriilor, decă este, ca să nu ajungă în ghia- nici sentinţa şi procedeul tribunalului, nu
pădită de un detaşament de soldaţi. Ofi­ adevăr peste măsură eftin în asemănare cu
rele miseriei economice, şi să-şi mai îndul- ne-au mulţămit, sciind bine, cât de rigoros
ţerul comandant păşi înaintea socialiştilor mărimea opului. — Al doilea volum apărut
câscă traiul. Căci în oraşe meseriile sunt proced domnii procurori în alte cause cu
îşi, la ordinul preşedintelui camerei, inter­ este: „Povestea despre prinţul Ahmed al
conditio sine qua non. Cu bucuriă constatăm, mult mai neînsemnate şi cât de aspre pe­
zise lui Damblon de a păşi în sala des- Eamel sâu Pribeagul îndrăgostit, tradusă de
că şi afară de cercul competinţei nostre depse se mesură altora, pe de-o sută şi o
baterilor. Damblon se retrase strigând: Dr. T. Form. mare. Preţul 30 crucerl.
cei chiămaţl îşi fac datoria în privinţa miie de ori mai nevrednici de pedepsele,
’Trăâscă armata! Trăâscă republica! In-
acâsta. Dâcă Românii din Braşov, cari odi- ce li-se dictâză.
tr’aceea mai mulţi socialişti protestară con­
nioră erau stăpânii comerciului aici, au Mai mult a suprins lumea faptul, că
tra procederii preşedintelui. O mare mul­
scăpat din mână aeâstă comoră, ei trebue procurorul, nici după pedâpsa măsurată şi D I V E R S E .
ţime de popor se aduna înaintea parlamen­
cu atât mai vârtos să-şi caute despăgubire
tului. Incurând se născii o păruială straş­ nici după cele ce a putut vedâ din acte şi
în terenul industrial. a putut aucji, nu a făcut propunerea, ca 0 răsbunare originală. Se scie, că în
nică între socialişti şi adversarii lor. Deta­
Insă, dâcă ni-am permis a numi luptă judecatul să fiă deţinut cel puţin acuma, timpul din urmă socialiştii din Budapesta
şamentul de soldaţi se pregăti pentru atac.
şi răsboih acâstă lucrare a nostră pe tere­ ci Lowenhardt Samuel, anunţând apel, s’a au voit să ţină o adunare în berăria lui
Trupa de carabinieri, ce se afla în apro­
nul meseriilor, âră pe toţi cei ce lucră sol­ dus în pace acasă. Kovesi. Proprietarul berăriei însă li-a re-
piere grăbi a interveni cu puterea ar­
daţi i-am numit, apoi să seim, Domnilor, fusat sala în momentul din urmă. Socialiştii
mată. Abia cu mare greutate s’a putut Pe publicul român îl interesâză acest
că la purtarea unui răsboiii mai cu sâmă însă şi-au propus să-şi răsbune. Intr’o Du­
restabili liniştea. proces criminal, mai cu sâmă, pentru-că
în Zilei© nostre se cere în mod poruncitor osânditul Linveuhardt Samuel este fostul co­ minecă după amâZl între 5 şi 6 ore sala
Jalea odaliscelor. Din Constantinopol disciplină militară în armată şi operaţiune cea mare a berăriei lui Kovesi începu a se
mandant de gendarmeriă, care la anul 1852,
se anunţă, că înainte cu câte-va dile a omogenă spre aceeaşi ţîntă comună. Nu umplea de ospeţî — tot grupe de socia­
cu ocasiunea primei caletorii a Majestăţii Sale
trecut în sînul lui Mohamed supremul pote fi nimic mai periculos, nimic nu pote lişti agrari. Fiă-care grupă ocupă o masă
în Transilvania, a dat afară în mod atât de
eunuch al haremului Sultanului. Fericitul compromite mai mult reuşita unui răsboiîi, şi fiă-care ospe ceru câte un păhar de
brutal pe fericitul Iancu.
Jawen Aga a trăit 75 ani, şi a stat la acest decât nesubordinaţiunea luptătorilor faţă bere. In urmă tote mesele şi scaunele din
Nemesea l’a ajuns şi pe Lowenhardt
post din 1855. A lăsat în urmă-i o avere de comandanţi, sâu chiar o eventuală re­ sală erau ocupate. 6speţii, cari erau abo­
tocmai în anii bătrâneţelor sale.
de 4000 lire în juvaericale, pe care a moş­ voluţia a lor. naţi şi alţii, când veniră mai târZiu la
teni t’o Sultanul. Padişahul însă a împărţit De aceea pentru isbânda luptei nostre Corespondentul. cină, nu avură loc, unde să şadă şi astfel
.acâstă moştenire între damele haremului. pe terenul economic-industrial nu pote fi fură siliţi să mârgă la alte cârciume, de-
altă dorinţă mai ferbinte a nostră, decât ore-ce ospeţii socialişti nu se mişcară de
1. Aplicarea multiplă. Nu există mijloc mai SCIRl ULTIME.
: -bun, care se pote aplica la diferite caşuri, ca concordia basată pe dragoste şi încredere lângă păharul lor de bere, din care încă
reciprocă şi apoi concentrarea tuturor for­ nici nu gustară. Când pe socialişti îi ajunse
Molls Franzbrantwein care alină durerile, intă
-reşce nervii şi muşchi întrebuinţându-se ca adaos ţelor. Atunci, de sigur, că nu vom fi uşor Blaşiu, 28 Ianuarie. (Telegramă fomea, fiă-care îşi comandă câte-o franzelă.
part. a „Gaz Trans.“) Locotenentul-
băi etc. O butelie 90 cr. se pite procura 4îlnio la creZâtorf, când vom Zi© ) ©ă avem spe­ In sfârşit îi vine cârciumarului în minte,
6
/prin poşte dela farmacistul A. Moli bferantu, ranţă, ca în timp scurt să ne vedem şi noi colonel pensionat luliu Mihalyi, fra­ că aici e vorba de o răsbunare a socialiş­
■cuiţei din Viena Tuchlauben 9. In depourile din Românii cu clasa nostră mijlocie, cu bur- tele Mitropolitului, a rgposat ieri
-provincie să se ceră espresă preparatele lui Moli, sera Ia 6 6re. Imormentarea se va tilor. Afară în bucătăriă era forte multă
ghezimea nostră naţională. Urîta sărăciă, mâncare pregătită pentru ospeţii, ce erau
.provăijute cu marca de contravenţie şi subscriere. face Sâmbătă.
care ne ţine încătuşaţi şi descuragiaţl, va să vină în acea Duminecă. Erau orele
fi atunci în mare parte desfiinţată şi se va Bucurescî, 27 Ianuarie. Continuându- 9 sâra, dâr — ospeţii de după prânZ, nu
Raportul comitetului seca isvorul la nenumărate bole şi rele, de se pertractarea în procesul duelului Filipescu- se mişcă nici unul dela berea sa. Cârciu-
care sufere societatea nostră tocmai din a Lahovari, apărătorul M. Cornea, advocatul mărul, cu tote că socialiştii erau forte li­
Asociaţiunei pentru sprijinirea învăţăceilor şi
sărăciei causă. inculpaţilor; constată, că lipsesc martorii niştiţi, se temu, şi afară de aceea prevedâ
11
îalilor vomăm meseriaşi din Braşov pe an.
apărării şi- rogă să se ia disposiţiunile le­ paguba cea mare, ce o va avâ în bucatele
1898, presentat adunărei generale din 11 (23)
Ian. 1898. Corespondenţa „Gaz. Trans“. gale pentru aducerea lor, âr pănă atunci pregătite, recviră deci poliţia. „Omenii or-
să se amâne procesul. Amânarea o cere şi dinei** se presentară în berăria lui Kovesi.
Partea generală. Deva, 26 Ian. 1898. pentru a-se da timp domnei Maria Laho- aci, fiind-că socialiştii aveau o purtare
Onorată Aduiiare generala! Sunt 29 de Stimate d-le Redactor! înainte de vari, sora reposatei G-. Em. Lahovari, de esemplară şi fiind-că legea Zic©) că ori ce
:anl împliniţi, de când pentru întâiaşl-dată asta cu vre-o 6—7 ani, un anumit Lowen- a-se gândi a-se alătura şi ea cu mama sa ospe, dâcă consumă cât de puţin, are
s’au întrunit Românii braşoveni, ca să se hardt Samuel, jidan botezat şi venit aici şi fraţii ei, cari au renunţat de a rămânâ drept să stea la masă cât îi place, se în-
stătuâscă asupra înfiinţării acestei societăţi, în Ardeal de prin Galiţia, trecea la noi, ca parte civilă. Danielopol, advocatul domnei torse înapoi. In urmă, cam pe la 11 ore
care şi pe noi ne-a întrunit astădl. Fericit un neguţător forte isteţ şi putred de avut. Maria Lahovari, declara, că acâsta rămâne noptea otelierul, desperat, recurse la un
a fost gândul înaintaşilor. noştri şi bine­ De aceea i s’a deschis pe tot locul ca parte civilă şi vorbesce contra amânării. mijloc, cam riscat. Anume, îmbiâ pe so­
cuvântată a fost mâna preotului B. Baiu- un credit forte însemnat, ducea casă des­ Pentru amânare mai pledâză advocaţii cialişti cu 100 fl., numai să părăsâscă sală.
lescu, care a pus pâtra fundamentală la ri­ chisă şi era unul din cei mai guralivi şi Cornea şi Delavrancea. Tribunalul se re­ Socialiştii s’au învoit, au luat suta de fl.
dicarea acestei clădiri de bogăţiă naţională. de trecere în adunări şi în treburi poli­ trage pentru a delibera şi după o jumătate dela otelier şi se depărtară. Dâr âspeţl nu
■Căci după mărturisirea raportelor anuale tice chiar. de âră iese şi anunţă amânarea procesului mai veniră nici unul, deorece era deja vre­
şi după cele ce suntem veseli a-le vedâ cu Fudulia însă nu dură mult, căci în pe cţiua de 11 Februarie st. v. mea târZie.
ochii, în decursul timpului Asociaţiunea vara anului 1891 lumea începu să şoptâscă,
acesta a fost şi este şi acum pentru mii că renumitul Lowenhardt stă rău şi că ar L i t e r a t u r ă .
1
şi mii lumină şi .mângăere, er pentru obştea avâ mari încurcături financiare. Proprietar: Dl . Aurel Mureş!ama.
.".românescă una din cele mai tari proptele. La 11 Martie 1892 a şi dat faliment, „Foia Pedagogică , după cum se sciă,
u
In vremea aceea a învăţa o meseriă când apoi se descoperi, că vestitul Lowen­ dela 1 Ian. c. nu mai apare în legătură cu Redactor responsabil: Gregoriu Maior.