Page 2 - 1898-01
P. 2
Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 8.—1898.
hucurătore. Ca membri fundatori noi, cu cu demnitatea şi interesele mai înalte ale în adevăr a decurs în cea mai frumâsă ar- & facerea Dreyfus.
taxe de câte 20 fl. s’au înscris d-nii: Asociaţiunei nostre, moniă şi chiar animaţiă. Discuţiile au de
Din ce în ce se încurcă tot mai tare
I. Bidu, Irodion Neguţ, N. Pestrea, Tb. „Adunarea generală decide: curs în spirit demn şi personalităţi nu s’au
lucrurile în ce privesee afacerea Dreyfus.
Christian, Eugen Prccup (noul mecanic lă a) Asociaţiunea renunţă la suprave- făcut.
r Agitaţiunile de amendouă părţile: din par
cătuş), Ilie Savu, Nic. Mocanu, Ale'csie Mol ghiarea numitei Reuniuni a sodalilor, cum şi
tea părtinitorilor, ca şi din aceea a con
doveana, Simeon Teodor, Nicolae Moise, Ion la luarea în administrare din partea Comite
Conccrt'tul „României June“ în trarilor revisuirei.j procesului Dreyfus, au în
Burduloiu, Ios. Notar, toţi comercianţi şi tului a fondului acestei Reuniuni.
Viena. Pentru completarea celor comuni ceput să ia dimensiuni, cari devin primej
meseriaşi. S’au mai înscris şi vre-o 25 de fb) Comitetul Asociaţiunei se învită
membri ordinari noi cu taxe anuale de câte a întreprinde toţi paşii de lipsă pentru în- cate de noi săptămâna trecută, mai notăm dios© pentru însă-şl ordinea şi liniştea in-
2 florini. chiegarea din nou a sodalilor români sub ari dintr’un raport, ce ni-se trimite cu privire terioră, ba chiar şi- pentru republică.
A urmat raportul cassei, din care am pile ocrotitore ale Asociaţiunei, cari între, la concertul, dat de. societatea academică In Paris ca şi în tote centrele mai
w
aflat, că Asociaţiunea dispune de următb- condiţiunile date are şi vocaţiunea şi pu „România Jună în presăra anului nou, mici din ţeră continuă manifestaţiunile pro-
rele fonduri: Fond neatacabil în sumă de terea necesară pentru cultivarea cu deplin următor ele: şi contra lui Zola, care şi-a ridicat vocea
4905 fl.; fond disponibil 592 fl. 67 cr. Fon succes a scopurilor lor speciale atât în Se luase dinainte hotărîrea, ca să fiâ în favorul lui Dreyfus. In vecina Belgiă
dul neatacabil „Stroescu“ lei: 44,700 şi 303 privinţa materială, cât şi socială şi li rugate a-şl oferi concursul pentru concer esistă un curent puternic în favorul vede
fl. 30 cr.; fond disposibil Stroescu 283 fl. terară. tul din ăst an esclusiv puteri artistice ro rilor esprimate şi susţinute de Zola*
41 cr. Fondul Stroescu pentru susţinerea c) Comitetul Asociaţiunei să primescă mâne. Pentru acest scop o deputaţiune din Marele scriitor norvegian, dramatur
n partea „României June“ merse la renumi
unui chiar pentru meseriaşi lei 15,300. Mai în acestă nouă societate a sodalilor pe toţi gul Bjoernson, care e şi un luptător politic,
e un nou fond de 25 fl. pentru spălatul acei membri ai vechei reuniuni, cari vor tul profesor al Conservatorului din Yiena, a adresat cătră Emile Zola, cu privire la
albiturilor copiilor mai săraci de meserii, repăşi dela acesta în terminul ce-1 va pres Dr. 1. Gănsbacher, pentru a-1 ruga în nu agitaţia lui în afacerea Dreyfus, o tele
întemeiat de d-11. M. Burbea. Apoi: nume crie Comitetul; mele societăţii să permită elevelor sale, gramă în care elice:
rar 797 fl. 31 cr., stipendii, dela societatea d) Pentru statorirea posiţiei acestei d-relor Natalia Otto Selten şi Aurica Pretorian, „ ... Cum te invidiez şi cum . aşi vre
7 cari între actualele sale eleve îi sunt fa
1
„Transilvania * 135 fl. 86 cr. Reuniuni nouă de sodali în sînul Asocia să fiu în locul d-ţale — ’să pot aduce
vorite, fiind cele mai distinse prin talent,
Comisia censurătore raporteză prin ţiunei Comitetul va avă să compună regu patriei şi omenirii întregi un serviciu ca
de a-şl da concursul la concert. Domnul
d-1 I. Socaciu, că tote socotelile le-a aflat lamentul necesar. acela pe care-1 aduci d-ta acum**.
Gănsbacher nu numai, că le dete per
în deplină ordine. „e) In fine Adunarea hotăresce, că Conflictele în Cameră.
Acum avea să urmeze abcjicerea co persone, cari şi pe viitor vor aparţine so misiunea, ci s6 angaja însuşi se le acompa
mitetului de pănă acum şi alegerea unui cietăţii vechi a sodalilor, nu vor mai fi nieze, — o distincţia, care făcu mare bu- Sâmbătă s’a introdus şedinţa camerei
nou comitet. Intr’aceea însă d-1 Ion Socaciu, primiţi de membri în sînul Asociaţiunei curiă Românilor. printr’o interpelaţia a deputatului Cavaig-
în legătură cu raportul comisiunei censură şi nu se vor împărtăşi de nici un beneficiu După ce preşedintele societăţii, d-1 nac, care a cerut dela guvern să rumpă tă
tore, face următorea propunere: din partea „Asociaţiunii pentru spriginirea A. Crăciunescu, deschise serbarea printr’o cerea şi să arate adevărata stare a lucru
vorbire bine simţită, urma esecutarea pro lui în afacerea Dreyfus. Atitudinea şovăi
„1. Considerând faptul regretabil, că învăţăceilor şi sodalilor români meseriaşi
gramului, publicat la timpul său . şi de noi. tor© şi echivocă a guvernului, dise el, ne
Societatea sodalilor — care dela înfiinţarea din Braşov“.
Ambele artiste române au răpit publicul liniştesc© pe toţi cetăţenii de bun simţ,
ei n’a avut statute, deosebite, ci totdeuna Acestă propunere se primesce prin
cu escelentele lor prestaţiunl, făcendu-li-se Este o contradicere între vorbele şi fap
a fost ocrotită şi s’a desvoltat numai cu aclamaţiunl unanime, împreună cu un amen
ovaţiunl entusiaste. Cu deosebire câteva tele guvernului. Astfel acesta a conturbat
ajutorul Asociaţiunei nostre — n’a voit a dament stilar propus de d-1 Dr. Mureşianu.
cântări naţionale românescl au ridicat en- liniştea ţării şi a stîrnit pasiunile. Intâiu
se supune votului adunărei generale pre De-odată cu acesta se face apel la comi
mergător e ; tet, ca împreună cu preşedintele, d-1 N. tusiasmul la culme. La medul nopţii, d-1 (jicea guvernul, că nu esistă o afacere Drey
A. Vaida-Voevod ţinu o vorbire, care pro fus. Astăclî el lasă ca aceia să porte lapta,
„2. Considerând, că desfacerea soda Petra-Petrescu, să stea şi mai departe la
duse mare efect. Densul făcu o reprivire cari voesc revisiunea. Din purtarea guver
lilor de Asociaţiune, după cum vedem, a postul său şi să nu demisioneze.
asupra stărei Românilor în 1897. Când nului se vede, că esistă ceva ce-i este cu
causat numai daună Asociaţiunei, ba chiar Comitetul, se ’nţelege, după ce prin
vorbi despre „ura sfântă, care ne dă tăriă noscut, der ceea ce e nu vrâ să spună.
şi sodalilor înşişi, dovadă despre acesta primirea propunerei de mai sus au fost de-
ca în momentele mari să dăm mână cu (Aplause repeţite în stângă. Reprobări /
abdicerea preşedintelui, om ce şi-a jertfit lăturate căuşele demisionăfăi sale, s’a supus
mână“... se făcu întunerec în sală. In drepta).
o parte a vieţii pentru binele acestei Aso- dorinţei unanime a adunărei. Prin acăsta
acest întunerec vorbitorul îşi continua vor Ministrul-preşedinte Melind declară, că
eiaţiunl şi al sodalilor în special, dovadă a căciut şi punctul dela ordinea dilei pri
birea dicend: „Acum ne aflăm încă în în- guvernul nu pote publica raportul căpita
abcjicerea comitetului întreg, dovadă ulti vitor la alegerea unui nou comitet, ăr peste
tunerecul unui caos, însă lumină se va face nului Lebrun-Renauld, care ar dovedi măr
mele petreceri aranjate de sodali, cari n’au celelalte puncte s’a trecut forte repede,
şi erăşî va fi poporul nostru unit în cu turisirea lui Dreyfus. Nu-1 pote publica fiind
fost sprijinite cum au fost mai ’nainte, fiind alesă prin aclamaţiune tot comisiunea u
gete şi în simţirî . La cuvintele acestea că e de părere, ca o discuţiă parlamen
prin urmare n’au avut resultatele aş censurătore de mai înainte; de-asemenea
din urmă se lumină erăşî sala. Vorbitorul tară ar schimba caracterul juridic al afa
teptate ; votarea budgetului şi tote celelalte s’au
închină paharul dorind publicului „an nou cerii. Nu voim, dise Meline, să comitem
„3. Considerând, că după spiritul se- făcut prin aclamaţiune. u
fericit , după care urmară felicitările îm ilegalitatea introducerii revisuirii procesului,
paratistie, desvoltat anume între câţiva La urmă d-1 Constantin de Steriu a prumutate. cum cere Zola; er ce privesee manifesta
membri din acestă societate, nu e nici o făcut propunerea, ca printr’o adresă cătră
Foia vienesă „Deutsches Volksblatt“ ţiile de stradă le vom face finit şi vom
speranţă deocamdată de o întorcere spre comitet, adunarea generală să esprime aces
publică o recensiune forte favorabilă asu sci să restabilim erăşî ordinea. (Sgomotose
bine a acelora, cari conduc aşa numita tuia şi în special d-lui preşedinte Nicolae
pra concertului. Despre d-ra Natalia Otto- întreruperi în stânga). Artieolii socialişti
Reuniune a sodalilor, ca adecă acâsta să Petra-Petrescu (care n’a participat la adu
Selten cjice, că „a confirmat adevărul re- lor predică revoluţiunea pe strade. (Repro
se pună erăşî sub scutul Asociaţiunei, pen narea de erl) încredere şi recunoscinţă, ru-
numelui ei, care o caracteriseză ca pe cea bări sgomotose în stânga. Strigări: anti
tru ca în armonie frăţăscă să contribue la gându-1 să stea şi mai departe la postul
mai distinsă elevă a profesorului Găns semiţii şi cocardiştii fac gălăgia, nu so
desvoltarea şi prosperarea industriaşilor şi de preşedinte. Cu multă animaţiă şi între
bacher , profeţindu-i totodată un viitor cialişti !)
u
meseriaşilor români, ca şi cum a fost acesta aclamaţiunl generale a fost primită propu
splendid. Cam în acelaşi mod se esprimă Deputatul Cavaignac declară în urma
pănă aci spre generala mulţumire; nerea d-lui Steriu, er pentru redactarea şi
„despre efectul electrisător“ al cântărei cu vorbirii ministrului-preşedinte, că după ce
„4. Avend în vedere, că prin o bună presentarea adresei s’au ales, de-asemenea pian din partea d-rei Aurica Pretorian şi s’a ajuns resultatul moral, ce l’a urmărit
înţelegere nu putem ajunge la scopul in prin aclamaţiune, d-nii I. Socaciu, I. Săbă- despre „predarea măestră a tinerei vir el, îşi retrage interpelaţia sa (Mare miş
tenţionat de Adun. gen. din urmă, er re deanu şi Const. de Steriu.
tuos© la pian Lily Pretoriam“ etc. care).
curgerea la mijloce extreme nu se unesce După acestea d-1 V. L. PopovicI în De-odată se ridică socialistul Jaurds
cu sentimentul general al onoratei adunări, chide adunarea, er membrii se departă cu strigând, că ia el interpelaţia lui Cavaig
căci ar fi un lucru odios şi nu s’ar potrivi toţii mulţămiţî de resultatul adunărei, care nac. Este o laşitate, esclamâ el, de-a per
secuta pe Zola. Ori cât ar vorbi miniştrii
de onorea armatei şi de salutea patriei, gri-
soţire a lor. Der e o altă piedecă, care se poţi!** Şi înzădar te sbaţî şi spui, că ai posibilă, cercă să o ocolesoă. După un res- jea lor tot nu este alta, decât de a salva gu
opune acestei însoţiri, e o idee fixă a lui pute numai nu vrei, căci e adevărul ade timp o vede în grădină sărutându-se cu vernul reacţiunei şi al privilegielor (Aplause
Sirian, care însă nu s’a fixat în creerul lui vărat, că nu poţi, fiindu-ţl voinţa încătu-. un altul. Urmeză crisa durerâsă, din care furtunose în stânga)... Domnule ministru-
din nimic. In familia sa au esistat prea şată în lanţurile raţiunii. el se alege un beţiv fără remediu. preşedinte, sci de ce suferim noi acuma,
multe vieţi nenorocite, ca Liviu să nu ajungă Insa-şl ideea fundamentală ridică Eu nu sunt prietenul ăstor novele de ce murim şi ne sfirşim cu toţii? Etă
la convingerea, că pe neamul său zace un acestă novelă la un grad mai înalt decât sentimentale, cari şî-au trăit de mult traiul. ţi-o spun, murim din causa măsurilor de
bîăstăm crunt, care numai atunci va în novelele-foiletone, âr înjghebarea ideei în Dâcă şi acjî mai cercă sentimentalismul — jumătate a atitudinei echivoce, a minciu
ceta, când acest neam se va stînge prin el, acţiune şi persone e cât se pote de conse- înţeleg sub sentimental aceea, ce Nâmţul nilor şi a laşităţilor. (Aplause furtunbse în
ultimul descendent. Şi el se jertfesce pen cuentă. Liviu Sirian e adus la răspîntii, numesce „riihrend** — să se împămente- stânga).
tru acei, cari trăesc ca eter seu materie avend, ca şi Erhard Borkman, să alâgă una nescă în artă şi mai ales in dramă şi în Contele Bernis: Eşti din sindicaţl!
fără să fiă conscii de durerile lumii, din din cele două căi. Der el nu face ca acesta, pictură, o face fără succes. Prin desa pre Jaures: Ce dicî, conte Bernis ?
care fac parte, cari însă primind prin el nu fuge cu amanta luându-şl ca provisie lucrare a iubirii nenorocite din pricina ba Conte Bernis: Eşti advocat plătit al
vieţă omenescă ar fi nisce nefericiţi ca şi şi pe Frida Foldal, ci omoră în inima sa nilor, subiectul acesta novelistic a căpătat sindicatului Dreyfus.
el. Un glonţ îl readuce la ceea-ce a fost: ca şi Iohn Gabriel „viaţa iubirii , comiţend ceva din timbrul supărător, pe care îl au Jaures (cu voce puternică): Conte
1
M
u
„pulvis et cinis . astfel păcatul cel mai aprig, care duce la bunăoră valsurile învechite, cântate pe flaş Bernis, eşti un miserabil şi un laş.
Precum vedem dâră, quintesenţa no-' peire. Şi cel ce a urmărit caracterul lui nete şi mai vechi. Sunt atât de rari tinerii, O groznică larmă urmeză. Contele
velei e cestiunea, care preocupă atât de Liviu Sirian îşi va (îice, că aşa a trebuit cari în verstă de 22 de ani să nu potă Bernis (din drepta clericală) se repede asu
mult spiritele mai-I ale fiă-cărei ţări, e în să facă. Stilul adese-orl sombru încă corăs- persista o dragoste nefericită, încât ne par pra lui Jaurâs, der cei din jurul lui îl re
trebarea, decâ 63istă „noroc“, „sorte“ şi punde conţinutului. străini, scoşi din lumea fantasiei poetului ţin. Se formâză grupuri şi încep a se
atavism“. Er resultatele, la cari ajunge Celelalte 4 bucăţi cu conţinut serios într’un moment de melancolie, nu copiaţi certa.
fl
autorul, deşi nu direct esprimate, sunt re nu au valorea novelei „Praf şi cenuşe , ci după natură. Preşedintele Brisson îşi puse pălăria
w
sultatele pesimiste ale filosofiei moderne, sunt mai mult nisce foiletone, o „lectură Celelalte 3 bucăţi sunt aceea, ce Adolf pe cap şi părăsi fotoliul presidenţial. In-
u
oarî îţi strigă cu biblia: „păcatele părin de după amâdl . Bartels numesce: „Kleine Geschichten", tr’acea Jaures se preumbla pe tribună dela
1
ţilor se moştenesc din spiţă în spiţă * şi „Fără nume“ se numesce una din ele un soifi literar ajuns la modă. un cap la altul. De-odată, pe când era în
cari te revoltă spunendu-ţî, că n’ai voinţă şi e o novelă scurtă, cu un conţinut des tors cu spatele spre drâpta, se repede Ber
(Va urma.) Sex. Tîl-
liberă, fără însă să le poţi combate. „Sai tul de banal. Un tînăr sărac iubesce o fată nis la tribună şi-i trage lui Jaurâs câte-va
de pe ferestra etajului III pe stradă! Nu săracă şi sciind, că o unire între ei nu e palme şi-l lovesce cu pumnii în cap.
