Page 21 - 1898-01
P. 21
Mintii ÂWfciM, ...Saseîa" iese iii l-care di.
?! pfilîflî Auoaafflăoiu peana Aisuo-Uofţarfe:
Bsuşuv, »a?e Ks. «fi Pe un an 12 li., pe şese iuni
6 ti., pe troi luni 3 fl.
doritori saboamU-s 34 t-
9£ihm«. •*•&)$&$$»&$* w>. «>.■ N-rii dc Dumlneoi 2 8. pe an.
Psfltru Somânia si străiMtaw:
I4SE3ATF. a» yritn'eflo Ir. Afinii- Po un an 40 fronoi, pe şfiso
iWtmţlur.a te Btb$ov ţi ia or- luni 20 fr., po trei iuni 10 îr.
•«iWrele Birouri do or.iwaluri: N-rii da Duminecă 8 franc!.
te Vioaa: X. Duku, Htmvmk
Sihakk, Rudolf Moui, A. Ovptliks 0« prenumără la t6te olicieie
îlRohfolgeH i*ton Ofpţlik, J. poptaio din intru şi din n'ara
O'tnmbcr, te Sadapoşta: A. T. şi ia dd- roientori.
Ooidberstr}, Xckiitin Btrnat; te iHamami paaita Biaio»
Buotureaoi: Âgsrca Hămţ) tiao- administruţiunea, piaţa maro,
oaiaale do K-oumiuiie; te Ham- tflrgul Inului Nr. 30 etauiu
SîttTs,: Karoiyt & Lubmcmn, I.: pe un an 10 fl., po şeao
Preţul imorţlunilor: o noriă luni 6 fl., pe troi luni 2 fl. 50 cr.
sarmond pe e noionă 8 or, şi Cu dusul în casă: Po un an
80ot. timbra pontru o pabît- (2iT^aj»auex dLe lD"a.rr^_Inecău 3) 12 fl., pe 8 luni 6 tl., po troi luni
soro. Publicări mai dote dapS 8 fl. Un eaemplar 6 or. v o.
Sărită şi învoială. adu 15 bani. Atftt abonamon-
Itoeiame po pagina n 8-a o telo oftt şi insorţiunilo sunt
scrii 10 or. bou 80 bani. a se plăti teainte.
Nr. 13.—Anul LXI. Braşov, Duminecă 18 (30) Ianuarie
Machinaţiunile forţei brutale. machinaţiune, ce s’a petrecut la aceste înfăţişeză, ca nisce acte de cea mai Sulzer ne spune, că în 1772 s’a
perchisiţiunî ilegale, căci însăşi foiţa crudă şi îndrăsnâţa violare de domi plătit contribuţiă la vămi pentru
Cetitorii noştri cunosc caşul ungurâscă din Braşov — care trece ciliu, care violare e calificată în co 591,210 oi transilvane trecute la
grav de violare a domiciliului întâm ca organ al fişpanului din ioc — dă dul penal unguresc ca delict. iernatic în România — deosebit de
plat în 9 (17) Ianuarie anul curent pe faţă, c’o sinceritate uimitore, în Nu mai încape îndoială, că acest cele ţigăi în număr îndoit de mare,
în comuna Purcărenî din apropierea tregul complot ureţit în contra po delict al violării domiciliului s’a co pentru cari nu se plătia de loc bi
Braşovului. Amănuntele, ce le-am porului nostru. mis în caşurile amintite faţă ou nu ruri, din causa valârei lor Intrinsece
primit despre perchisiţiă domiciliară „BrassoiLapok" dela 27 1. c. con miţii preoţi, fiă de nisce oficiali pu mai mari. La 1876, scurt înainte de
făcută la preotul Giurgiu din Purcă- stată adecă mai întâiu, că de mai blici, — dâcâ se va constata, că in- isbucnirea răsboiului vamal cu Ro
reDÎ de cătră un individ necunoscut, multe săptămâni se află în Braşov divicţii cari au întrat în domiciliul mânia, erau înscrise la vămile aus-
care s’a dat de funcţionar la minis- doi poliţişti eecreţî din Peşta şi că lor şi au făcut perchisiţiă făr’ de tro-ungare, ca vite transilvane duse
teriul de interne, şi de nisce indivicjî aceştia au făcut în Săcele perchisi nici o basă legală, sunt în funcţiune la păşune în România (Pascualionsvieh)
îmbrăcaţi în haine de gendarmî şi ţiunî domiciliare ; al doilea constată, publică — fiă de nisce persâne pri 2045 cai, 201 asini şi catîiî, 6652
înarmaţi, ârăşî necunoscuţi numitu că s’au făcut astfel de perchisiţii la vate, dâcă acei indivicţî nu sunt în vite cornute şi 508,982 oi, 433 capre
lui preot, dovedesce în mod neîn preoţii din Purcărenî şi Bacîfalău. serviciu public şi au pretextat nu şi 1290 rîmătorî; la 1884 erau 2220
doios, că avem de a face aici c’o Mai 4i , că s^ar fi făcut perchisiţiă mai acâsta, străvestindu-se unii din cai, 126 asini şi catîrl, 9367 vite
ce
violare de domiciliu din cele mai în- şi 1a. preotul' din Zizin, der noi n’a- ei în haine de gendarmî. cornute, 615,414 oi, 1222 capre şi
drăsneţe. vem scire pănă acum despre acesta. In caşul dintâiu fapta lor, care 602 porci. La 1891: 352 cai, asini
întreg procedeul ne desvelesce, Asemenea n’avem scire despre per lovesce în §. 199 al codului penal şi catîrî, 5160 vite cornute, 109,363
ce
la acâstă perchisiţiă ca şi la perchi chisiţia, ce cfi > că s’ar fi făcut la este pedepsită cu şâse luni închisâre. oi şi capre şi 240 porci. In 1896 au
siţia ce a premers la preotul Frateş călugăriţa Justina Moga din Satu Ea este calificată ca delict, trebue întrat prin vămile dela Şanţ, Timi
din Baeîfalăul Săcelelor, că s’a ur- lung. să fiă urmărită din oficiu îndată-ce şul de sus, Bran şi Turnu-roşu, duse
cjit un adevărat complot pentru de Mai departe constată „Br. La- se aduce la cunoscinţa procurorului, a la păşune în România, 1625 cai, 24
a scâte la ivâlă nisce proclamaţii pok“, că unul dintre detectivi (poli judelui instructor şi a tribunalului, asini şi catîrl şi 25,865 oi şi capre
fabricate la Braşov şi espedate în ţist secret) a pretextat, că vrâ să şi se prescrie numai după un an, şi 6125 vite cornute, — faţă de cari
epistole recomandate anume acelor cumpere lemne, şi s’a întrodus sub dâcă nu se întâmplă acâsta. In ca au venit înapoi din România prin
preoţi, cu scop de a produce cu mo masca acesta la preoţii din cestiune, şul din urmă ea lovesce în §. 322 aceleaşi vămi: 5859 vite cornute,
dul acesta apariţiunea, că s’a desco âr al doilea detectiv a năvălit apoi al aceluiaşi cod penal, oare îl cali 245 cai, 35 asin! şi catîrî şi 42,606
perit o conjoiaţiune română în con cu patru gendarmî în locuinţe. fică, ca violare a domiciliului prin oi şi capre.
tra statului u'hgâr. Afirmă apoi foiţa ungurâscă, că persone private; se urmăresce nu Acâsta este mişcarea nostră eco
In ambâle locuri s’a urmat după în scrisorile recomandate s’au aflat mai la cererea părţii daunate şi-se nomică esternă pe anii din urmă.
,-unavşi;.aceeaşi şabldnă de “cătră cei tipărituri aţîţătâre la revoluţiă datate pedepsesco cu trei luni închisore. De sine se înţelege, că acâstă redue-
doi înşl îmbrăcaţi în haine civile şi din Bucurescî şi în care erau pro Preoţii, cari, fără de nici un ţiune considerabilă in numărul vite
asistaţi de alţi patru indivizi îmbră vocaţi Românii „să facă un nou 48 temeiu, în lipsa ori cărui ordin legal lor călătore ale Ardelenilor mărgi
4
caţi ca gendarmî. Unul se da de Maghiarilor *. Adevărul este, că aceste şi cu delăturarea tuturor formelor naşi, nu s’a făcut în favorul econo
neguţător de lemne, elicea că e dela pretinse „apeluri" nu erau tipărite, legale, au suferit acâstă încălcare a miei nâstre naţionale.
„Bukareszt" şi-l chiamă Popovicî; ci autografate, âr scrisorile erau es dreptului domiciliului lor, sunt da
cerea să vorbescă cu respectivii preoţi pedate dela posta din Braşov. tori libertăţii şi onorei lor, bisericei Industria de casă
între patru ochi şi îi ţinea de vorbă Acâsta o putem 4°vedi cu unul şi poporului din care fac parte, să In industria de casă e adevărat,
cu minciuni, că vrea să cumpere din plicurile, pe care, pote din erâre, pretindă cea mai rigurâsă cercetare că nu avem perderî de semnalat,
lemne, pană ce avea să sosescă bă nu l’au luat cu sine detectivii şi care şi pedepsirea vinovaţilor. der nici vre-un progres deosebit nu
iatul dela postă cu scrisorile reco se află în păstrarea Redacţiunei putem constata, decât că în timpul
mandate, cari conţineau corpus delicti, nâstre. de crisă prin care trecem, am câşti
fabricat în Braşov şi espedat de aici. E mai mult ca învederat după Organisaţiunea muncei gat mângâierea şi firma convingere,
Iu amândouă caşurile s’a proce tote acestea, că apelurile n’au venit naţionale. că industria românâscă de casă, care
dat în mod violent, fiind amintiţii din afară şi că au fo9t fabricate a subsistat sub concurenţa ţăhurilor
preoţi somaţi să deschidă scrisorile, anume la Peşta ori în Braşov. in. săsesc! organisate şi privilegiate, s’a
cari apoi imediat li-s’au smuls din Se’nţelege, că perchisiţiile din Că în cifre rotunde ce va să menţinut victorios şi faţă da concu
mână — ceea-ce constitue o nouă cestiune, mai ales după mărturisirea cjică acâstă deplasare a raporturilor renţa industriei mari de fabrică şi
violenţă şi chiar o indirectă vătă ce se face din sîuul cercurilor ma de producţiune şi avuţiă naţională a realisat şi unele mici progrese —
mare a secretului epistolar. ghiare de aici bine informate cu pri a Românilor din Transilvania, şî-o dâr Seeelenele, Reşnovenele, Brăne-
Dâr nu mai trebue să ne dăm vire la ele, sunt nesce evenimente pote închipui ori cine din următârele nele, Seliştenele şi Reşinărenele nâs
noi silinţa de a dovedi miserabila de cea mai mare gravitate. Ele ni-se date oficiale: tre nicî-odată nu au ţesut postavuri
FOILETONUL „GAZ. TE ANS. “ în sat şi el din avut, ce fusese, se Acolo o să-mî fac casă nouă şi şură a îngropat vre-o 3—4 copii. Se
făcu boer întreg. şi grajduri; acolo mă pot întinde luase pe gânduri bunul Petrea şi
Când s’a vă4ut singur stăpân cum îmi place mie, nu voiu fi strim- Firuţa. Amu âmenii începeau a
Bătaia hi Dumnezeu. pe amândouă gospodăriile, colo după torit de nime. vorbi, în treaba lor, ca âmenii: ba
ce băgă sub glie şi pe părinţi şi pe Şi cum a 4i > ? făcut. A că casa-i în loc rău, în loc fără no
a a a
fl
(In limba bucovineană,).
socrii, îşi 4i fie ca bogatul din van luat de pe olaltă casele şi tâtă gos roc; ba că s’au mutat în casă în
Mai sunt ei şi amu icî-coale câ- ghelie: „Sparge-voiu gitniţile mele şi podăria socru-s’o şi din bârnele cele vreme nenorocâsă; ba că de ce n’au
te-un gospodar bogat, der ca Petrea mai mari le voiu zidi şi împlendu-le bune îşi făcu o casă mare, cu multe pus sub fundamentul casei cap de
Păuneştilor dela noi, par’că rar ai de bunătăţi voiu 4i° sufletului meu: încăperi, casă ca boerâscă. Apoi luă om, ori barem! de ceva dobitoc?
e
mai afla, şi de ai umbla ţera lungiş Mâncă, bea şi te desfătâză, că ai de pe olaltă casele şi gospodăria Şi cercat’au ei cu slujbe pe la
şi curmeziş, cu lumina aprinsă — averi adunate pe mai mulţi anî“. ce-i rămase dela tată-s’o şi din ele biserici şi cu milostenii pe la săraci,
0
cum se (ţie - Că Petrea Păuneştilor Aşa dise şi aşa făcu, Casa ce-i facă şuri şi grajduri mari şi largi, dâr pace! Copiii nu le trăiau. In
tot a fost noroc şi ’n .ciobote. Dela rămase de tată-s’o era pe o grădină să-i încapă tâte vitele, şi-şî făcu ham urma urmelor dă Dumnecfeu, că mai
lată-s’o îi rămasă moşie mare şi bună prea mică, pentru o gospodăriă mare bare şi câte acareturi tâte. Un au un fecioraş, tocmai când erau de
şi vite şi acareturi, şi pe de asupra ca a l u i ; nu-i încăpeau grajdurile străin, ce trecea şi vedea gospodă 4ece anî luaţi la olaltă, şi acela da
o nevastă ca un păun. şi şurile, hambarele şi coteţele, olă- ria lui cea mare şi frumâaâ, credea, semne de viâţă. Era sănătos, fru
Că vec}î că Petrea fusese sin ile şi stogurile. Casa, ce-i rămase că vede gospodărie boerâscă, nu alt mos, voinic, şi crescea ca dia po
gur la părinţi, şi părinţii lui erau dela socri, era, ce-i drept, pe o gră ceva. Cele două grădini, rămase veste. Acela şi trăi, pănă era de
cei mai bogaţi gospodari, âr socru- dină destul de mare, dâr era pe o gâle, le umplu de pomi roditori, de-ţî vresta şcolii, şi trăi şi mai mult,
s’o încă fusese gospodar bogat şi zăhatâ strîmtă şi tinâsă şi avea acolo era mai mare dragul a privi la ei. cum vom vede îndată.
avusese numai un fecior —ce muri nisce vecini, de cari nu ’i-se prea Dâr par’că-i făcătură! Unde-i Der când era de vresta şcolii
0
în bătăile cu Praisul, — şi pe Fi- părea. Deci îşi 4's : Am un loc tru- avere mare acolo nu prea este no îşi făceau ei capul călindar şi min
ruţa. Er pe Firuţa o luă de nevastă mos chiar în capul satului, pe lângă roc la copil. Aşa era şi la Petrea tea sfredel: să-l lase la şcâlă, se
Petrea Păuneştilor şi aşa împreu el trece drumul ţării, âr pe la cela Păuneştilor. Care copil cum îl avea, nu-1 lase? El 4icea: Ar fi bine să-l
nară două gospodării, cele mai mari lalt capăt al lui trece părăul morii. trăia un an-doi şi-i muria. Aşa mici lăsăm la şcâlă, nu multă vreme, aşa
