Page 22 - 1898-01

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 13.—1898

şi flanele ca astăcjî, cu t6te că pană negustori mari nu se ruineză şi dis­ avantagiile mari, nu este aşa scump nului şi generosului episcop, care a
acum nimeni nu s’a interesat de ele, pare cu una cu două. Tocmai ei erau costă numai 120—150 fl., aşa că 8 adus atâtea jertfe pentru şcdle şi
ca se le susţină şi încuragieze, în- mai mult procurătorii şi comisionarii —10 femei şi-l pot luşor procura şi biserici, a sacrificat la o jumătate
lăuntru la producţiune, şi înafară caselor mari de bancă şi fabricanţilor să ţeşă cu el pentru satul întreg. milion de florini pentru preoţii din
pentru desfacere. dela Viena, Brun etc., întreeând mari El ar trebui introdus în tdte scolele diecesa sa, er la Beiuş a ridicat o
Şi ce comori imense nu esistă firme comerciale independente ; der udstre de fete, ca să se propage prea frumdsă şcdlă superioră de fete
în dibăcia şi abilitatea mânilor fe­ odată scoşi din văgaşul lor obici­ cât mai mult îu locul resboielor pri­ cu internat şi a adus jertfe pentru
meilor şi fetelor nostre, ce lucrări nuit, ei nu s’au mai putut orienta, mitive de adî. Efectul, ce l’a avut şcblele de-aeolo, ca nici un alt ar-
de adevărată artă nu sciu ele se pănă ce nu a fost deja prea tâtcjiu- maşina de treerat cu abur, întocmai chiereu înaintaş al său.
confecţioneze pe răsboiele lor primi­ Ei nu au căjut, cât mai mult s’au îl va ave ei răsboiul „România“, dat E uşor de înţeles deci, pentru
tive, din cânepă, lână, în bumbac, stins. Nici o singură întreprindere în mâna ţărancelor nbstre, ca să lu­ ce credincioşii diecesei greco-cato-
mătase etc.!! Apoi în privinţa bro- socială mai mare ei nu au încercat creze cu el ca şi ou cel de fabrică. lice a Oradiei mari şi împreună cu
datului şi a văp9itului, ele sunt ne­ spre a se menţine, decât nenorocita * ei toţi Românii iubitori de cultura
întrecute de chimiştî şi fabricanţi! întreprindere industrială dela Zâr- Cu privire la cultura şi espor- naţională, au salutat cu adevărată
Fiicele poporelor de înaltă cul­ nescî, unde tocmai au dovedit lipsa tul de pome, pentru ridicarea po- bucuriă 4'ua jubilară a Prea Sânţiei
tură şi civilisaţiune, femeile şi fetele lor totală de bmenî competenţi, prin miculturei în popor, şi producţiunea Sale părintelui episcop Mihail Pavel.
francese şi germane posed 4 plante punerea unui om de litere în fruntea de fructe alese de esport, ar fi ne­ Archiereul jubilant însă, după cum
colorante şi de văpsit, pe când Ro­ unei afaceri pur mercantile. cesar şi s’ar putâ face forte mult li-se raporteză foilor unguresc!, vrând
mânca cea fără multă cultură şi ins* Trecând la noua eră, ce se des­ prin înfiinţarea unor şcdle speciale se încunjure ori-ce serbare sgomo-
trucţiă cunosce şi întrebuinţâză peste chide poporului nostru pe terenul de pomicultură la locuri potrivite tdsă, n’a stat acasă îu 4i jubileu­
ua
40 la număr şi cu colorile şi văpse- economic, evident, că numai prin pentru cultura fructelor în massă, lui său, ci a plecat la moşia sa dela
lile preparate de ea îşi bate joc şi organisarea lui cât de numerdsă şi •şi unde esistă şi un bun început — Slatina, unde ’i-s’au trimis numărdso
;
de chimist şi de technolog. Geea-ce prin formarea de sindicate în ramu­ mulţămită solului şi climei prea fa­ adrese şi felicitări dela credincioşii
i-a lipsit ei pănă acum, au fost toc­ rile principale de producţiune va vorabile. Pote unele din şcdielegră- şi dela mai multe căpetenii biseri­
mai spiritele mari prevecţătdre, car! reuşi el a se manifesta mai bine, niţârescl s’ar potrivi fdrte bine pen­ cesc! române şi streine.
să o încurageze şi susţină în lupta decât pănă aci, şi a-şî redobândi pos­ tru acesta, cum ar fi de esemplu Dela Beiuş tocmai acum, )a, în-
de concurenţă, fiă economist, tech- turile pierdute. Insă în privinţa acesta cea din Ohaba, Recea, Orlat etc., cari cheiarea foii, primim o dare de sâma
nolog, fiă negustor, comandisar, an­ băncile şi societăţile de credit şi şi aşa şi-au perdut caracterul lor re­ despre modul frumos, cum a fost
treprenor etc. economii, precum şi societăţile co­ gional şi au devenit mai mult de in­ serbată acâstă 4' jubilară din par­
Nouă tocmai ni-a lipsit un Faltis merciale şi reuniunile de meseriaşi teres pur l o c a l , — comunale. Prin tea elevelor internatului şi şco 1 ei ci­
şi alţii, cari prin anii 1850—60, pro­ nu sunt de-ajuns. Ele au mai mult un transformarea lor în scdle speciale vile de fete, înfiinţată de jubilar.
fitând de începuturile modeste ale caracter pur local, ca să satisfacă de pomo'ogiă cu 1—2 învăţători, Altă dare de sdmă am primit din
industriei de casă boheme şi ger­ unui iutere3 de-asemenea pur local menite să dea grădinari de meserie comuna Şeitin, unde episcopul jubi­
mane, au organisat’o şi concentrat’o, mărgioindu-se în mare parte la aceea, şi ridicarea pomiculturei in acea re­ lar a înfiinţat pe cheltuâla propria
ridieându-o la nivelul unei industrii ca Românul să nu mai dea banul giune, ele ar putea deveni ârăşî cen­ o biserică.
formidabile de fabrică, care face as- său tot la străini şi a feri pe ţăra­ tre de cultură şi prosperate naţio­ Etă raportul despre acesta ser­
tădî una din poddbelo şi bogăţiile nul nostru de esploatarea şi carne­ nală, care să ajungă la o impor­ bare :
naţionale ale Boemiei de nord, Tu- tele străinilor. tanţă şi desvoltare cum nu au avut’o
ringiei etc., dovadă torcătoriile şi ţă- In scopul arătat mai sus e însă nicî-odată, prin îmbunătăţirea şi con­ Şeitin, 27 Ian. n. 1898.
sătoriile colosale de pe valea Aupa de lipsă înfiinţarea de alte nouă so­ centrarea întregei producţiunî brute Jubileul de 25 anî al Escelenţei Sale
dela orăşelul Trautenau, pentru noi cietăţi, reuniuni şi sindicate de pro­ locale, căutând debuşeu în desfa­ Michail Pavel, episcopul nostru, şi în co­
de tristă memoria, şi cele de pe la ducţiune şi esport, puse pe-o basă cerea pentru ea, ca prin interme­ muna nostră Şeitin s’a serbat cu mare so­
Reichenberg etc. Dăcă s’ar fi găsit mai largă, menite se-i perfecţioneze diul scolei să se vândă de-odată câte lemnitate. In 26 Ianuarie st. n. diminâţa
său s’ar găsi şi între noi vre-un atare producţiunea lui şi prin esport re­ 20—30 vagdne de fructe după se- la 6 ore, bubuitul treascurilor vestia însem­
spirit întreprin4etor, uşor s’ar fi pu­ gulat se aducă bani în popor, şi acâsta sdne, şi negustorii străini să scie la nătatea dilei.
tut şi s’ar pute întemeia şi la noi cu deosebire în principalele ramuri cine să se adreseze. Rolul lor de a4î La 9 dre, trăgendu-se clopotele, în
din industria de casă ţerănâscă o de producţiune naţională şi pentru se va ocupa prin o mai bună des­ scurt timp biserica nouă, ridicată nu demult
mare industriă d9 fabrică, ca cea a a împedeca emigraţiunea în massă voltare a scolelor confesionale co­ pe spesele Escelenţei Sale Mihail Pavel, se
torcetoriilor de in dela Trautenau, a poporului în România. munale şi prin un personal didactic umplu de credincioşi, caii grăbiră a se
de pânzăturî dela Reichenberg, pos- In privinţa acâsta am salutat cu mai instruit, şcola specială servind aduna în acest lăcaş sfânt, ca să înalţe ru­
tovâriilor dela Chemnitz etc., de dan- vie bucuriă în prima liniă păşirea tocmai ca compliment şi şcdlă de găciuni pentru prea bunul lor părinte,
telăriă fină dela Bruxela şi altele. energică a Reuniunei femeilor Române repetiţiune a şcdlei primare din co­ care mult li-a ajutat, ca şi ei, poporenii
Cu acesta am fi venit la ulti­ din Hunedora, şi le doresc tot succesul. mună. gr. cat. din loc, să se potă mândri cu
mul obiect al reprivirei năstre eco­ Ca şi nechiâmaţî, ne-am permite a le acâstă biserică pomposă, zidită după rece-
nomice istorice, pe care nu o putem atrage atenţiunea asupra noului res- Jubileul episcopului Pavel. rinţele timpurilor moderne.
încheia fără a deplânge dispariţiunea boiu „România“ al firmei Hattertsley, La 9V bre era întrunită tote inteli­
2
din sinul nostru a numărosei clase care are representanţî în Bucurescî şi Mercurea trecută, în 14 (26) Ia­ genţa din loc: parochiile gr. or. cu şefii
de negustori români ai companiei Viena, introdus în România de că- nuarie, s’au împlinit două zeci şi lor, d-nii preoţi Pavel Mercea şi Demetriu
levantine din Braşov, Sibiiu, Făgă­ tră ministrul P. P. Carp. El întrece cinci de anî, de când Prea Sânţia Marco viciu; antistia comunală în frunte cu
raş, cari sute de ani au fost o po- tdte răsbbiele de mână inventate Sa, părintele episcop Mihail Pavel d-1 Demetriu Feier notar comunal. Apoi
dăbă a nemului român şi a mers în pănă acum şi nu este pâncjă de-a dela Oradea-mare, a fost sfinţit ca medicul comunal d-1 Dr. Coloman IJrmbsy
fruntea poporului nostru în luptele ţărancelor nbstre, pe care să nu o episcop. şi alţii. Serviciul divin solemn a fost ofi­
pentru drepturile naţionale. poţi ţese cu el într’o cji j 40—50 Acestă însemnată 4i jubilaiă din ciat de M. O. D. Gfeorgiu Major paroch
Judecând după motivele dispa- metri de pândă drâptă se păte uşor viâţa actualului cap al diecesei ro local, er cântările le-a esecutat corul vocal
riţiunei aprăpe totale a lor, trebue ţese pe 44 şi se ţese cu el pânc}ă mâne unite de Oradea-mare a fost gr. cat. din Şeitin, nu de mult înfiinţat cu
se o căutăm nu atât în schimbarea grdsă de in, de bumbac, mătase, bo- serbată de credincioşii săi cu deose­ 88 membri pe patru voci. A.cest cor a
traficului şi a raporturilor economice rangic, lână etc. în tdte lăţimile, bită bucuriă şi solemnitate. In tdte emoţionat mult pe cei de faţă; cântările
internaţionale, cât mai mult în o pănă la 80 centimetri. El este mic bisericile din diecesă s’a oficiat ser­ le-a esecutat forte frumos şi cu acurateţă
neîndestulitore pregătire technică a şi uşor de manuat; un copil de 8 viciu divin festiv şi s’au făcut ru­ mare, dând probe de desteritatea nou ale­
lor. O clasă atât de numărăsă de —10 ani pote ţese cu el. Şi faţă de găciuni pentru îndelunga vieţă a bu­ sului cantor-învăţător Alesandru Tyira, care

barem! 2—8 ani, se apuce el o lâcă care are cu prisosinţă cele tre- Lelea Firuţa prinse a plânge de plâns şi văetare va fi. Nu-1 dau, şi
de învăţătură, se potă ceti într’o buincidse, ăla n’are lipsă de carte. mila lui, că doră era dragul mamii, pace!
carte, se pătă scrie câte-o slovă- Der, răspundea badea Petre, der, şi plângea şi plângea. Şi, rogu-te, cum Făgădui der muerei şi copilului,
două, când va cere nevoia, că la n’a plânge dumnia-ei, că ddră îşi vedea că va pune el trebile la cale, se nu
mu ere hăi, amu ci că i musai să dâe
atâta bogătat8 o leacă de învăţă­ tot omul copiii la scdla din sat, amu copilul în şcdlă, între ceilalţi copii, cu fiă strigat Toderaş la şcolă. Si toţi
tură nu strică. ci că nu-i ca pe vremile când eram părul tuns şi bătut de dascălul. Deci se înseninară. Copilul era voios, er
;
Dâr lelea Firuţa era de altă pă­ printre plâns şi lacrămî îşi îmbuna lelea Firuţa îl săruta şi-l desmierda:
rere. Dumnea-ei 4i° aşa: Să mul- noi copii, amu-i altă lume. Ci că de copilul: Nu te teme, dragul mamii, Nu te teme, puiucule, că nu te-a
ea
nu dai copilul la şcdlă, plăteşti globă,
ţămim lui Dumnejeu, că-1 avem, şi plăteşti pedâpsă, mai întâiu 5 pui­ că nu te lasă mama la şcdlă, nici lăsa mama la şcâlă se te bata das­
se ne rugăm sfinţiei sale se nu ni-1 şori, al doilea 1 leu, al treilea doi se sciu acurat, că dau pe tdtă 4iu călul, că mama numai pe tina te
a
iee, să nu ne mai sburdo mintea a-1 lei. Apoi, vedî tu, bogat în sus, bo­ un leu, pănă se piinesc anii de nu are, n’are o sută de copii!
da la învăţături, că acolo dascăiu-i gat în jos, dâr să dai în tdtă săptă­ te-or mai chema la şcdlă. Aşa fiind înţelesul, badea Petre
bate şi — de aud că a pus cine-va mâna câte 2—8 lei, âtă num’aşa, Badea Petre sta îngândurat. luă sumanul între umeri, subsudra
mâna pe Toderaşul meu, cad în pă­ îmi vine nu sciu cum. Mai bine să-l Domuealui se gândia aşa: Trăesc stângă luă un caş mare cât un ciur
cate, că popă să fiă, nu dascăl, şi-l lăsăm să mergă la şcolă, că doră cu Firuţa de 17 anî, plângând n’am şi hai păn’ la domnul părintele. Pă­
opăresc cu apă fiertă. Avem avere vă4ut’o numai când ni-au murit cine­ rintele se cam miră când îl ve4u
destulă. L’om face gospodar cinstit, sciu că n’a sta nici dascălul numai va, amu har Domnului nu avem de-a intrând, că nu prea era obiceiul lui
tot cu bâta pe el, că mai sunt ei
cum a fost tata şi tată-t’o şi cum şi alţi copii în şcdlă. ne plânge de nimic, gospodăria mer­ badea Petre se mergă pe la dom-
eşti tu. Că tu încă nu scii carte, ge bine, noi suntem sănătoşi, copi­ nialui, era învăluit cu gospodăria
nici tata n’a sciut, nici socru, der Copilul, vt4l bine audia tot sta­ lul dă semne de vieţă şi de înţelep­ atât de tare, de nu vru se primesoâ
schimbatu-s’au ei cu cărturarii? Şi tul părinţilor lui şi se înfiora de ciune, de ce dre aşi face eu plâns nici a fi epitrop la' biserică, nici la
tu schimba-te-ai cu un preot? Că, gândul, că va fi dus la şcdlă şi acolo şi tânguire în casă, din pricina se­ şcdlă. Sunt prea învăluit cu gospo­
nu fiic ba, bună-i învăţătura la cei va căpăta bătaie câtă pldie. Deci cretei de şcdle? Nu-1 dau. De s’a dăria, 4icea când îl îmbia preo­
ce nu au avere, că trăesc, săracii, îşi luă şi el inima ’n dinţi şi 4ise> ’ntâmpla se se spărie de dascăl, ori tul şi sătenii se-1 pună epitrop, nu
după ea. că el odată cu capul n’a merge la de l’a împinge vre-un alt copil şi pot primi, vă mulţumesc frumos,
'Der un gospodar cinstit, om şcdlă. s’a lovi, atunci în casa mea numai der 4e u nu pot, sunt omul singur,