Page 23 - 1898-01

Nr. 13—1898. GAZETA TRANSINILVAEI Pagina 3

11
în scurt timp a înfiinţat un cor, cu care în deutsche Rundschau , al cărui redactor e fai­ fi aşedat mâne în sala cea mare a gimna- aşa, că după 4 ore de chin a murit în spi­
adevăr ne putem mândri. mosul deputat Wolf, aduce informaţiunl cu siului. De aci se va face înmormântarea, tal. Astă-tomnă am adus o scire tot de fe­
er
Predica ocasională a fost rostită de totul opuse celor publicate prin foile ma­ care va fi Luni la 6rele 2’/ p. m. Proho­ lul acesta cu nisce băieţi cfil b cari au
2
parochul local, care arăta faptele de ne­ ghiare. dul se va sâverşi în biserica S-lui Nicolae, fost omorîţl sub zid. Acestea ar fi destule
esemple să nu-şî ia copiii dela meserii pen­
uitată amintire în cartea neamului român După numita foiă, secretarul ministe­ er înmormântarea în cimiterul din Groverl.
tru că capătă momentan pote cu câţl-va
ale Escelenţei Sale părintelui Episcop Mi- rial br. Apor a dat deputăţiei sfatul, ca să crucerl mai mult la efi-
Salarisarea preoţilor. „Magyar Hir-
chal Pavel, pe care Dumnedeu la mulţi ceră audienţă la monarch prin ministrul-
44
lap aduce scirea, că ministrul unguresc Musica militară va cânta mâne, Du­
ani să-l ţină! preşedinte unguresc. Damele au declarat, minecă, dela 2V pănă la 4y ore după
2
2
Un parochian. că consideră acest pas de zadarnic, deore- de culte Wlassics a cuprins în proiectul amecjl în pavilonul reuniunei de pati-
său despre salarisarea preoţimei pe toţi
ce ele şi aşa sunt convinse de nesucces. nagiu.
preoţii confesiunilor recunoscute de stat,
Der totuşi s’au dus la Budapesta. Aici d-na
0 deputăţia de femei săsescî la adecă şi pe Jidam. Foia ungurescă dice,
Stefania Fritsch a vorbit nemţesce cu Banffy. SCIRÎ ULTIME.
Viena. Acesta li-a declarat: că desbaterea acestui proiect nu va urma
curând.
„Ceea ce v’a adus pe D-VostrS aici, Mişclla în culme.
Aclî e săptămâna a plecat la Viena o
eu nu pot permite; procederea D-Vostrâ D-şora Agata Bârsescu va sosi, după
deputaţiă de femei săsescî din Ardeal. In A eşit iepurele din tufă. Deja
nici nu vă va folosi nimic, căci dor’ aţi cum aflăm, mâne Duminecă la 2 ore p. m. foile unguresc! au început să esploa-
deputaţiă au luat parte dame din Sibiiu,
încercat deja la Viena, şi aţi fost refusate, şi va juca deja Luni sera în drama „Hei- teze în felul lor perchisiţiile făcute
Braşov, Mediaş, Sighişora, Orăştiă, Bistriţa u
şi Reghin şi au dus cu ele o adresă-me- fiind-că audienţe politice nu se conced. D-Vos­ math de Sudermann. în Săcele.
tră credeţi dorâ, că puteţi zădărnici acestă
moriu, pe care voiau s’o predea Majestăţii Şiua nascerii împăratului german. Joia „Magyarorszdg“ de astăcji publică
lege, care a fost primită de ambele camere
Sale monarchului. Adresa-memoriu era sub­ trecută împăratul "Wilhelm a fost felicitat un raport lung, din care se vede, ca
ale parlamentului. Unde bateţi D-Vostră
scrisă de 5000 de domne şi domnişore din din tote părţile cu ocasia dilei nascerii complotul cel nou, ce s’a urefit con­
sînul Saşilor ardeleni, prin care cereau, ca cu gândul? Majestatea Sa nu face politică. sale. Regele Saxoniei şi Regele de Wiir- tra poporului nostru, e straşnic or-
monarchul să nu dea sancţiune proiectului Politica o face guvernul. Şi ori o sciţi, ori tenberg s’au dus anume la Berlin ca să ganisat şi se estinde dela Budapesta
de lege despre maghiarisarea numelor de ba, legea este aşternută deja Majestăţii felicite pe împărat. După amâcll a fost un pănă la Braşov.
Sale şi deja i-a şi dat sancţiunea. Vă repet, Devisa complotului este: „Liga
comune şi localităţi, votat de dieta din prânej la cancelarul german, la care a fost
14
Pesta. că nu veţi ajunge nimic . învitat corpul diplomatic. — In Viena s’a aţîţâ la revoluţii, şi ca dovadă se
11
In adresa-memoriu se dice între al­ Domn a Stefania Fritsch întrerupse dat un prând la palat în onorea împăra­ aduc acele „apeluri autografate la
astfel:
tele, că prin acest proiect de lege se ţîn- tului german. Majestatea Sa a băut în să­ Peşta orî la Braşov, cari se trimit
„Protestăm energic contra presupune­
tesce 1a. stîrpirea numelor germane ale ora­ nătatea împăratului Wilhelm. — Tote foile cu poşta preoţilor pacînicî din satele
şelor, opidelor şi satelor, pe cari Saşii le-au re!, că noi am voit să ocolim guvernul un­ ungurescl aduc cu prilegiul cfilei nascerii vecine şi li-se înmânbză cu asistenţă
moştenit dela proto-părinţii lor. Saşii au guresc; deja la ministrul a latere am cerut împăratului german articull, în cari îl laudă de gendarmî.
concesiunea audienţei .
14
protestat împotriva acestui atentat prin mai şi preamăresc, ca pe puternicul amic al Despre un astfel de „apel" să
Br. Banffy replica:
multe adunări, er acum ele, femeile săsescî, naţiunei maghiare. — Faimosul rector al se fi vorbit, după fbia uugurăscă, şi
văd pe soţii şi părinţii lor striviţi de „Nu protestaţi, sciu dor’, că D-Vostre universităţii din Budapesta, Herzegh, a într’o convenire a membrilor Socie­
11
durere, că nu li-a fost cu putinţă de a v’aţl adresat acolo, însă nu ajungeţi nimic adresat o telegramă împăratului german, tăţii „Petru Maior din Peşta, şi de
salva moştenirea şi onorea lor. „Noi însă, cu acâsta. Decă vreţi, puteţi să vă trimi­ în care îl asigură, că naţiunea maghiară aici să fi căpătat vent detectivii po­
femeile săsescî, cari am jurat la altar, de teţi rugarea prin postă. Ceea ce am cfis nu va uita nicl-odată toastul ce l’a ţinut liţiei de stat din Budapeşta. Să se
a nu părăsi pe bărbaţii noştri nici în timp mai înainte, nu se ţine de obiect. Am cţis la Budapesta. fi constatat la poştă, că un anumit
a
de pericul şi mari cercări, şi noi fetele să- numai aşa. Rugarea v’o puteţi trimite cu Cartuşe pentru armata română. „N. v Marescu Octaviu , „un membru agil
sescl, cari ne aducem aminte de a 4-a po­ posta, nu pot sci însă, decă va ajunge Wiener Tagbl. anunţă, că între guvernul al Ligei din Bucurescî, care locuesce
44
11
runcă, ce ne demandă de a uşura povara înaintea Majestăţii Sale. Guvernul nu p6te român şi fabrica de cartuşe din Hirtenberg în Braşov să fi espedat un pachet
permite audienţa .
u
grelelor griji ale părinţilor noştri... ne adre­ s’a încheiat un contract pentru liferarea de cu asemeni apeluri. In urma acbsta
săm la inima bună a Majestăţii Vostre... Cu acestea — dice „Ostd. Rund.“ — 20 milione cartuşe. să fi plecat cei doi detectivi la Bra­
şi ne rugăm, ca Majestatea Vostră să se visita la ministrul-preşedinte s’a sfîrşit, er şov, „unde au ajuns destul de vreme,
îndure prea graţios a-ne feri de nedrepta­ damele s’au reîntors la Viena. Şese membre Ţarul şi ofiţerii lui. Unei foi germane ca să p6tă sechestra un pachet cu
tea, ce ameninţă poporul nostru şi trecutul ale deputăţiei s’au dus în 27 1. c. la can­ i-se telegrafâză din Petersburg: Ţarul Ni­ 12,000 apeluri, care era predat poştei".
lui şi a nu da prea înalta sancţiune pro­ celaria cabinetului, unde au depus un esem- colae II a visitat (filele aceste pe ofiţerii Intr’aceea, (jice fbia ungurăscă,
iectului de lege asupra numelor localită­ plar tipărit al adresei-memoriu. regimentului Preobraşenski, conversând în i-a succes pretinsului Marescu Oc-
ţilor"... Unul dintre bărbaţii domnelor din de­ ton de camerad cu ei, le dise între altele: taviu a espeda mii de apeluri „po­
Sosind în Viena, deputăţia a făcut putaţiă, anume profesorul Lutz-Korodi, pu­ „Am voit să urmez încă de mult invitării pilor valahi" din vecinătate. Repro­
u
îndată paşi la cancelaria cabinetului spre blică în „Neue Fr. Presse o scrisore în vostre, der am fost împedecat prin eveni­ duce apoi în traducere textul apelu­
a i-se da audienţă la Curte, der aici i-s’a care combate comunicarea foilor guverna­ mentele din Orientul depărtat, cari mi-au lui, din care se vede şi mai clar, că
răspuns, că mai întâii! trebue să întrebe mentale unguresc!, cari susţinuseră, că br. causat multe gânduri, mai ales greutăţile nu pbte fi redactat de un Român,
de guvernul din Budapesta. In urma acesta Banffy ar fi declarat, că el va aşterne fără cu Iaponia. Acum, mulţămită lui Dumnecţeu, în care se află esclamările: Deştep-
o delegaţiă a deputaţiunei s’a dus la Bu­ amânare adresa-memoriu înaintea monar­ tote s'au limpedit; n’avem să ne temem de taţi-vă Românilor... căci va mai fi
44
dapesta şi a rugat pe ministrul-preşedinte chului. După Lutz-Korodi, ministrul-pre­ nici un conflict . — Ţarul a atins aici eve­ un 48! Viitorul şi puternicul ajutor
Banffy să întrevină, ca să fiă primită de şedinte a dis: nimentele din China, unde o escadră ru- Vă promite mult!
monarch în audienţă. Ministrul-preşedinte „Rugarea o puteţi lăsa la mine, ori sescă a ocupat Port-Arthur, vrând a-şl es­ Mai spune „M.-g“ că detectivii
unguresc li-a răspuns, că e în contra usu- o puteţi trimite cu posta. Nu pot sci însă, trade puterea în China, din care causâ au aflat la preoţii din Săcele 30,000
44
lui constituţional, ca Majestatea Sa se pri- decă ea va ajunge înaintea Majestăţii . ameninţa un conflict cu celelalte state in­ (Sic!) de apeluri şi că preoţii au
mescă deputaţiunl politice. Decă ar primi Damele săsescî au plecat din Viena teresate, în deosebi cu Iaponia. mai fost provocaţi în scrisori deo­
rugarea damelor, şi Majestatea Sa li-ar pro­ spre casă. sebite „să pregătăscă pe Români la
Nenorocire. Tînărul Dumitru Balea din
mite, că nu va sancţiona proiectul, atunci Braşovul-vechih arăta o deosebită atracţie apropiata revoluţiă". In fine mai
guvernul unguresc ar trebui să se retragă. SOIRILE BILEI. spre a se aplica ca elev la băcănie, unde spune, că în 24 Ianuarie a. c. s’a
Foile unguresc!, publicând informa- a şi servit câtva timp. Mamei sale însă ţinut în Braşov o „conferenţă se­
ţiunî asupra convorbirilor ce le-a avut de­ — 17 (29) Ianuarie. părându-i-se prea mult 3—4 anî de uceni- cretă". (Nu cum-va s’a ţinut acăeta
ciă, a scos pe fiul ei dela băcănie şi l’a
putăţia cu ministrul Banffy, au susţinut, că t Nicolae T. Ciurcu. Aflăm, că corpul la fişpanatul din Braşov, ori că
dus ca lucrător cu diua la fabrica de ci­
acesta le-ar fi promis, că dăcă îi vor da mult regretatului şi neuitatului comerciant acesta nu scie nimic de „marea re-
ment. Asta nu i-a fost spre norocire tînă-
lui adresa-memoriu, o va înainta el monar­ şi fost 60 de ani membru al Eforiei scolelor rului D. Balea. ErI pe la orele 2 după amâcfi voiuţiă" ce se pregătesce? — Red.)
chului. Despre acăstă convorbire însă Ost- nostre de aici, va fi adus dela Viena şi va acest tînăr fu apucat de maşină şi strivit
n

numai pe străini nu te poţi răzima... Petre? Ii (jicea frate Petre, că preo­ prea a venit printre alţi copii. Apoi ţelege. Eu credeam aşa, că după ce
Aşa el nu prirnia se între în tul era mult mai betrân decât el, cum numai pe el îl avem, l’am ţi­ Dumnecjeu ţi-a dat avere aşa de fru-
41
nici un fel de slujbă, nici la comună, nu se cădea să-i cjică „bade Petre , nut ca pe apa puţină, l’am ferit ca mosă şi după ce ai un copil, numai
nici la şcolă, nici la sfânta biserică. er fiind gospodarul cel mai de frunte, ochii din cap. Amu, dbcă de-odată un copil, dumniata nu numai că nu
Era omul învăluit. Din acesta pri­ deşi era tiner, tot nu se încumeta l’am trimite la şeblă, p6te se se spă- vei umbla cu jalbe să-l scoţi dela
cină nici nu-1 vedea nime pe la pri­ se-i eficâ „me Petre , ci i cţicea frate rie de dascălul, ori pote să-l împingă şeblă, der te vei sili să dai copilul
11
mărie, numai oând plătia birul, ia ori fiiule Petre. vre-un alt copil, ori pbte el se îm­ d-tale la şcblele cele mari, să ese
biserică mergea în tbtă Dumineca Aşa şi acum îl întrebă: Pe cine pingă pe alţii, şi pricina-i gata. De din el om luminat, judecător, advo­
şi sărbătorea, der la şeblă nici când. mai cununăm, frate Petre? Er ba­ aceea am venit se te rog se faci cat, doftor, orî barem! preot. Că —
Ce să caut eu acolo? îşi (jicea el, dea Petre îşî luă pălăria de pe cap, ce-i face şi se nu-mî dai copilul la să vec}i d-ta, frate Petre, neamul nos­
când îl pottiau epitropii la esamen, îşi netefil musteţele şi răspunse cu şcdlă. Ţi-oi plăti, domnule părinte, tru are mare lipsă de bmeni învă­
copii de şcdlă nu am, er acasă am glas smerit: Deocamdată nu cunu­ ce-i cere ţi-oiu da. numai nu mi i ţaţi. Şi pe aceia de unde se-i iai?
atâta îovăluială! La preotul mărgea năm pe nimenea, domnule părinte, sili la şcolă, că de ’i se întemplâ Bogaţii îşî opresc copiii dela învă­
u
el din când în când, când era nun f ă r ă . . . poftesce... şi-i dete caşul. — ceva — nu sciu 4© ce m’aşî face. ţătură, cum văd că faci şi d-ta, br
mare. Şi era des nun mare, că cine Mulţam, bade Petre, mulţam, şi pof­ Măsa ar nebuni de supărare, apoi cei săraci? — Ei nu au de unde
să şi fiă, de n’ar fi bogaţii? Că dbră tesc înlăuntru, vei fi avend ceva nici copilul nu vre să audă de şcolă. cheltui pentru copiii lor, pănă să-i
nănăşia-i împreunată cu cheltuelî, âr se-mî spui, te miri, ca omul... Iţî dau 50 de lei, ori o vacă, care vadă eşiţl din tbte şcblele. Şi aşa
omul sărac nu-şî pote băga capul Şi intrară înlăuntru şi badea cjici din ale mele, ţi-o aduc de seră, rămânem tot ebda neamurilor. Pu-
în datorii, de dragul nănăşiei! Când Petre începu aşa: Domnule părinte, numai f’ă-1 scăpat..... ne-te der, frate Petre, şi-ţi bagă alte
era dbră nun la cineva, atunci mer­ am venit cu o rugare fdrte mare Aşa vorbi badea Petre, br dom gânduri în cap; lasă dumniata co­
gea badea Petre păn’ la preotul, la domnia-ta. Că se vecjfi domnule nul părintele îl ascultă pănă ’n ca­ pilul la şeblă, mai întâiu aici în sat,
altcum ba. părinte, Toderaş al nostru vine de păt, apoi începu sşa: Fiiule Petre! apoi — de vom vedb că învaţă ceşî
Când îl văc]u acum preotul, că şepte anî, e scris la şcdlă, der noi Mă prinde mare mirare, cum de chiar C9vaşî binişor, pe alt an, ori peste doi
întră, îi eşi înainte, ca la cel mai nu-1 putem da nici decât. Că, se dumniata, fruntaşul gospodarilor noş­ anî, îl vom trimite la şcblele cele
mare gospodar, şi de departe îl în- veŢi domnule părinte, copilul e spă- tri, vin! cu aşa o rugare la mine. mari din terg. Şi sebtem din el un
tiebâ: Pe cine mai cununăm, frate rios. Cum şedem afară din sat nu Iţî spun drept, că eu nu te pot în- om învăţat, cât să se mire împre-