Page 24 - 1898-01
P. 24
Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI. _____ ___________Nr. 18—1898.
Ungurii şi străinătatea. Ministrul br. Banffy răspunse lui Hock, matriculantul nu pricepe îndeajuns limba, Jubileul unui director şcolar.
că nu pote da semă despre folosirea celor în care e scris estrasul, nu e obligat a-l
In dieta ungur&scă se desbate bud
50,000 fi., de care a vorbit el. Crede însă, primi! (sic!) Braşov, 16 (28) Ian. 1898.
getul pe 1898. Ou prilegiul acesta s’a vor
că banii aceştia i-a folosit şi-i folosesce cât Nu mă pot mira destul de acest ma- Corpul învăţătorese dela şodlele pri
bit în şedinţa dela 27 1. c. şi despre sim
se pote de bine. Serviciul-pressei este des triculant, care în Octomvre anul trecut mare române gr. or. din Braşov în confe-
patiile seu mai bine <^is puţinele simpatii,
tul de bine organisat şi de-ocamdată la chiar acel estras al mirelui, se înţelege renţa sa dela 22 Decemvre st. v. 1897,
de care se bucură, adî Ungurii şi politica
mai mult nu se pote ajunge. pentru altă miresă, cu care însă a repăşit luând în considerare meritele veteranului
lor în pressa din străinătate.
dela căsătoriă, l’a fost primit, precum au director şi învăţător George Belissimus, care
Laposiţia 8 din budgetul ministrului-
Politica lui Bauffg— glorificată. fost primite estrasele în limba română ale a servit la aceste şodle timp de 47 ani şi
preşedinte, care vorbesce despre cheltue- tuturor căsătoriţilor înaintea sa dela păşi
luliu Wcrner, unul dintre mamelucii admi care cu începutul acestui an şcolar a fost
lile pentru informaţium, deputatul loan
ratori ai lui br. Banffy, făcând într’una din rea în vieţă a căsătoriei civile; se înţelege, pus în pensiune, a decis unanim a-i serba
Hoch şi-a ridicat cuventul şi a dis, că gu-
şedinţele dietei bilanţul „meritelor politice că încă atunci eu am fost mijlocit dela su din acest incident un fel de jubileu. In
u
vernul-Wekerle a folosit mai bine aceşti
ale stăpânului său, dise: Politica declarată periorii lui ca să fiă constrîns a-le primi. aceeaşi conferenţă s’au stabilit tot-odată şi
bani, mai ales în Francia, unde s’au deş
a guvernului este, a grăbi ajutorarea ten Acum de-odată erăşi nu mai pricepe ro- modalităţile serbărei.
teptat simpatii prin pressă faţă de Ma
dinţelor naţionale prin înfiinţarea de insti- mânesce, der lâfa, ce-o trage din banii Conform hotăririlor luate în (fiua de
ghiari. scoşi de pe spinarea poporului, se pricepe
In Francia, (fi vorbitorul, e la modă tuţiuni şi prin o norocdsă activitate în aface 2 (14) Ianuarie, la orele 11'/ a- m., cor
86
2
principiul, că Francesii sunt protectorii tu rile de naţionalitate. Nemulţămirea naţiona a-o primi şi acum! pul înveţătoresc dela şcdlele nostre primara
Etă, ce abusuri se fac cu legile căsă
turor poporelor, cari tind spre libertate, lităţilor nu se pote delătura prin reforme toriei civile, cum s’a deschis prin ele ca s’a presentat în haine de sărbătore la casa
adecă [a poporelor asuprite. Din pricina administrative, nici prin scărirea dărilor. lea spre a abusa în oficiu şi a încălca drep jubilantului. Aci, în numele corpului învă-
acesta agitaţiunei române i-a succes să cu Br. Banffy deja din tinereţă s’a ocupat cu tul nostru de limbă! Pote îndemnaţi de ţătoresc, vorbi d-1 director substitut 1. Vă-
prindă teren atât de mare în pressa fran- acestă cestiune şi aavutmidte succese, de când pornirea pentru maghiarisarea numelor de tăşanu, salutând pe jubilant printr’o vor
cesă. Românii au şi sciut să esploateze a luat în mâna lui cestiunea naţionalităţi comune, matriculanţii unguri vor să ma- bire frumăsă, în care-1 asigură de stima şi
acestă situaţiune. Au înfiinţat societăţi de lor, ca ministru-preşedinte. El a desannat ghiariseze chiar şi dooumentele vechi, ca recunoscinţa corpului învăţătorese. Venera
studenţi în Paris şi au deschis porţile Ro cu trezvie acestă cestiune. (Rîsete în stânga.) matriculele confesiunilor! bilul iubilant, emoţionat de frumosele do
mâniei dinaintea culturei francese. Amânarea Congresului sârbesc, arangearea Dâr 6re ostenela, spesele şi serviciul vedi de simpatiă ale foştilor săi colegi, răs
Şi noi ne bucuram odinioră de sim afacerei fiumane, visita regelui român la cel mare, ce biserica a făcut statului prin punse în cuvinte alese şi mişcătdre.
patiile Francesilor — după lupta nostră Budapesta — sunt tote espresiunea politi purtarea matriculelor, ou ce se răsplătesce? Cu ocasiunea acesta ’i s’a predat ju
pentru libertate. In 18B5 s’a întâmplat, că cei naţionale consciente a baronului Banffy. Apoi totuşi mai au nasul de-a se face, bilantului şi o adresă din partea corpului
bătrânul Michelet, renumitul profesor de — Ca tabloul să fiă complet, Werner tre că nu înţeleg, pentru ce suntem nemulţă- învăţătorese. Ea este de următorul cuprins
universitate, a dus pe braţe pe cei doi buia să mai adaugă la acest bilanţ strălu miţî, pentru ce ne d6re şi ne plângem, D o m n u l u i
copii De Gerando şi a dis: Nu uitaţi, că cit şi „marele succes," ce l’a raportat Banfiy când ei dau fără milă şi ne vatămă şi şi-
Francia este protectora celor slabi şi asu faţă de damele săsesc!, cari au voit să canâză in totâ forma şi modul! G. BELISSIMUS, dir. em.
priţi, etă vS încredinţez vouă pe cei doi dea faţă cu împăratul în Viena, der n’au în loc.
orfani ai libertăţii maghiare. putut, căci ministrul-preşedinte li-a oprit Simeon Buca, „ Corpul învăţătorese dela şcolele centrale
paroch.
Acum însă Slavii câştigă simpatiile calea. „române din Braşov, întrunit în conferinţă
După cum am mai spus şi altă
Franciei. Slavii înfiinţeză în tote părţile „■ordinară la 22 Bec. 1897, ’şî-a ţinut de da-
dată, matriculele nâstre bisericesc!
Franciei reuniuni, cari stau în atingere Abusuri în oficiu ale matriculan- „torie sfântă, ca din incidentul trecerei d-tale
constantă cu Croaţia. Am dovecll despre ţilor unguri. fiind scrise în limba română, e lu „la pensiă şi în amintirea blândeţei şi înţe-
acesta, de pildă episcopul Strossmayer. Fiă- cru firesc, că şi estrasele matricu-
Dia părţile Tnrcjii primim ur- lari numai în limba română pot fi „lepciunei prin caii te-ai distins ca director
care popor scie să deştepte pentru sine
mătorea corespondentă, prin care redactate. îndată ce preotul le-ar re „al lui, să-ţî voteze unanim şi cu însufleţire
simpatii, numai naţiunea maghiară nu. Gu
ni-se dă cu o dovadă mai mult că,fiind dacta în altă limbă, ar săvârşi prin „rară acăstă adresă, în care pe lângă asigu
vernul nostru nu-şi bate capul cu aşa ceva.
vorba de limba românescă, nu nu asta crima falsificărei de documente rarea caldei lui iubiri, îţi esprimă cea mai
Noi n’avem alt scop politic, decât să do
mai miniştrii, fişpanii şi vice-şpaaii, publice, căci estrasul matricular nu „profundă recunoscinţâ pentru credinţa, cu care
cumentăm ţării, că daraverile nostre sunt u
ci pănă şi cei din urmă matricu- este şi nu p6te fi alt-ceva, decât „iai servit scoici aprope o jumătate de veac .
în bună renduială; votăm budgetul în
lanţî de stat dela sate se simt în o copiă fidelă a unor anumite ru Sera s’a dat în ondrea jubilantului un
timp de trei cfil©-
drept a-şî bate joc de limba nâstră brici din protocâlele matricularî; banchet frumos în cerc restrîns. Aci au
Nu acesta însă e chiămarea nostră,
şi de-a ne şicana după plac. prin urmare cum sunt şi în ce limbă vorbit d nii: 1. Aron, V. Vătăşanu, L Ba
ca să ne nebunim pe noi înşine şi se aco
Etă anume ce ni-se scrie: sunt redactate protocolele matricu riu, 1. Priscu, Z. Butnariu, P. Budiu etc.
perim prin forme gole stările putrede dela lar], tocmai aşa şi numai aşa trebue dând cu toţii espresiune sentimentului de
noi aici în parlament. Noi trebue să nisuim Mischiu, 27 Ian. n. 1898.
se se tacă şi estrasele. stimă, dragoste şi recunoscinţă venerabi
din tote puterile, ca ţâra să se convingă, Ştim. D-le Bcdactor! Mirele Vasiliu
E prin urmare clar, că şoviniştii lului jubilant, âr acesta a răspuns cu ace
că în acest parlament nu este putere crea- Plăcintariu şi mirâsa sa Ana Bereşiu, ambii
unguri, numescă-se ei miniştri, fiş- eaşi căldură.
tore, nici capacitate productivă. din Mischiu, au presentat în limba română
panî, vice-şpani, solgăbirăi, notari D-1 diacon şi învăţător I. Priscu a im-
In astfel de împrejurări, când stările estrasele de botez la matriculantul din Sânt-
seu cum naiba s’ar numi, comit o provisat cu acâstă ocasiune şi următorul
nostre politice s’au corupt până ’n fund, noi Mihaiul inferior Balint Gyula; însă acesta
dobitociă din cele mai mari când sonet:
nu putem nici înafară să păşim cu des a refusat primirea şi pretinse, ca sân preotul
pretind dela preoţii noştri se le dea
tulă putere şi nu seim să deşteptăm sim mirilor să dea amintitele documente în limba B-lui G. Belissimus,
estrase matricularî în limba ma
patii în străinătate faţă de interesele nos maghiară, său se şi-le traducă în limba ma (la trecerea sa în pensiune).
ghiară. Glasul unor asemenea ne
tre şi faţă de statul maghiar. Din potrivă ghiară prin translator. In caşul dintâiu se Preot al şcolei plin de ’nţelepciune
buni nu trebue ascultat. Decă ei —
lăsăm liber teren tuturor ligelor, cari au cere o absurditate, în caşul de-al doilea se 8 nu Ai fost tu vreme multă, ’ndelungată, —
jurat contra nostră, începând dela Români face o şicanare. spre ruşinea lor fiă Z* — înţe Acuma bătrâneţea drept răsplată
leg limba română, atunci vadă-şî de Cununi de argint pe fruntea ta îţi pune.
pănă la Slavi, şi n’avem aşa cjicend armă, Matriculantul prin proc.ederea sa ar
cap, traduce-şl estrasele matricularî
cu care să ne apărăm, ori să scutim au bitrară ofenseză dreptul bisericei nostre, Precum de Moise biblia ne spune
cum le place şi prin cine le place,
toritatea Ungariei în străinătate. Guvernul er mirilor le causeză umblări, spese şi su Că nemul şi-a călăuzit odată,
nu-şi bate capul cu informarea pressei din părări. căci e treba lor. Preoţii noştri însă Aşa tu şcăla nostră mult cercată
Am rugat verbal pe un superior al s’ar batjocuri înşi-şî pe sine, decă Ai dus’o înţelept spre vremi mai bune.
străinătate. Ministrul-preşedinte atât în Un
garia, cât şi în pressa străină face politică lui, să-l îndrume a primi estrasele de bo n’ar respinge cu dispreţ asemenî în faţa ta uimirea ne cuprinde
de partid, care nu e prea bine vădută la tez în limba română, în care a fost purtată pretensiunî absurde şi ilegale ale Pe noi ostaşii şcolei, ai Sofiei,
Francesi. şi matricula, mi-a răspuns însă aşa: decă acestor ticăloşî slujbaşi unguresc! Vedând cum pe-al tău crescet se aprinde :
jurimea. Aşa te gândesce, frate am văcţut că-i bine, v’am povăţuit potriva şcâlei. Aşa fiind lucrul, se la şcolă, der se scii, că de i-se în
Petre! şi pe domniavâstră şi toţi a-ţî ve- duse dela domnul părinte făgăduind, tâmplă ceva, atunci cu mine ai
— Că una ca aceea n’a fi, 4ut că i bine aşa, şi etă că acjî toţi că s’a mai înţelege şi cu boreasa. gătat’o ! u
domnule părinte, nu pote se fiă. gospodarii fac după cum cetii eu că — Inţelege-te, Petre, că înţele Şi prinse a plânge lelea Firuţa,
n’am numai pe Toderaş, îl las se fac alte neamuri mai luminate. Vecţî gere trebue să fiă între bărbat şi şi plângea şi Toderaşu mamii, er ba
se facă gospodar şi om cinstit, nu dâră, că şi la gospodar e de lipsă muere, der înţelegere numai în lu dea Petre eşi afară, trântind uşa în
mi-oiu mânca ce am cu el pe la cartea? De ce dară fii-ai feri d ta cruri bune, er şcâlă este lucrul cel dosul lui. „Ce păcatele rn’oiu sci
u
şcole. încă de aveam barem! doi- pe Toderaş de carte? Pacă-să gos mai bun, ce-1 putem da zestre co faee? gândia el; „popa-ml tâcă în-
trei, trecă ducă-să, dam pe uuul în- podar, decă aşa vrei şi d-ta şi decă piilor noştri. tr’o formă, boreasa mi se bocesce
tr’o cercare, der aşa nu se pâte. şi lui aşa-i place, der înveţe mai în- Badea Petre mergea ca prin într’altă formă! Der nu cu popa
— Der, frate Petre, i ar strica tâiu o leacă de carte, cât de cât. pământ pănă acasă. Acolo spuse m’am cununat!“...
lui Toderaş o leacă de învăţătură Pricepea badea Petre, că drept lelii Firuţa tot ce auc|l dela preotul, Cum făcu, cum drese badea Pe
şi da va române gospodar? Orî du are domnul părintele, că nu era dâr credeţi, că domnia-ei îl lăsă să tre, că Toderaş fu scăpat de şcâlă
mitale ţi-ar fi spre stricăciune se pănă-’ntratâta, să nu pricâpă, der îi spună chiar t6te din fir în per? De şi pace şi voie bună era er în casa
scii ceti şi scrie? Ce pagubă ai pute era groză când îşî gândia, că lelea unde! Domniaei începu cu o gură lui. Cuvânt legănat între el şi lelea
se ai în gospodăria domnitale, de ai Firuţa nu se învoesce odată cu ca la badea Petre cât să te păcjescă Dum Firuţa nu mai era; gospodăria mer
eei ceti în cărţile cele sfinte de ru pul ; îi era grâză când îşî gândia, nezeu! „Aşa, adecă te laşî ademe gea cinstit, din avuţi, ce erau, pe Zi
găciuni? Rogu-te, spune! Orî eu, că că Toderaş încă nu are voie de nit de preotul? Adecă ţi-e mai ce merge se mai îmbogăţiau. Copi
sunt preot, nu port şi gospodăria? şcolă, şi peste voia lor nu făcea ba scumpă vorba iui, decât înţelesul lul crescea frumos şi spătos, ca cel
ea
Orî nu eu v’am povăţuit de aţi prins dea Petre nimic. Că el îşî 4i° nostru? De copil nu*ţi e milă, l’ai ce numai mânca, bea, dorine şi se
a semăna napî, lucernă, trifoiu? Şi aşa : Tot ce se întâmplă Ja casa duce la fâme şi la bătăi, ca şi când jâcă. Era mai mare dragul la lelea
ore aceste lucruri eu de unde le-am omului, trebue să se întâmple cu noi am ave nu sciu câţi copii şi nu Flârea, când se uita la el. Numai
sciut? D6ră dela tata le-am învăţat ? învoirea amândurora, cu învoirea am ave cu ce-i ţine? Vorbele mele de ni-l’ar ţine DumneZeu! Zi° ea ea
De unde? Am cetit în cărţi cum bărbatului şi a muerei. Deci, sciind nu le înerestezî în nimica, ca şi în gândul ei!
face lumea cea învăţată, şi am cer că lelea Firuţa nu vre nici să audă când m’ai fi adunat de pe drumuri. (Va urma).
cat să tac şi eu ca ea. Am cercat, de şcâlă, el încă trebuia se fiă îm Ascultă der de preotul, dă copilul
