Page 29 - 1898-01

$

11
..Saseia ' iese iu M-oare t
I 5 ftvmft Asc-BaiubniB peaiTft Austro-Oaunua: -
ţişkfcfc ÎCUW*9 Î0î-. '55
Pe an an 12 ii.. {>a şese iozU
6 fl., pe trei luni 3 a.
a< , *'«K:.’}ivvfl o»/ ■*.
•■Cieno. — Mi-ViWesiS-rVW k-ti «I S-rii de Dumineca 2 fl. pe iui.
te\ Jtd!»*- Pairi! România si sirăiaăiait:
îMidratţw.tetti ikiwksv şi *a i? Pe iui an 40 franci, pe ş6so
iB.r.tdv-jje Slrourî (!s iseaAalsri; Ioni 20 fr., po troi iun: 10 fr. "
îs. Virau; it. J)vm, ătfuruih îî-rii do Dumineca 8 franci.
fcbairh, Xudalf (Sos.sc, <i. Orprrsr Se prennmfiră la tdt.e ortcieîe
fic.cltfolgerţ Anton Oţ/yiii7t ■ poştale din Intra si din au.ru
ikmiuotr, în Budapesta: ă. T. si la dd. eoieotorl.
MAbirgers, fckstcin Banat: în oiţiio imv
Sttsureaci: Aijcnc* ăaeai. Stic- administraţinnea, piaţa mare,
■snieaio d.e Houmanio: Sa ilam- târgul Inului Nr. 30 otagiu
KuKjs! Karolyi A Ittbman». I.: pe un an 10 a., pe şdse
??£ţul Inuerţiunilor: o «arie- luni 5 pe trei luni 2 a. 50 er.
V’nrmond po e eoi.dnă 6 er. şi Cu dusul în casă: Pe un au
jjge*. timbra pentru <v pub.U- J b . DiT X T X. XjSSiE. 12 a., pe 6 luni 6 ti., pe trei luni
itiro. Pvaîicăyi tuci deso d>»î*ă 3 a. Un esemplar o or. v. a.
niriiii şi învoială. său 15 bani. Atât abonamen- I
Eeolamo pa pcjma a 9-a o tele cftt şi iusorţiunile sunt
soriă 10 cr. aiu 30 nani, a se plăti înainte.
Braşov, Lmî-Marp 20 Ianuarie (1 Februarie)

MacMnaţiuiîile poliţailor lui cum stă cu conferenţa secretă din ruşina, că sunt Sas; dinpotrivă sunt tot Spre acest scop, M. Sa va fi însoţit
Braşov a „trădătorilor de patriă" ? atât de mândru, că sunt Sas, cum de fă­ de un mare număr de oficeri superiori, în
Banffy. Cine a luat parte la ea şi unde s’a los este d-1 Thaly, că e Maghiar. In pri­ retragere şi în activitate, cari au luat parte

ţinut? vinţa acâsta nu este deosebire între noi.
Ţinem a reproduce mai jos întreg la răsboiul de acum 20 de ani în contra
raportul ce l’a publicat „Magyaror- Nu sunt tocmai afirmările aces­ Thaly: Du-te la Drezda! Turciei.
szdg* în afacerea pretinselor „Ape­ tea minciunile tendenţiose, pe cari Meltzl : Procederea indicată de mine M. Sa va locui în Palatul dela Pe-
cei dela organul şovinist maghiar mai înainte, se pote califica de abus de
luri" „revoluţionare" române. terhof, timp de trei dile, cât va fi ospele
Seim. că numita f6ie sustiDe voesc să le pună „Gazetei" în cârcă ? putere. Un cuvânt, un semn este destul, ' Ţarului şi al Ţarinei.
strînse legături cu secţiunea corn Spre a pune verf minciunilor ca pe respectivul sâ-1 aducă în cea mai Programul serbărilor ce se vor da în
dusă de Jeszenszky, şi deci nu ne mişelesci ce le debităză raportul po­ mare nelinişte. Astfel de caşuri, on. dietă, onorea Suveranului român, nu este încă
îndoim, că constatarea ei, căînade- liţiei secrete în „Magyarorszâg", el s’au întâmplat, durere, la noi. nici măcar schiţat. Totuşi „Berliner Tag­
ver au lost trimişi în comitatul nos­ mai susţine, că „popii însărcinaţi cu Thaly: S’audim esemple! Cerem nume, blatt" este în posiţie de a anunţa, că
tru detectivi ai poliţiei secrete de împărţirea şi răspândirea manifestu­ cerem date ! punctul cel mai însemnat al serbărilor va
stat din Peşta pentru a spiona şi a lui revoluţionar" erau „provocaţi de Meltzl: Sunt. D-le Thaly, aşa se vede, fi defilarea tuturor oficerilor ruşi, cari au
face aici perchieiţii domiciliare pestâ Liga din Bucurescî prin scrisori se­ e forte impacient. De ce nu aşteptă să luat parte în campania dela 1876—77 pe
capetele celor dela viceşpanat — parate să înveţe pe Români cele vadă, ce spun? câmpiile Bulgariei, sub comanda Domnului
este autentică. ce au de făcut la revoluţia, ce va Thaly: Fiind-că astfel de lucruri nu Carol. împreună cu aceştia vor defila şi
Amănuntele ce le aduce privi­ isbucni încurend". se ţin de parlamentul maghiar T)u-te la oficerii din suita Regelui României. Defi­
tor la numărul pretinselor „apeluri", A şi nimerit’o de minune poli­ Drezda! larea veteranilor va fi condusă de Regele
la însărcinarea ce ar fi primit’o ţia secretă din Peşta! Apoi decă în Meltzl: Eu n’am ce căuta la Drezda; Carol.
preoţii din partea Ligei, apoi pri­ adevăr Liga ar fi vrut — abâtendu-se eu sunt de-aici şi rămân aicî. După revista militară dela Krasnoe
vitor la „conlerenţa secretă" din dela chiămarea ei — să înveţe pe Thaly: Şi în Pojun se germaniseză, Selo, oficerii ruşi, cari au luat parte la
Braşov etc. sunt curate şi neruşinate Români cum să facă revoluţia vii - nu-i destul la Sibiiu ! campanie vor da un mare banchet în ono­
scornituri. t6re, atunci n’ar fi avut ea alţi omeni, Meltzl: La găiăle din Sibiiu, Sighi­ rea fostului comandant general al trupelor
In fine este superflu a-ne mai la care să se adreseze, de pildă Ja şora, Feldiora şi alte gări din Ardeal res­ aliate, Regelui Carol al României.
apăra contra ţ erfidei afirmaţiunî Axentie Severu şi fostul tribun An- pectivii şefi, respective alţi funcţionari, au *
a raportorului făiei ungureecî, că dreica, cari sciu cum se face o re- citat înainaintea lor pe funcţionarii subal­ ,,Epoca* de Duminecă scrie: „Putem
făia năstră ar fi produs în acestă voluţiă? terni şi i-au provocat direct să-şi maghiari­ precisa, că în (ţiua de 12 Maiu a. c. M. Sa
afacere numai „minciuni tenden- Der lucrul e prea serios decât seze numele. (Polonyi: Bine au făcut!) şi s’au Regele va pleca la Petersburg. Suntem in­
ţiose", mai ales după-ce tăte afir­ ca să se ia în glumă cele petrecute. angageat a face formele necesare ; ba s’au formaţi, că d-1 D. Sturdza a voit mai în­
mările ndstre au fost pe deplin con­ Indrăsnela şi răutatea cu care se nisuit a influinţa prin ameninţări şi pro­ tâii! se nu însoţescă pe M. Sa în acestă
firmate chiar de foiţa ungurescă din atacă bunul nume şi lealitatea po­ misiuni. Aşa-ceva rţu se întâmplă nicăiri în călătorie, din causa manifestelor sale răs-
loc „Brassdi Lapok". porului nostru prin aceste misera-.. boinice la adresa Rusiei, de acum 5—6
bile machinaţiuni ale poliţailor»,, lui .r' - -y'-nSienyî: Der în Posen ? Poftesce dn-te ani. Din causa aceloraşi consideraţi uni s’a
înfierarea procedurei guvernului ;
din partea organului nostru a fost Banffy, este prea mare şi prea pri- numai acolo. cerut în mod imperios ca d-1 Sturdza să
mejdidsă pentru pacea şi liniştea
prin urmare nu numai la loc şi în­ năstră, decât ca să nu ne indignăm Thaly: Chiar şi în Elsaţia-Lorena! facă parte din suita M. Sale".
temeiată, ci în tăte privinţele pe Meltzl: Scie, că guvernul şi direcţia
pănă în adâncul sufletului de atâta căilor ferate stă departe de aceste abusurî,
deplin justificată, er nu, cum cjice destrăbălare a absolutismului un­ Cum iucră poliţia secretă din
„Magyarorszâg", o ficţiune basată de aceea provocă o declaraţiă, care se
>
pe „miciunî tendenţidae!“ guresc, caro sub masca constituţio­ pună capăt acţiunei plănuite. întrebă der Pesta.
ece
nală comite de 4 ori mai mari de ministrul de comunicaţiune: are cunos-
Şi ore raportul de mai jos al Etă raportul apărut în „Magyar­
fărădelegi, decât a comis vre-odată cinţă, că şefii, respective alţi funcţionari
lui „Magyarorszâg" nu confirmă şi orszâg" sub titlul „Liga aţîţă la re-
absolutismul nemţesc atât de urît şi dela staţiunile călei ferate din Sibiiu, Si­
ei eeea-ce au mărturisit „Brassoi urgisit de tot sufletul maghiar. voluţiă" şi despre raport vorbim în
Lapok" de aicî, că în adevăr s’au ghişora etc. provocă pe subalternii lor fruntea foiei.
să-şi maghiariseze numele? Aplecat e mi­
trimis dela Pesta la Braşov „doi
nistrul de comunicaţiune să facă a înceta Budapeşta, 29 Ianuarie.
dintre cei mai dibaci detectiv! po- Maghiarisarea numelor.
iiticî" ca să prindă „apelurile" pre­ fără întârdiere acest abus şi să dispună In Societatea română „Petru Maior"
tinsului „comitet secret executiv" — Interpelaţia în dietă. — riguros, ca funcţionarii să se ţină departe, din Budapeşta, care este locui de întrunire
dela „Bucurescî"? Nu spune ore a- In şedinţa dela 29 1. c. a dietei, de­ faţă de subalternii lor, în afacerea maghia- a celor mai ultraişti agitatori români, s’a
priat/ţjCă s’au pus la disposiţia „tri­ putatul sas Oskar Meltzl luând cuvântul, a risării numelor, în care să nu se amestece putut observa de câte-va săptămâni încoce
sub nici un pretext ? o mişcare semnificativă. Desele întruniri au
mişilor ministrului de interne" aţâţi interpelat pe ministrul de comunicaţiune
tradat şi au făcut să fiă neîndoios, că
gendarmi, cât li-au trebuit? asupra maghiarisării silnice a numelor func­
Liga din Bucurescî, care tot-deuna a fost
Ba raportorul inspirat din cer­ ţionarilor subalterni dela gările din Sibiiu, Eegele Carol la Petersburg-
curile poliţiei secrete, în aventul ce Sighişora şi alte staţiuni din Ardeal. Etă, cea mai fidelă sprijinitore a Societăţii „Petru
Trei diare deodată, „Le Temps", Maior" — erăşî plănuesce ceva. Detectivii
şi-l’a luat de-a face cas mare ou după foile unguresci, acestă interpelaţia: „Berliner Tagblatt" şi „Muenchener Allg. politici ai poliţiei de stat ş’au dat silinţa,
pretextata descoperire a „complotu­ Oskar Meltzl: Cred, că împlinesc o Zeitung" aduc câte-va amănunte interesante c’un zel febril, de-a ajunge pe urma ac­
lui revoluţionar", spune şi lucruri, datorinţă patriotică, când aduc pe tapet o
asupra visitei Regelui României la Peters- ţiunei în pregătire.
ce nu s’au petrecut de ioc şi umflă cestiune, care în patria nostră poliglotă a
burg. Din convorbirile membrilor dela
într’un mod ridioui comedia prăstă, produs cea mai mare indignare. O fac
„Le Temps" spune, că acestă visită, „Petru Maior", caii s’au întrunit în cafe­
ce au înscenat’o acei „dibaci poli­ acesta, ca să contribui după putinţă la deşi în principiu era hotărîtă deja de câte­ neaua „Micsek" din strada Yâmhâz-korut,
ţişti secreţi". mulcomirea spiritelor şi la susţinerea păcii va luni, totuşi abia acum câte-va dile s’a li-au succes (detectivilor) a afla, că este
S’a constatat în raporturile n6s- interne. Obiectul este cestiunea maghiarisârii fixat în mod definitiv, în urma intervenţiei vorba de-un „Apel", ce l’a lansat Liga din
tre primite din isvorul cel mai si­ numelor. împăratului Francise Iosif. Bucurescî cătră Românii ardeleni. Perchi-
gur, că atât în scrisorea confiscată Asupra funcţionarilor subalterni, cari Yisita acesta este resultatul atenţiu- siţia începută şi-a aruncat mai întâii! pri­
Ja preotul dm Bacifalău, cât şi în stau în serviciul statului, se face presiune nei Ţarului Rusiei, care cu ocasiunea inau­ virea asupra poştei principale şi mai ales
aceea confiscată în Purcărenii Saca­ din partea superiorilor lor, să-şi schimbe gurării Universităţii din Iaşi a trimis pe scrisorile şi pachetele, ce sosesc din Braşov,
lelor, nu s’a aflat decât vr’o 25 de numele. Acesta se pote numi presiune şi guvernatorul Basarabiei, generalul Constan- au fost luate la temeinică cercetare. Dâr
bucăţi de „apeluri", ca acela despre atunci, când şeful dă se înţelegă chiar şi tinovici, se salute în numele său, pe Re­ târcliu deja! L’a poştă s’a aflat, că înainte
care vorbesce foia din Peşta. Unde în cel mai cruţător mod subalternilor săi, gele şi Regina României. cu două dila Marescu Octaviu, un membru
rămân dâr cele 30,000 de „apeluri", să-şi maghiariseze numele, ne mai -vorbind Yisita se va face pe la finele lunei agil al Ligei din Bucurescî şi care locuesce
ce se pretinde, că le-ar fi adunat de despre acele caşuri, când şeful vre să în- Maifi, seu în primele dile ale lunei Iunie. în Braşov, a trimis un mare pachet pe adresa
prin Sâcele amintiţii poliţişti, său fluinţeze acum prin promisiuni, acum prin M. Sa va fi însoţit în acâstă visită de preşedintelui Societăţii „Petru Maior".
„trimişi ai ministeriului de interne", ameninţări. d-1 Dimitrie Sturdza. Drept conţinut al pachetului era indicat pe
şi le ar fi trimis cadou d-lui Perczel? Thaly Kâlmân: Se-ji fiă i uşine, că Suita M. Sale va fi fdrte numărosă, mandat „manuscris“. Fără îndoială pachetul
Său că acele 30,000 de exemplare eşti Sas atât de sălbatec. căci acestei visite ’i se va da un caracter acesta conţinea „Apelurile", cari au pro­
s’au fabricat în adevăr în Peşta şi Meltzl: Oe ai dis? de manifestaţie prietenâscă, un caracter de vocat mişcarea şi cari au fost lansate prin
acum sunt declarate, ca provenite Thaly: Am dis, că să-ţi fiă ruşine, că reamintire a relaţiunilor de bună camara­ Liga din Bucurescî.
dela confişcările făcute la pacînicii eşti un astfel de Sas, şi nu Ungur. derie dintre armata rusă şi cea română în Teatrul perchisiţiunilor următore nu
locuitori români ai Săcelelor? Şi Meltzl: N’am nici o causă de a mă anii 1876-1877. mai putea să fiă acum decât Braşovul. Doi