Page 30 - 1898-01

I

Patrina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 14.—1898.

dintre cei mai dibaci detectivi politici s’au Adresa Maramureşenilor cătră episco­
Din camera română. fiind staţionat în Cristian, petrecând aici
dus îndată, la Braşov cu îndrumarea, se pul: Pavel. Intre adresele trimise Prea Sân- pănă la 1873. In 1875 fu transferat ca
— Interpelări în cestiunea naţională şl a decorării
pună mâna măcar pe-un esemplar din ţiei Sale părintelui episcop Mihail Pavel comandant de divisiune la regimentul X
lui Ieszenszky. —
aceste „Apeluri", âr dâcă eventual ar afla din incidentul jubileului de 25 de ani al de husari în Teresianopol, unde a avansat
mai multe, să le sechestreze şi trimită la In şedinţa de Vineri a camerei episcopiei sale, se află şi una din partea la gradul de major, âr la trei ani mai
ministeriul de interne. române, d-1 deputat Ionel Grădişteanu Românilor maramureşeni, subscrise de toţi târdiu la gradul de locotenent-colonel
Deja la gara din Braşov detectivii au a anunţat următbrea interpelare, preoţii, inteligenţii şi peste 5000 de popo- şi ca atare a fost pensionat în 1888.
fost aşteptaţi de comandantul gendarmeriei, pe adresată ministrului-preşedinte şi mi­ renl români din Maramureş. Adresa e ţi­ De-odată cu venirea la Blaşiu a actua­
care, la rugarea ministeriului de interne, nistru de esterne ftturdza : nută în cel mai devotat spirit de recunos- lului Metropolit, a venit şi dânsul aci,
Va provocat pe cale telegrafică ministrul de „Am onorea să interpelez pe d-1 pre­ cinţă faţă cu archiereul jubilar, care, după unde a dus o viâţă retrasă, ocupân-
honvecţl, ca sS pună la disposiţia trimişilor şedinte al consiliului şi ministru de esterne, cum se scie, timp de 12 ani a fost vicar du-se mai ales cu administrarea bunurilor
ministeriului de interne cel mai mare ajutor şi-l rog să răspundă: al Maramureşului, de unde în 1872 fu nu­ metropolitane. Dânsul a fost membru în
de gendarmî. 1) Dâcă crede d-sa, că putem se ră­ mit episcop la Gherla, âr cu vre-o 7 ani direcţiunea fundaţiunii Şuluţane şi president
6menii ministrului au sosit tocmai la mânem nepăsători, când Maghiarii iau tote mai târdiu la Oradea-mare. „Intre alte al „Casinei Române", care în mare parte
timp, ca să potă sechestra la poşta din măsurile de a desfiinţa nâmul nostru. multe suvenirl plăcute , se cji©© în adresă, lui are a-şl datori reînfiinţarea. Mortea lui,
11
Braşov un pachet, în care Marescu Octaviu 2) Dâcă crede, că guvernul d-sale e „ne lâgă cătră Escelenţa Vostră aducerea după cum spune „Unirea", a urmat forte
voia să trimită, spre răspândire, ca la 12,500 posibil în ţâră, decă lasă pe Maghiari să aminte a înfiinţărei „Asociaţiunii pentru cul­ repede. Era încă voios şi mâncase; se
de „Apeluri". maghiariseze în pace pe Românii din Un­ tura poporului român din Maramureş" şi a ruga neîncetat şi fratele său Metropolitul
Intr’acestea au luat şi informaţia, garia şi nu ridică glasul, ca nu cumva Ma­ parochiei române din Sighet, cari sunt fiicele l’a deslegat, apoi i-a cetit Paraclisul prea
că popii valahi din împrejurime au primit ghiarii să se supere şi să între guvernul în iubirei Escelenţei Vostre cătră fiii credin­ sfiutei Feciore, a fost la consciinţă pănă
cu miile „Apeluri", al căror conţinut e ur­ încurcătură. cioşi din Maramureş . Se arată mai departe la urmă, când după un atac violent de
11
mătorul : 3) De ce nu se face d-sa samsarul în adresă, că şi ca episcop al Oradiei mari, tuşă a răposat repentin în braţele fratelni
„Iubiţi fraţi de peste Carpaţî! Trimi­ cinstit al unei împăciuiri între Maghiarii Prea Sânţia Sa a făcut şi face mult pentru său Victor (Metropolitul) şi a surorei sale
tem vouă aceste manifesturî, pe cari la şi Românii din Ungaria, der samsarul cin­ Maramureşeni. In Sat-Slatina a ridicat cu Ileana. înmormântarea s’a făcut alaltăerl,
timpul său le vor urma şi omenii noştri. stit al unei împăciuiri drepte şi leale, al spese de deci de mii o biserică pomposă, Sâmbătă, cu mare pompă.
Vouă vă trimitem aceste rânduri, respân- căreia ţel să nu fiă să îngenuncheze pe âr în institutele dela Oradea-mare şi Beiuş
diţi-le în secret şi în linişte, ca urgisiţii Români Maghiarilor, ci să aducă pe Ma­ ridicate de P. S. Sa se cresc mulţime de Societatea comercială română „Seve­
voştri duşmani să nu aibă timp a-ne tăia ghiari la convingerea, că e bine şi conve­ băeţl şi fetiţe sărace de ale Românilor ma­ rineana", iniţiată de Românii grăniţerl dela
calea, ca la timpul său să putem face şi să nabil, cum dicea lordul Clarendon, să as­ ramureşeni etc. Caransebeş, după cum cu bucuriă aflăm,
ne putem libera de sub puterea urgisiţilor cultăm dorinţele poporului, să fim drepţi este aprope fapt împlinit. Etă ce ne spune
Reîntorcerea deputăţiei damelor săsesc! în privinţa acâsta „Foia Diecesană" din
Maghiari şi a guvernului lor. DeşteptaţI-vă cu poporul şi să fim leali cu poporul.
ErI cu trenul accelerat s’au întors acasă Caransebeş: „înfiinţarea „Severinenei", ca
Români! Nu mai suferiţi, ca guvernul şi 4) De ce nu desminte guvernul inter­
dela Viena damele săsescl, cari au luat societate comercială pe acţii, este aprope
poporul maghiar să vă râpâscă şi acele pu­ pretările rău voitore ale pressei maghiare
parte la cunoscuta deputaţiă. La gara din realisată. Astădl ideea fruntaşilor grăniceri
ţine drepturi, ce le-au câştigat străbunii privitore la înţelesul visitei M. S. la Buda­
Braşov li-s’a pregătit o frumosă primire. este aprope faptă. Capitalul de fondare,
voştri cu sângele lor. A fost în 1848 un pesta.
Membrele deputăţiei din Braşov şi jur au
timp, când temându-se de noi, ne-au elibe­ 5) De ce d. preşedinte al consiliului 100,000 de corone, împărţit în 2000 de
fost primite de un public numeros, mai acţii, este subscris, deşi puţini sunt sub-
rat. Der va fi încă un 1848! Pământul şi ministru de esterne n’a însoţit pe M. S.
ales din societatea mai distinsă a Saşilor scrietorii. El este subscris mai tot de Bă­
acesta, pe care voi locuiţi subjugaţi, ca câ­ la Budapesta, cum era datoria constitu­
braşoveni. Să fi fost cu totul la vre-o 300
tuşi pe grumadii voştri, al vostru a fost şi ţională. năţeni. In fruntea lor stă Prea Sânţia Sa
persone. îndată ce damele au părăsit va­
acesta trebue recâştigat chiar cu preţul 6) Decă nu crede d-sa, că visita de la d-1 Episcop Nicolae Popea, care a subscris
gonul, având fiăcare în mână câte un bu­ cele mai multe acţii, dovedind astfel, că
sângelui. Viitorul şi puternicul sprijin, vă Budapesta, departe de a fi ajutat la resol-
chet de flori, ce le primiseră dela Sighi- şi cu fapta contribue la instituţiunî, ce au
promite mult! BucurescI, 1898. La fericită virea cestiunei naţionale, a fost din contră
şorenl, cari le-au salutat la gară, au fost de scop prosperarea turmei Sale. De lău­
revedere. Comitetul esecutiv secret". o încurajare pentru Unguri, de a stărui în
u
întâmpinate cu strigărl de „Hoch! însu­ dat între acţionari sunt şi Iluştrii Mocso-
Detectivii cu gendarmii au luat de-a- politica lor de apăsare şi de desnaţiona-
rendul satele valahe din împrejurimea Bra­ lisare, faţă de Românii din Ungaria. fleţite. La gară se aflau impiegaţi dela nyesci, apoi actualul president al Comuni­
şovului. Mai întâiu. au făcut perchisiţiă do­ „Drapelul reproduce în revista căile ferate şi alţi mai mulţi orăşeni un­ tăţii de avere, D-1 Uie Curcscu, şi unii
u
guri, în număr de vre-o 30 — 40. Aceştia preoţi, învăţători şi cărturari de ai noştri,
miciliară la popa valah Toma Giurgiu din sa de Duminecă întrâgă interpela­ 11
PurcărenI, apoi la popa Toma Frateş din rea şi lasă se urmeze un comentar, strigau din răsputeri „Eljen a Kirâly! cari nu numai că s’au angajat cu denarul
u
Bacîfalău, confiscând la amândouă locurile pe care-1 introduce cu următbrele „Eljen Banffy! „Eljen a Magyar!" şi lor la fondarea „Severinenei", ci au fost şi
u
mai multe mii de esemplare din „Apeluri". cuvinte: „Abzug! , aşa că deşi strigările lor erau neobosiţi în căutarea de acţionari. Va să
11
După scrutări de-aprope trei dile, au adunat „Decă nu ne înşelăm, d-1 I. Grădiş­ covârşite de strigările de „Hoch! totuşi dină greutatea cea mai mare la înfiinţarea
30,000 de „Apeluri", pe cari le-au trans­ teanu n’a făcut altceva, decât să copieze se observa disonanţa în învălmăşala de „Severinenei" este învinsă".
portat la ministeriul de interne. textual terminii interpelării, ce a fost fă- voci. Mai mult însă, raportorul nostru a Omagiu Carmen Sylvei. In urma repre-
Acest manifest era periculos întru băgat bine de sâmă, că maşinistul dela
cut’o d-1 Sturdza (când era în oposiţiâ) gu­ sentaţiunei „Maridrei“, de Carmen Sylva,
atâta, că popii însărcinaţi cu împărţirea şi vernului conservator în aceeaşi cestiă". locomotivă a făcut pe acâsta să şuere cum­ la Teatrul Naţional german din Cernăuţi,
răspândirea lor, erau provocaţi de Liga din plit, lăsând aburul cu putere mare, aşa că
„Drapelul“ ne mai spune, că după fruntaşii români s’au întrunit în sala Hote-
BucurescI prin scrisori separate, să înveţe în câteva clipite întregul public de pe pe­
desvoltarea interpelării sale în ces­ telului Weiss şi au trimes Carmen Sylvei,
pe Români cele ce au de făcut la' revolu­ ron era învălit de abur ca de o negură
tiunea naţională, d-1 Ionel Grădiş­ Reginei României, următorea telegramă de
ţia, ce va erumpe în viitorul apropiat. Să-i dâsă. Au şi trebuit damele din deputaţiă
teanu va anunţa o nouă interpelare mi­ omagiă: „Fericiţi în societatea distinsei
încurajeze, fiind-că puternicul ajutor rusesc cu cei ce le-au întâmpinat în şirurile de
nistrului de esterne asupra decorării lui nostre artiste Agata Bârsescu şi plini de
e garantat deja pentru ei şi victoria asu­ întâiu să se retragă în urma acâsta în fun­
Jeszenszlcy. admiraţiune pentru „Mariora", care a tre­
pra urgisiţilor Maghiari e sigură. dul peronului. Aici damele fură salutate
„Cestiunea decorărei aprigului adver­ print’un discus rostit de d-nul profesor cut ou succes pe scena nostră, aducem
Scirea demascatei opere de subminare
14
sar al Românilor — dice „Drapelul — a Lassel şi apoi li-se oferi buchete de flori. cele mai profunde omagii poetei-Regine.
a produs grozavă consternaţiă în membri
întrat dilele trecute într’o nouă faşă. Ria- Trăiască geniul Carmen Sylvei, care a văr­
Ligei din BucurescI şi s’au grăbit îndată Salutarea la gară a durat cam vre-o 10
rul oficial maghiar publicând decretul de sat afli de pe scena cernăuţană mândria
a-se pune pe principiul si fecisti nega. Or­ minute. In continuu publicul sas striga
decorare — fără să apară şi în „Monitorul în sufletele românescl".
ganele lor fără deosebire, der mai ales „Hoch!" şi Ungurii continuau cu strigările
Oficial al regatului român — arată că Je-
11
„Gazeta" din Braşov, a infierat cu vii co­ lor antisăsescl. Convoiul de trăsuri, care a
szenszky a primit „Corona României clasa Cât au costat matriculele civile. Pe
11
lori — se înţelege, că producând minciuni condus pe damele din deputaţiă în oraş, când miseria şi fometea bântue în părţile
Il-a, cu Stea. Der în legea de înfiinţare a
tendentiose — procedura guvernului. a fost forte lung. Se spune, că vre-o doi sudice ale Ungariei, este de interes a sci
acestui ordin, nici nu esistă „Corona Ro­
In Braşov s’a ţinut la 24 1. c. o con- dintre demonstranţii unguri s’au urcat în­ câţi bani aruncă guvernul pentru reformele
mâniei" clasa Il-a cu Stea.
ferenţâ secretă, în care s’a hotărît, ca tră­ tr’o trăsură şi treceau în fugă mare prin­ matriculelor civile d© stat ? Ne aducem
„Nu putem anticipa nimic asupra răs­ tre trăsurile, în cari se aflau damele din
dătorii de patriă demascaţi acum, să fo- aminte, că fostul ministru Hieronymi a de­
punsului care-1 va da d. ministru de es­
losâscă mască faţă cu guvernul. Au decla­ deputaţiă, strigând mereu „âljen Banffy!“ clarat serbătoresce, că matriculele de stat
terne în acâstă cestiune. Sperăm însă, că
rat — se ’nţelege numai din fariseim — Din purtarea acâsta a câtorva şoviniştl nu vor costa mai mult de 800,000 fi. anual.
vom obţine cu acestă ocasiune o declara-
că ei vor dejuca tote pe plăcerea guver­ unguri se vede, că acestora şi aici în Bra­ Insă deja la 1896 budgetul pentru matri-
ţiune oficială şi categorică asupra acestei
nului, însă numai, ca să-l mistifice, ba vor şov li-a crescut crâsta şi au devenit în-
faimose decorări. Ţâra nu scie nici pănă cule s’a urcat la 879,000 fi., âr în 1897 la
declara chiar şi prin foi, că ei sunt întru drăsneţî şi obraznici. — Avis Saşilor, cari 100,000. In budgetul pentru 1898 acâstă
adl, dâcă şi cu ce'ordin a fost decorat acu-
tote buni patrioţi. până acum mereu i-au menajat! posiţiă figurâză cu 1 milion. ^Ită o risipă
satorul Românilor din Ardeal .
11
Er „ Magyar Hirlap dela 29 1. c. t luliu Mihalyi de Apşa, frate mai nebună pentru un scop şi mai nebun, —
u
scrie sub titlul „Dacia fierbe“ urm- SOIRILE BILEI. mare al Escelenţei Sale Metropolitului Vic­ maghiarisarea!
tbrele: î tor Mihalyi din Blaşiu, s’a născut în co­ Corone eterne. Din incidentul morţii
ErăşI sosesc scirl blăstemate despre — 19 (31) Ianuarie muna Sarasău din Maramureş la 19 Iunie meritatului bărbat Nicolae T. Ciurcu, comer-
:
Valahi. Vechia lor dorinţă nebună îi is- Imormentarea mult regretatului Nico- ■ 1837. A murit deci n etate de 61 ani. In
sant şi fost casier al eforiei şcolare, iubi­
pitesce mereu, şi nu vrâu să-şi uite visul lae T. Ciurcu, veteranul nobilei bresle a 1854 a intrat în şcola militară specială de tele sale nepote ne-a trimis : „în locul unei
despre marea Daciă. Sufletul agitaţiunei şi acelor comercianţi români din Braşov, cari artileriă din Viena, unde a făcut un curs
cununi peritore pe sicriul iubitului Nenea
acum e preoţimea. Corespondentul nostru au pus temelia scolelor române centrale de 3 ani; în 1857 a intrat în serviciu ac­ Niculiţă depun nepoţele: Maria, Catinca,
din Cluşiu ne scrie, că cu câte-va dile mai din loc, — s’a săvârşit astădl, luând parte tiv la artileriă ca cadet; în 1858 a trecut
Zinca şi Lucia 20 florini la fondul pentru
înainte autorităţile au făcut perchisiţii do­ un forte număros şi ales public din socie­ la cavaleriă. In 1859 a luat parte ca sub­
amintirea iubiţilor răposaţi". Chitămîn acest
miciliare în comuna PurcărenI la Toma tatea română braşovână. locotenent la luptele dela Magenta şi Sol-
mod şi acâstă sumă, arătând, că s’a adaos
Giurgiu, în Bacîfalău la Toma Frateş şi în Şcolele cu stâgul şi cu corpul pro­ ferino şi tot atunci a avansat la gradul la numitul fond. Braşov, 19 (31) Ianuarie,
Zizin la Ioan Bogdan, toţi trei popi valahi. fesoral în frunte au mers în fruntea con­ de locotenent. In 1866 luâ parte la răs- 1898. — Comitetul par. român gr. or. din
S’au confiscat o mulţime de proclamaţii, ductului. Cuvântul funebru l’a ţinut părin­ boiul austro-prusian. In 1863 fu transferat Braşov- Cetate.
cari aţîţau poporul la înoirea revoluţiei din tele protopop V. Voina în biserica Sf. Ni- la regimentul II de husari numit „Nicolae,
11
1848. Proclamaţiile sunt iscălite de un co­ coţae, de unde cosciugul, acoperit de multe mare-principe al Rusiei . In 1870 avansa Representaţiile d-şorei Agata Bârsescu
mitet esecutiv, şi se promite poporului şi frumose cununi, a fost condus la uimi­ la gradul de căpitan şi, ca comandant de pe scena teatrului german din loc, s’au
bani câţi îi trebue. torul din Groverî. escadron, a venit cu regimentul la Braşov, amânat pănă la 11 Februarie n. c.