Page 30 - 1898-01
P. 30

I

                 Patrina 2                                                           GAZETA TRANSILVANIEI                                                                     Nr. 14.—1898.

              dintre  cei  mai  dibaci  detectivi  politici  s’au                                             Adresa  Maramureşenilor  cătră  episco­
                                                                   Din camera română.                                                                  fiind  staţionat  în  Cristian,  petrecând  aici
              dus  îndată,  la  Braşov  cu  îndrumarea,  se                                              pul:  Pavel.  Intre  adresele  trimise  Prea  Sân-   pănă  la  1873.  In  1875  fu  transferat  ca
                                                              — Interpelări în cestiunea naţională şl a decorării
             pună  mâna  măcar  pe-un  esemplar  din                                                     ţiei  Sale  părintelui  episcop  Mihail  Pavel   comandant  de  divisiune  la  regimentul  X
                                                                          lui Ieszenszky. —
             aceste  „Apeluri",  âr  dâcă  eventual  ar  afla                                            din  incidentul  jubileului  de  25  de  ani  al   de  husari  în  Teresianopol,  unde  a  avansat
             mai  multe,  să  le  sechestreze  şi  trimită  la   In  şedinţa  de  Vineri  a  camerei  episcopiei  sale,  se  află  şi  una  din  partea   la  gradul  de  major,  âr  la  trei  ani  mai
             ministeriul de interne.                       române,  d-1  deputat  Ionel  Grădişteanu  Românilor  maramureşeni,  subscrise  de  toţi    târdiu  la  gradul  de  locotenent-colonel
                   Deja  la  gara  din  Braşov  detectivii  au  a  anunţat  următbrea  interpelare,  preoţii,  inteligenţii  şi  peste  5000  de  popo-   şi  ca  atare  a  fost  pensionat  în  1888.
             fost  aşteptaţi  de  comandantul  gendarmeriei,  pe  adresată  ministrului-preşedinte  şi  mi­  renl  români  din  Maramureş.  Adresa  e  ţi­  De-odată  cu  venirea  la  Blaşiu  a  actua­
             care,  la  rugarea  ministeriului  de  interne,  nistru de esterne ftturdza :               nută  în  cel  mai  devotat  spirit  de  recunos-   lului  Metropolit,  a  venit  şi  dânsul  aci,
             Va  provocat  pe  cale  telegrafică  ministrul  de   „Am  onorea  să  interpelez  pe  d-1  pre­  cinţă  faţă  cu  archiereul  jubilar,  care,  după   unde  a  dus  o  viâţă  retrasă,  ocupân-
             honvecţl,  ca  sS  pună  la  disposiţia  trimişilor  şedinte  al  consiliului  şi  ministru  de  esterne,  cum  se  scie,  timp  de  12  ani  a  fost  vicar   du-se  mai  ales  cu  administrarea  bunurilor
             ministeriului  de  interne  cel  mai  mare  ajutor  şi-l rog să răspundă:                   al  Maramureşului,  de  unde  în  1872  fu  nu­  metropolitane.  Dânsul  a  fost  membru  în
             de gendarmî.                                       1)  Dâcă  crede  d-sa,  că  putem  se  ră­  mit  episcop  la  Gherla,  âr  cu  vre-o  7  ani   direcţiunea  fundaţiunii  Şuluţane  şi  president
                   6menii  ministrului  au  sosit  tocmai  la  mânem  nepăsători,  când  Maghiarii  iau  tote  mai  târdiu  la  Oradea-mare.  „Intre  alte   al  „Casinei  Române",  care  în  mare  parte
             timp,  ca  să  potă  sechestra  la  poşta  din  măsurile de a desfiinţa nâmul nostru.       multe  suvenirl  plăcute ,  se  cji©©  în  adresă,   lui  are  a-şl  datori  reînfiinţarea.  Mortea  lui,
                                                                                                                              11
             Braşov  un  pachet,  în  care  Marescu  Octaviu    2)  Dâcă  crede,  că  guvernul  d-sale  e  „ne  lâgă  cătră  Escelenţa  Vostră  aducerea   după  cum  spune  „Unirea",  a  urmat  forte
             voia să trimită, spre răspândire, ca la 12,500  posibil  în  ţâră,  decă  lasă  pe  Maghiari  să  aminte  a  înfiinţărei  „Asociaţiunii  pentru  cul­  repede.  Era  încă  voios  şi  mâncase;  se
             de „Apeluri".                                 maghiariseze  în  pace  pe  Românii  din  Un­  tura  poporului  român  din  Maramureş"  şi  a   ruga  neîncetat  şi  fratele  său  Metropolitul
                     Intr’acestea  au  luat  şi  informaţia,  garia  şi  nu  ridică  glasul,  ca  nu  cumva  Ma­  parochiei  române  din  Sighet,  cari  sunt  fiicele   l’a  deslegat,  apoi  i-a  cetit  Paraclisul  prea
             că  popii  valahi  din  împrejurime  au  primit  ghiarii  să  se  supere  şi  să  între  guvernul  în  iubirei  Escelenţei  Vostre  cătră  fiii  credin­  sfiutei  Feciore,  a  fost  la  consciinţă  pănă
             cu  miile  „Apeluri",  al  căror  conţinut  e  ur­  încurcătură.                            cioşi  din  Maramureş .  Se  arată  mai  departe   la  urmă,  când  după  un  atac  violent  de
                                                                                                                             11
             mătorul :                                          3)  De  ce  nu  se  face  d-sa  samsarul  în  adresă,  că  şi  ca  episcop  al  Oradiei  mari,   tuşă  a  răposat  repentin  în  braţele  fratelni
                   „Iubiţi  fraţi  de  peste  Carpaţî!  Trimi­  cinstit  al  unei  împăciuiri  între  Maghiarii  Prea  Sânţia  Sa  a  făcut  şi  face  mult  pentru   său  Victor  (Metropolitul)  şi  a  surorei  sale
             tem  vouă  aceste  manifesturî,  pe  cari  la  şi  Românii  din  Ungaria,  der  samsarul  cin­  Maramureşeni.  In  Sat-Slatina  a  ridicat  cu   Ileana.  înmormântarea  s’a  făcut  alaltăerl,
             timpul  său  le  vor  urma  şi  omenii  noştri.  stit  al  unei  împăciuiri  drepte  şi  leale,  al  spese  de  deci  de  mii  o  biserică  pomposă,   Sâmbătă, cu mare pompă.
             Vouă  vă  trimitem  aceste  rânduri,  respân-  căreia  ţel  să  nu  fiă  să  îngenuncheze  pe  âr  în  institutele  dela  Oradea-mare  şi  Beiuş
             diţi-le  în  secret  şi  în  linişte,  ca  urgisiţii  Români  Maghiarilor,  ci  să  aducă  pe  Ma­  ridicate  de  P.  S.  Sa  se  cresc  mulţime  de   Societatea  comercială  română  „Seve­
             voştri  duşmani  să  nu  aibă  timp  a-ne  tăia  ghiari  la  convingerea,  că  e  bine  şi  conve­  băeţl  şi  fetiţe  sărace  de  ale  Românilor  ma­  rineana",  iniţiată  de  Românii  grăniţerl  dela
             calea,  ca  la  timpul  său  să  putem  face  şi  să  nabil,  cum  dicea  lordul  Clarendon,  să  as­  ramureşeni etc.                   Caransebeş,  după  cum  cu  bucuriă  aflăm,
             ne  putem  libera  de  sub  puterea  urgisiţilor  cultăm  dorinţele  poporului,  să  fim  drepţi                                         este  aprope  fapt  împlinit.  Etă  ce  ne  spune
                                                                                                                 Reîntorcerea deputăţiei damelor săsesc! în  privinţa  acâsta  „Foia  Diecesană"  din
             Maghiari  şi  a  guvernului  lor.  DeşteptaţI-vă  cu poporul şi să fim leali cu poporul.
                                                                                                         ErI  cu  trenul  accelerat  s’au  întors  acasă   Caransebeş:  „înfiinţarea  „Severinenei",  ca
             Români!  Nu  mai  suferiţi,  ca  guvernul  şi      4)  De  ce  nu  desminte  guvernul  inter­
                                                                                                         dela  Viena  damele  săsescl,  cari  au  luat   societate  comercială  pe  acţii,  este  aprope
             poporul  maghiar  să  vă  râpâscă  şi  acele  pu­  pretările  rău  voitore  ale  pressei  maghiare
                                                                                                         parte  la  cunoscuta  deputaţiă.  La  gara  din   realisată.  Astădl  ideea  fruntaşilor  grăniceri
             ţine  drepturi,  ce  le-au  câştigat  străbunii  privitore  la  înţelesul  visitei  M.  S.  la  Buda­
                                                                                                         Braşov  li-s’a  pregătit  o  frumosă  primire.   este aprope faptă. Capitalul de fondare,
             voştri  cu  sângele  lor.  A  fost  în  1848  un  pesta.
                                                                                                         Membrele  deputăţiei  din  Braşov  şi  jur  au
             timp,  când  temându-se  de  noi,  ne-au  elibe­   5)  De  ce  d.  preşedinte  al  consiliului                                           100,000   de  corone,  împărţit  în  2000  de
                                                                                                         fost  primite  de  un  public  numeros,  mai   acţii,  este  subscris,  deşi  puţini  sunt  sub-
             rat.  Der  va  fi  încă  un  1848!  Pământul  şi  ministru  de  esterne  n’a  însoţit  pe  M.  S.
                                                                                                         ales  din  societatea  mai  distinsă  a  Saşilor   scrietorii.  El  este  subscris  mai  tot  de  Bă­
             acesta,  pe  care  voi  locuiţi  subjugaţi,  ca  câ­  la  Budapesta,  cum  era  datoria  constitu­
                                                                                                         braşoveni.  Să  fi  fost  cu  totul  la  vre-o  300
             tuşi  pe  grumadii  voştri,  al  vostru  a  fost  şi  ţională.                                                                           năţeni.  In  fruntea  lor  stă  Prea  Sânţia  Sa
                                                                                                         persone.  îndată  ce  damele  au  părăsit  va­
             acesta  trebue  recâştigat  chiar  cu  preţul      6)  Decă  nu  crede  d-sa,  că  visita  de  la                                        d-1  Episcop  Nicolae  Popea,  care  a  subscris
                                                                                                         gonul,  având  fiăcare  în  mână  câte  un  bu­  cele  mai  multe  acţii,  dovedind  astfel,  că
             sângelui.  Viitorul  şi  puternicul  sprijin,  vă  Budapesta,  departe  de  a  fi  ajutat  la  resol-
                                                                                                         chet  de  flori,  ce  le  primiseră  dela  Sighi-  şi  cu  fapta  contribue  la  instituţiunî,  ce  au
             promite  mult!  BucurescI,  1898.  La  fericită  virea  cestiunei  naţionale,  a  fost  din  contră
                                                                                                         şorenl,  cari  le-au  salutat  la  gară,  au  fost  de  scop  prosperarea  turmei  Sale.  De  lău­
             revedere. Comitetul esecutiv secret".         o  încurajare  pentru  Unguri,  de  a  stărui  în
                                                                                                                                             u
                                                                                                         întâmpinate  cu  strigărl  de  „Hoch!   însu­  dat  între  acţionari  sunt  şi  Iluştrii  Mocso-
                   Detectivii  cu  gendarmii  au  luat  de-a-  politica  lor  de  apăsare  şi  de  desnaţiona-
             rendul  satele  valahe  din  împrejurimea  Bra­  lisare, faţă de Românii din Ungaria.       fleţite.  La  gară  se  aflau  impiegaţi  dela  nyesci,  apoi  actualul  president  al  Comuni­
             şovului.  Mai  întâiu.  au  făcut  perchisiţiă  do­  „Drapelul   reproduce  în  revista     căile  ferate  şi  alţi  mai  mulţi  orăşeni  un­  tăţii  de  avere,  D-1  Uie  Curcscu,  şi  unii
                                                                          u
                                                                                                         guri,  în  număr  de  vre-o  30  —  40.  Aceştia  preoţi,  învăţători  şi  cărturari  de  ai  noştri,
             miciliară  la  popa  valah  Toma  Giurgiu  din   sa  de  Duminecă  întrâgă  interpela­                                                11
             PurcărenI,  apoi  la  popa  Toma  Frateş  din   rea  şi  lasă  se  urmeze  un  comentar,    strigau  din  răsputeri  „Eljen  a  Kirâly!    cari  nu  numai  că  s’au  angajat  cu  denarul
                                                                                                                        u
             Bacîfalău,  confiscând  la  amândouă  locurile   pe  care-1  introduce  cu  următbrele      „Eljen  Banffy!   „Eljen  a  Magyar!"  şi  lor  la  fondarea  „Severinenei",  ci  au  fost  şi
                                                                                                                 u
             mai  multe  mii  de  esemplare  din  „Apeluri".   cuvinte:                                  „Abzug! ,  aşa  că  deşi  strigările  lor  erau   neobosiţi  în  căutarea  de  acţionari.  Va  să
                                                                                                                                            11
             După scrutări de-aprope trei dile, au adunat       „Decă  nu  ne  înşelăm,  d-1  I.  Grădiş­  covârşite  de  strigările  de  „Hoch!   totuşi  dină  greutatea  cea  mai  mare  la  înfiinţarea
             30,000  de  „Apeluri",  pe  cari  le-au  trans­  teanu  n’a  făcut  altceva,  decât  să  copieze   se  observa  disonanţa  în  învălmăşala  de   „Severinenei" este învinsă".
             portat la ministeriul de interne.             textual  terminii  interpelării,  ce  a  fost  fă-   voci.  Mai  mult  însă,  raportorul  nostru  a   Omagiu  Carmen  Sylvei.  In  urma  repre-
                   Acest  manifest  era  periculos  întru                                                băgat  bine  de  sâmă,  că  maşinistul  dela
                                                           cut’o  d-1  Sturdza  (când  era  în  oposiţiâ)  gu­                                        sentaţiunei  „Maridrei“,  de  Carmen  Sylva,
             atâta,  că  popii  însărcinaţi  cu  împărţirea  şi   vernului conservator în aceeaşi cestiă".  locomotivă  a  făcut  pe  acâsta  să  şuere  cum­  la  Teatrul  Naţional  german  din  Cernăuţi,
             răspândirea  lor,  erau  provocaţi  de  Liga  din                                           plit,  lăsând  aburul  cu  putere  mare,  aşa  că
                                                                „Drapelul“  ne  mai  spune,  că  după                                                 fruntaşii  români  s’au  întrunit  în  sala  Hote-
             BucurescI  prin  scrisori  separate,  să  înveţe                                           în  câteva  clipite  întregul  public  de  pe  pe­
                                                           desvoltarea  interpelării  sale  în  ces­                                                  telului  Weiss  şi  au  trimes  Carmen  Sylvei,
             pe  Români  cele  ce  au  de  făcut  la'  revolu­                                          ron  era  învălit  de  abur  ca  de  o  negură
                                                           tiunea  naţională,  d-1  Ionel  Grădiş­                                                    Reginei  României,  următorea  telegramă  de
             ţia,  ce  va  erumpe  în  viitorul  apropiat.  Să-i                                        dâsă.  Au  şi  trebuit  damele  din  deputaţiă
                                                           teanu  va  anunţa  o  nouă  interpelare  mi­                                               omagiă:  „Fericiţi  în  societatea  distinsei
             încurajeze,  fiind-că  puternicul  ajutor  rusesc                                           cu  cei  ce  le-au  întâmpinat  în  şirurile  de
                                                           nistrului  de  esterne  asupra  decorării  lui                                             nostre  artiste  Agata  Bârsescu  şi  plini  de
             e  garantat  deja  pentru  ei  şi  victoria  asu­                                           întâiu  să  se  retragă  în  urma  acâsta  în  fun­
                                                           Jeszenszlcy.                                                                               admiraţiune  pentru  „Mariora",  care  a  tre­
             pra urgisiţilor Maghiari e sigură.                                                         dul  peronului.  Aici  damele  fură  salutate
                                                                „Cestiunea  decorărei  aprigului  adver­  print’un  discus  rostit  de  d-nul  profesor   cut  ou  succes  pe  scena  nostră,  aducem
                   Scirea  demascatei  opere  de  subminare
                                                                                               14
                                                           sar  al  Românilor  —  dice  „Drapelul   —  a   Lassel  şi  apoi  li-se  oferi  buchete  de  flori.   cele  mai  profunde  omagii  poetei-Regine.
             a  produs  grozavă  consternaţiă  în  membri
                                                           întrat  dilele  trecute  într’o  nouă  faşă.  Ria-                                         Trăiască  geniul  Carmen  Sylvei,  care  a  văr­
             Ligei  din  BucurescI  şi  s’au  grăbit  îndată                                            Salutarea  la  gară  a  durat  cam  vre-o  10
                                                          rul  oficial  maghiar  publicând  decretul  de                                              sat  afli  de  pe  scena  cernăuţană  mândria
             a-se  pune  pe  principiul  si  fecisti  nega.  Or­                                        minute.  In  continuu  publicul  sas  striga
                                                           decorare  —  fără  să  apară  şi  în  „Monitorul                                           în sufletele românescl".
             ganele  lor  fără  deosebire,  der  mai  ales                                               „Hoch!"  şi  Ungurii  continuau  cu  strigările
                                                           Oficial   al  regatului  român  —  arată  că  Je-
                                                                 11
             „Gazeta"  din  Braşov,  a  infierat  cu  vii  co­                                          lor  antisăsescl.  Convoiul  de  trăsuri,  care  a
                                                          szenszky  a  primit  „Corona  României   clasa                                                    Cât au costat matriculele civile. Pe
                                                                                               11
             lori  —  se  înţelege,  că  producând  minciuni                                            condus  pe  damele  din  deputaţiă  în  oraş,   când  miseria  şi  fometea  bântue  în  părţile
                                                          Il-a,  cu  Stea.  Der  în  legea  de  înfiinţare  a
             tendentiose — procedura guvernului.                                                        a  fost  forte  lung.  Se  spune,  că  vre-o  doi   sudice  ale  Ungariei,  este  de  interes  a  sci
                                                          acestui  ordin,  nici  nu  esistă  „Corona  Ro­
                  In  Braşov  s’a  ţinut  la  24  1.  c.  o  con-                                       dintre  demonstranţii  unguri  s’au  urcat  în­  câţi  bani  aruncă  guvernul  pentru  reformele
                                                          mâniei" clasa Il-a cu Stea.
             ferenţâ  secretă,  în  care  s’a  hotărît,  ca  tră­                                       tr’o  trăsură  şi  treceau  în  fugă  mare  prin­  matriculelor  civile  d©  stat  ?  Ne  aducem
                                                                „Nu  putem  anticipa  nimic  asupra  răs­  tre  trăsurile,  în  cari  se  aflau  damele  din
             dătorii  de  patriă  demascaţi  acum,  să  fo-                                                                                           aminte,  că  fostul  ministru  Hieronymi  a  de­
                                                           punsului  care-1  va  da  d.  ministru  de  es­
             losâscă  mască  faţă  cu  guvernul.  Au  decla­                                            deputaţiă,  strigând  mereu  „âljen  Banffy!“   clarat  serbătoresce,  că  matriculele  de  stat
                                                          terne  în  acâstă  cestiune.  Sperăm  însă,  că
             rat  —  se  ’nţelege  numai  din  fariseim  —                                              Din  purtarea  acâsta  a  câtorva  şoviniştl   nu  vor  costa  mai  mult  de  800,000  fi.  anual.
                                                          vom  obţine  cu  acestă  ocasiune  o  declara-
             că  ei  vor  dejuca  tote  pe  plăcerea  guver­                                            unguri  se  vede,  că  acestora  şi  aici  în  Bra­  Insă  deja  la  1896  budgetul  pentru  matri-
                                                          ţiune  oficială  şi  categorică  asupra  acestei
             nului,  însă  numai,  ca  să-l  mistifice,  ba  vor                                        şov  li-a  crescut  crâsta  şi  au  devenit  în-
                                                          faimose  decorări.  Ţâra  nu  scie  nici  pănă                                              cule  s’a  urcat  la  879,000  fi.,  âr  în  1897  la
             declara  chiar  şi  prin  foi,  că  ei  sunt  întru                                        drăsneţî  şi  obraznici.  —  Avis  Saşilor,  cari   100,000.  In  budgetul  pentru  1898  acâstă
                                                           adl,  dâcă  şi  cu  ce'ordin  a  fost  decorat  acu-
             tote buni patrioţi.                                                                        până acum mereu i-au menajat!                 posiţiă  figurâză  cu  1  milion.  ^Ită  o  risipă
                                                           satorul Românilor din Ardeal .
                                                                                      11
                  Er  „  Magyar  Hirlap   dela  29  1.  c.                                                    t  luliu  Mihalyi  de  Apşa,  frate  mai  nebună  pentru  un  scop  şi  mai  nebun,  —
                                       u
             scrie  sub  titlul  „Dacia  fierbe“  urm-        SOIRILE BILEI.                            mare  al  Escelenţei  Sale  Metropolitului  Vic­  maghiarisarea!
             tbrele:                                                                  î                 tor  Mihalyi  din  Blaşiu,  s’a  născut  în  co­   Corone  eterne.  Din  incidentul  morţii
                  ErăşI  sosesc  scirl  blăstemate  despre                         — 19 (31) Ianuarie   muna  Sarasău  din  Maramureş  la  19  Iunie   meritatului  bărbat  Nicolae  T.  Ciurcu,  comer-
                                                                                                                             :
             Valahi.  Vechia  lor  dorinţă  nebună  îi  is-     Imormentarea  mult  regretatului  Nico-  ■ 1837.  A  murit  deci  n  etate  de  61  ani.  In
                                                                                                                                                      sant  şi  fost  casier  al  eforiei  şcolare,  iubi­
             pitesce  mereu,  şi  nu  vrâu  să-şi  uite  visul  lae  T.  Ciurcu,  veteranul  nobilei  bresle  a  1854  a  intrat  în  şcola  militară  specială  de   tele  sale  nepote  ne-a  trimis  :  „în  locul  unei
             despre  marea  Daciă.  Sufletul  agitaţiunei  şi  acelor  comercianţi  români  din  Braşov,  cari  artileriă  din  Viena,  unde  a  făcut  un  curs
                                                                                                                                                      cununi  peritore  pe  sicriul  iubitului  Nenea
             acum  e  preoţimea.  Corespondentul  nostru  au  pus  temelia  scolelor  române  centrale  de  3  ani;  în  1857  a  intrat  în  serviciu  ac­  Niculiţă  depun  nepoţele:  Maria,  Catinca,
             din  Cluşiu  ne  scrie,  că  cu  câte-va  dile  mai  din  loc,  —  s’a  săvârşit  astădl,  luând  parte  tiv  la  artileriă  ca  cadet;  în  1858  a  trecut
                                                                                                                                                      Zinca  şi  Lucia  20  florini  la  fondul  pentru
             înainte  autorităţile  au  făcut  perchisiţii  do­  un  forte  număros  şi  ales  public  din  socie­  la  cavaleriă.  In  1859  a  luat  parte  ca  sub­
                                                                                                                                                      amintirea  iubiţilor  răposaţi".  Chitămîn  acest
             miciliare  în  comuna  PurcărenI  la  Toma  tatea română braşovână.                        locotenent  la  luptele  dela  Magenta  şi  Sol-
                                                                                                                                                      mod  şi  acâstă  sumă,  arătând,  că  s’a  adaos
             Giurgiu,  în  Bacîfalău  la  Toma  Frateş  şi  în   Şcolele  cu  stâgul  şi  cu  corpul  pro­  ferino  şi  tot  atunci  a  avansat  la  gradul   la  numitul  fond.  Braşov,  19  (31)  Ianuarie,
             Zizin  la  Ioan  Bogdan,  toţi  trei  popi  valahi.  fesoral  în  frunte  au  mers  în  fruntea  con­  de  locotenent.  In  1866  luâ  parte  la  răs-   1898.  —  Comitetul  par.  român  gr.  or.  din
             S’au  confiscat  o  mulţime  de  proclamaţii,  ductului.  Cuvântul  funebru  l’a  ţinut  părin­  boiul  austro-prusian.  In  1863  fu  transferat   Braşov- Cetate.
             cari  aţîţau  poporul  la  înoirea  revoluţiei  din  tele  protopop  V.  Voina  în  biserica  Sf.  Ni-  la  regimentul  II  de  husari  numit  „Nicolae,
                                                                                                                                11
             1848.  Proclamaţiile  sunt  iscălite  de  un  co­  coţae,  de  unde  cosciugul,  acoperit  de  multe  mare-principe  al  Rusiei .  In  1870  avansa   Representaţiile d-şorei Agata Bârsescu
             mitet  esecutiv,  şi  se  promite  poporului  şi  frumose  cununi,  a  fost  condus  la  uimi­  la  gradul  de  căpitan  şi,  ca  comandant  de  pe  scena  teatrului  german  din  loc,  s’au
             bani câţi îi trebue.                         torul din Groverî.                            escadron,  a  venit  cu  regimentul  la  Braşov, amânat pănă la 11 Februarie n. c.
   25   26   27   28   29   30   31   32   33   34   35