Page 31 - 1898-01

Nr. 14—1898. GAZETA TRANSINILVAEI Pagina 3

Contele de Turin la Viena. „Salonblatt** puternică nu va face capăt crisei. In Can­ dansul şi patinatul, la timpul său şi după iedna, ce representă pe Escelenţa Sa Epis­
Anunţă, că Victor, principe de Savoya, dia staţioneză de fapt 45,000 de Mohame- necesitate, încă se practiseză. copul iubilant. Publicul erumpe în aplause
■conte de Turin şi fratele mai mic al rege­ danl, dintre caii 30,000 au venit aici din Elevele din internat plătesc la lună frenetice şi strigăte de „să trăâscă" !
lui Umberto, va merge în Maiii c. la Viena, interiorul insulei. Garnisona englesă de aici 15 fi. pentru care plată capătă, afară de
Concepţiunea acestei piese a fost atât
unde a fost cbiămat de Majestatea Sa. Se este cu mult mai slabă, decât să potă ţine cuartir, vipt bun şi îndestulitor, haine uni­
de escelentă, pe cât de splendidă a fost şi
dice, că cu ocasia acestei visite contele de în respect pe Mohamedanii gata de escese. forme, îngrijire, spălat, scaldă (baiă) vara
predarea ei din partea fetiţelor.
Turin se va logodi cu fiica arcbiducelui In dilele din urmă moslimii au jâfuit pră­ şi erna, apoi pază şi medicină la cas de ei
Au mai cântat fetiţele în cor „Doina
Carol Ludovic. Prinţul Victor e de 28 ani văliile creştine şi au făcut astfel de escur- bilă.
de Oostescu. Tote au cântat cu aşa senti­
.şi e locotenent-colonel al regimentului de siunl şi în interiorul insulei, unde au jâfuit In internat odăi spaţiose pentru stu­ ment, cu aşa voci curate şi melodiose, în­
cavaleriă din Piemont. şi ucis. In cimitirul grecesc al oraşului au diat, conversare, culcat, refector şi musică, cât întreg publicul a rămas emoţionat.
desfăcut mormintele, au rupt monumentele, tote înzestrate după recerinţele pedagogice
In causa turburărilor dela Anina, după S’a mai pus in scenă piesa: Răsplata
şi au luat cu ei 50 măjl de ose pe cari moderne. Pretutindenea ordine şi curăţenia
■cum seim, a urmat pertractarea finală îna­ pentru diliginţă. Că cine e autorul piesei,
le-au vândut. Anarchia e completă pe in­ esemplară. La masă în refector, elevele
intea tribunalului dela Biserica-Albă, care nu sciu, der mi-se pare a fi o traducere
sulă, deorece insurgenţii creştini au depră- şed laolaltă cu direetora, cu profesorele şi
.a durat mai multe elite- Resultatul e urmă­ din limba germană. Atâta constat cu plă­
dat în mare parte averile mohamedanilor; cu educatorele; la plimbare sunt în­
torul : ocnarii Well, Bilek, Kapik şi Muller cere, că e o piesă de minune corăspundă-
piatră n’a rămas pe piatră. Două milione soţite de profesore ori educătore, ase­
au fost osîndiţl la câte 6—8 luni temniţă, tore, bună şi instructivă pentru fetiţe. Ce
Hilovsky şi Maria Wodrasch la câte 2 luni, de oliv! ai Mohamedanilor, comora cea mai menea în tot locul unde se presintă fe­ pote fi mai la cale şi mai potrivit pentru
scumpă a insulei, i-au pustiit, i-au ars şi
âr Kralik şi Lang la câte 8 clile arest. Alţi tiţele. înainte şi după masă clic rugăciu­ eleve, decât lauda şi preamărirea muncii
au făcut cărbuni din ei pentru vân4are. nile prescrise, asemenea sera şi dimineţa,
4ece acusaţl au fost achitaţi. şi a diliginţii, şi piesa amintită nu conţine
* în capela institutului. In tote vecţî simţul altă, decât acesta. Laudă superiorelor ins­
Defraudare. Ministrul unguresc de agri- ordinei, al curăţeniei şi al punctualităţii, în titutului, cari au ostenit şi s’au îngrijit,
•cultură a primit din Cluşiii o arătare, ce Pentru curiositate amintim, că ch aru l rivalitate cu simţul armoniei, dragostei şi ca piesele să fie alese atât de bine şi co-
a
•desvălesce o mare escrocherie la adminis­ „Temps din Paris are scirea, că planul bunei cuviinţe. răspundetor principiilor educaţiunei bune
traţia silvanalâ din Cluşiu. Suma defrau- candidării principelui George de guverna­ Peste tot Internatul dimpreună cu şi folositore.
■dată face 100,000 fi. Oficiosele unguresc! tor al Cretei, a fost ţesut de mâni femeescl. şcola stau la culmea misiunei, drept ce ca Dintre elevele, cari au declamat ori
îşi dau silinţa să acopere pe cât se pote Primele fire conduc la Coppenhaga. Regina unul, care mă interesez mult de crescerea cântat la pian, mi-am însemnat următorele:
-acestă minunată chivemiselă ungurescă. danesă Luisa, care, pe cum se scie, este
mama Ţarewnei văduve, der tot-odată e şi fetiţelor române, cu totă căldura recomand M. Boni, Ileana Gera, Luisa Bran, Sofia
Rescolă pentru ciumă. Din Bombay se mama principesei de Wales, întristându-se publicului român acest institut, care în Crişan, Iulia Amaţi, A. Lăpuşan, G. Bo-
.anunţă, că în India bântue în mod înfio­ de întorsătura ce au luat’o afacerile gre- totă privinţa rivaliseză cu orî-care alt in­ gluţ, Y. Busilla, E. Cosma şi Silvia Papp.
rător ciuma. Guvernul, pentru a combate cescl şi scandalisându-se de mulţimea duş­ stitut de acestă categorie din patriă. Sunt Festivitatea, peste tot, a avut un suc­
acest flagel, a recurs la disposiţiunl estra- manilor ce-i are dinastia grecâscă, — a unii omeni, cari neavând deplină cunos- ces splendind, dând doveclî, că şcola pe
■ordinare, din care causă poporaţiunea din hotărît să-şi esprime regretele şi îngrijirile cinţă despre categoriile în cari sunt îm­ cji ce merge progresâză şi înainteză. Laudă,
Sinna s’a resculat şi a asediat spitalul, a înaintea ŢareWnei-văduve. I-a adresat deci părţite şcolele din patriă, au temă, că ab- onore şi glorie Patronului şcolei; laudă
ucis un medic, apoi a dat foc edificiului. o scrisore în care îşi tălmăcesce părerea, solvând fetiţele lor şcolele civile aici, n’ar superiorelor şi tuturor acelora, cari oste­
pute continua studiile la o altă şcolă mai nesc în conducerea şcolei; laudă elevelor
că politica din urmă a Rusiei nu’ pote de­
superioră. Unii ca aceia să fiă în deplină bune şi diligente; laudă şi bucurie părin­
cât să fiă spre folosul Germaniei şi favo­
Gestiunea gisvernorului Cretei. rabilă influenţei acesteia la Constantinopol. convingere, că tocmai aşa îşi pote conti­ ţilor, cari îşi cresc fetiţele în acâstă emi-
nua fetiţa absolventă de şcolele civile din minentă şcolă.
Rogă der pe ŢareAvna-văduvă se mergă la
Mult agitata cestiune a numirii unui Beiuş studiile, ca şi aceea, care le-a ab- B.
Petersburg şi să sfătuescă pe fiul său, Ţa­
■guvernor în insula Creta, pare că va da solvat în capitală, seu ori unde în alt oraş,
rul Nicolae, că drept nou punct de mâne-
încă mult de lucru cabinetelor şi diploma­ fiă măcar şi în Iaurin.
care al unei direcţii politice nouă, să reco­
ţiei europene.
mande candidatura principelui George. Şi acum să revin la festivitatea, care +
In timpul din urmă ea a luat chiar atât de mult ne-a încântat.
O altă scrisore a adresat’o cătră prin­
rin caracter îngrijitor,, mai ales pentru Su­
cipesa de Wales, în care îşi esprimâ fier­ Programa a constat din 16 puncte loan N. Oiurcu, Maria şi Nicolae N.
blima Portă, care n’ar voi bucuros să ad­
bintea dorinţă, ca guvernul tengles să nu şi s’ar fi părut cevaşl cam lungă, decă nu Ciurcu cu fiiul lor Nicolae, Dr. Sterie N.
mită la acest înalt post, decât pe vr’un
se opună acestui plan, decă candidatura va ar fi fost împărţită şi arangiată atât de Ciurcu cu fiicele: Adela şi Măriora, Maria
'Creştin supus al imperiului turcesc.
fi recomandată Portei. bine şi dibaciQ. H. Ciurcu cu copiii: Patti, Nicolae şi Con­
Nu aşa însă e voinţa Rusiei. Guver­
După cuvântul de deschidere, rostit stantin, precum şi familiile T. Ciurcu, Dima,
nul rusesc a înaintat Portei, prin ambasa­
cu mult efect de directorul şcolei Vas. Ste- Florian, Scolariu, Orghidan, Crassan, Steriu,
dorul său din Constantinopol, un memoriu
Nicolau, şi Alex. Ciurcu cu adâncă durere
1
în care cere, ca Porta se admită candidatura Şcâla de fete din Seiuş şi jubileul / fanica, a urmat „Proba unei festivităţi * şi fac cunoscută pierderea prea iubitului lor
principelui George al Greciei, la postul de episcopului Pavel. sub decursul probei, ţinută pe o bină ce
representa odaia de învăţat a fetiţelor din părinte, moş, strămoş, unchiii, şi cumnat
guvernor. Şcola civilă română gr. cat. de fe­
internat, s’a declamat şi cântat la pian şi Nicolae T. Ciurcu,
0 scire telegrafică, ce i-se trimite din tiţe, împreunată cu internat, din Beiuş,
cu vocea 11 piese. comerciant, membru emeritat al Eforiei şeo-
Constantinopol lui „Daily Telegraph afirmă, deja e în al doilea an al esistinţei sale.
u
Când începură fetiţele proba pentru lelor române centrale din Braşov etc. ,
că Sultanul a declarat ambasadorului Si- Ea e clădită, îndestrată şi asigurată în
festivitate, păşi pe bină o elevă îmbrăcată decedat la Viena în 13 (25) Ianuarie
novjev de neadmisibilă candidatura princi­ tote privinţele în esistinţa sa prin funda­
ca ţărancă bătrână de 70 de ani, care le 1898, în etate de 90 de ani.
pelui George. Acesta candidatură, să fi dis torul şi Patronul şcolei, Escelenţa Sa pă­
spunea, că e din comuna PetranI de lângă înmormântarea se va face Luni în 19
Sultanul, se opune sentimentului naţional rintele episcop Mihail Pavel.
u
„Binş , şi că deja de 20 ani n’a fost la (31) Ianuarie la ore p. m. Cortegiul
■şi ar fi identică cu anectarea Cretei de cătră Atât superiorele, cari parte sunt pro­
■Grecia. Pentru a da dovadă însă de senti­ fesore, parte educătore, cât şi elevele, la oraş; apoi îşi esprima mirarea, că ce mari va porni dela Gimnasiul român la biserica
mentul stimei, ce portă Ţarului, Sultanul a tote ocasiunile se nisuesc a-şl manifesta şi multe strămutări s’au mai făcut în „Binş**, S-tului Nicolae din ScheiQ, unde se va ce­
■ declarat mai departe, că e gata tot-deuna cât se pote mai solemn sentimentele de de când ea nu l’a văclut. Mai multe fetiţe lebra prohodul, er rămăşiţele pămonteve
o ascultă, apoi îi dau desluşiri, că ce sunt se vor conduce şi aşeeja spre eternă odihnă
a propune la acest post un supus otoman devoţiune, gratitudine şi reverinţă faţă cu
tote aceste zidiri şi clădiri, pe cari ea acum în cimiteriul din Groverî.
de religia ortodoxă. Mecenatele fundator. Nu odată am fost
le privesce cu multă mirare. In conversare Braşov, 17 (29) Ianuarie 1898.
Aceste declaraţii ale Sultanului au norocos a asista la festivităţile aranjate în
se începe un dialog între babă şi fetiţe,
■fost comunicate la Petersburg, însă Ţarul frumosul palat al acestei şcole. Fiă-i ţărîna uşura!
ea le spune, că ce case erau odinioră pe
să fi dis, că nu le pote considera, ca răs­ Festivităţile întotdeuna au avut suc­
puns la propunerea, ce a înaintat’o Rusia. ces frumos şi vrednic de laudă. Trebue să acele locuri şi cine locuia în ele; er feti­
ţele îi dedeau mai departe esplicaţiunî, că
Der nu numai Rusia, ci şi Francia a mărturisesc însă, că una dintre cele mai D I V E R S E .
ce sunt aceste de acum şi că cine le-a
-cerut prin ambasadorul Camion, ca Sulta­ solemne şi mai imposante festivităţi a fost
zidit. După acestea întrebă baba: Der voi, Pedestru peste mare. Pănă acum am
nul se primescă de urgenţă propunerea cea aranjată în sera de 25 Ianuarie n. c.
dragele mele, cine sunteţi şi ce faceţi aici? cetit şi audit despre mulţi călători, car!
Rusiei, însă lui Cambon i-s’a răspuns de din incidentul dilei jubilare de 25 ani a con-
Fetiţele îi răspund astfel, ca să le prieepă, au încuniurat pe jos pământul. Acum însă
■cătră Sultan, ca şi lui Sinovjev. sacrărei de Episcop a Esc. Sale d-lui Mi­
că ele sunt în şcola cu internat zidită de cetim despre un călător pedestru, pănă
Se mai susţine, că şi Anglia ar spri­ hail Pavel. bunul şi' marele Archiereu, şi apoi îi arătă adl unic în felul său. Anume căpitanul
jini propunerea Rusiei. Germania şi Austro- înainte însă de a face o scurtă dare că ce lucră ele şi ce învaţă ; îi arată una dela marină Wilhelm Oldrieve din Boston
TJngaria însă nu. de ‘semă despre acestă festivitate, îmi iau lucruri de mână, alta perorâză, alta cântă şl-a propus a întreprinde o căletoriă pe
Telegrame mai nouă sosite din Con­ voiă a descrie puţin institutul, despre care la pian etc. şi astfel între admirările babei Oceanul Atlantic. Căpitanul Oldrieve se
stantinopol spun, că Rusia stărue pe lângă pănă aci abia ceva am putut ceti prin şi aplausele publicului se predau cele 11 va folosi în călătoria sa de nisce „încăl­
propunerea sa, şi despre acâsta a şi încu- cjiare. piese din programă. ţăminte de mare** pregătite din lemn de
;nosciinţat Porta prin un memoriu dus la Institutul, ca şcolă civilă de fetiţe, In fine baba îşi face observarea, că cedru, lungi de 5 urme, âr la margini „în-
palatul Sultanului de dragomanul ambasa- are drept de publicitate. Studiile tote le ea multe, forte multe nu pricepe din tote călţămintele de mare** sunt prevădute cu
-dei rusesc!. Răspunsul Rusiei a făcut peni- propun profesore şi profesori desteri şi cele ce le aude aici, apoi îşi esprimă do­ nisce aparate înotătore, ca ale pescilor,
?bilă impresiă în Constantinopol. specialişti. Se pune mare pond pe limba, rinţa, ca să-i cânte ei vre-una de cele de cari la mergerea înainte stau închise, er
Nu este eschisă posibilitatea, ca în maternă, care e limba de propunere (seu ale dorului, ori de-ale codrului ecă-aşa... şi când piciorul lunecă înapoi se lărgesc;
jurul acestei cestiunî să se ivescă nouă cum dic unii „vehiculară * ?); apoi se mai baba, pe care o representă eminenta elevă prin asta ajută progresarea. Căpitanul
1
complicaţii diplomatice, cari să dea înc’o- propun regulat : limba maghiară, germană Irina Selâgian, ÎDcepe doina: Codrule cu afară de acesta va mai avâ şi un costum
dată de gol aşa numitul „concert european**. şi francesă. Limbagiul în şcolă şi preste frunejă lată... şi o cântă cu o melodie dră­ de gumă. Oldrieve a mai făcut călătorii
O telegramă din Constantinopol spune, că tot în conversare e frumos, uşor, fluid şi gălaşă şi dulce, aşa cum cântă Românul, de soiul acesta, anume el a trecut odată
1
situaţia în Creta este cu mult mai ame- nici decât forţat. Se pune mare pond pe care e frate cu codrul. După acestea insistă „pedestru * peste rîul Niagara, apoi a făcut
ninţătore acjl, decât înainte de eruperea studiul religiunei şi peste tot pe crescerea baba Todosie, să-i spună, că cine şi unde mai multe preumblări mai mici prin sînul
răsboiului greco-turc. Etă ce se telegra- religiosă-morală. Se propune cu seriositate e acela, care face atâta bine pentru Ro­ de mare dela Boston.
fâzâ în privinţa acesta din Candia cu data cantul şi la dorinţă se dau şi lecţiunl din mâni? La acesta îi replică eleva Y. Bu-
29 Ianuarie: pian. Lucrul de mână, mare parte din re­ silla, aducând laude şi dând espresiune sen­
Proprietar: ff&r. Aurel Mureşlami*.
Situaţia insulei este astfel, încât se sortul industriei de casă şi gospodăria, încă timentelor de gratitudine şi iubire faţă cu
pare inevitabilă o catastrofă, decă o mână sunt cu zel şi interes îmbrăţişate. Apoi fundatorul Institutului şi, în fine, desvălesce Redactor responsabil: Grcgoriu Maîer.