Page 33 - 1898-01
P. 33
lîkstîm ASHlilstnfliitt, „Saieia" iess in ttă-care
?! îlDSÎÎSfil Auoaameme puutm Ansiro-Dueana:
*whw, jikţa mare Sr. 30. Po un an 12 fl.. pe şese mni
6 fl., po croi luni 3 fl.
attexvaîiţ aa ss N-rii de Oumlneoâ 2 8. po an.
"ir"»oo, --iiwBcsîîlpia «a sa
Pentru România si strâinăiar
IVflEtiATE se primesc l*. fltlml- Pe un an 40 franci, po şbse
,.i < D'Etiu.-.o te Ssaeov ţi la ol 1 - luni 20 fr., pe Croi luni 10 fr.
«tăWreîe Birouri 4o amisaliirf: N-rii de Duminecă 8 franol.
!n Tioca: U. D»kst, iuanrick
Strkalck. ftudolf Mmc, i. tlsptfiifci 8o prenumără la Vito oficine
Vitolifolgarţ ÂKion Oppjitk, J. poştale din Intru şi din ariiTâ
Cmniccr, tu Bad&possa.: i. T. şi la dd. aoieosori.
Svidbergcrg, Etksisin Berna!; In i^uamenitU wutn Biaîor
Sncnroaoir Agente Emas, 8uo- administraţiunea, piaţ.a mare,
enxnaie do Boumanie; in Ham tfirgul Inului Nr. 80 otagiu
bar Xuroim i* Liibmtmn, I.: pe un an 10 fl., pe şoao
luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr.
Preţul Incerţluntlar: o nori?,
sîuraioud po « ooidnă 8 e>.\ »i Cu dusul în casă: Pe un an
30or. timbru pentru o pubii- -Ă- TT Xj 12 fl., pe 6 luni B fl., pe trei luni
•t.ro. PabliRâri mal dese după 8 fl. Un osemplar 5 or. v a.
tarii» şi Învoială. său 15 bani. Atăt abonamen
Baolamo po po(jma » 8-a o tele cât şi insorţiunile sunt
,tariă 10 or. »ău 80 bani. a se plăti înainte.
Nr. 15. Braşov, Mercur! 21 Ianuarie (2 Februarie) 1898.
Oglinda situaţiei. tei, să caute a convinge corul depu „Numele maghiar". enclavele rătăcite printre rassele străine, şi
taţilor şoviniştî, că n’are la ce să-i e păcat a risipi puteri pentru acest9.“
Un mic incident petrecut Sâm fiă ruşine de a fi şi de a-se numi Sub titlul acesta publică, cliarul gu Cu alte cuvinte „Peşti Naplo" ridică
băta trecută în camera deputaţilor Sas. vernamental „Peşti Napld" un articul des la valore de principiu fatala învăţătură a
pre maghiarisarea numelor, prin care se
din Peşta aruncă mai multă lumină Şi aşa ceva se petrece în ca a lui Machiavelli, care dice într’una din
încercă de-oparte a arăta, că guvernul un
asupra situaţiei interidre din Ardeal, mera Ungariei, despre care a c}' scrierile sale, că „Dumnedeu este totdeuna
8
guresc a stat pănă acum departe de miş
Bănat şi Ţdra-ungurdscă, decât ar împăratul Wilhelm, că a întrat în numai cu cel mai tare şi totdeuna dă mai
carea pentru maghiarisare (Sic!), er de
face-o o sută de articulî apăruţi în concertul statelor cu cultură euro- mult celui-ce are ceva, luând dela cel-ce
altă parte vre să arate îndreptăţirea acestei
diferitele foi, cari se interesezâ de până, fără ca preşedintele camerei are jiuţin". Şi fiind-că Ungurii se simt acpL
mişcări faţă cu naţionalităţile nemaghiare.
sortea poporelor din acest stat. să chieme la ordine pe acel turbat ma^ tari, cred a fi în drept a maghiarisa
0 0
S’a întâmplat ca în cjU ! tre- şovimst maghiar, său măcar să-l Sunt abia câte-va luni, dice organul şi contopi cu forţa nemurile nemaghiare
cute se fia somaţi toţi funcţionarii admonieze, fiind-că să folosesce de-un lui Haas & Deutsch, de când am atras aten din acest stat.
subalterni şi servitorii de pe la gă limbagiu ce nu p6te fi permis în ţiunea publică la acel fapt regretabil, că In a doua parte a articulului său
rile din Transilvania de cătră supe parlamentul unui stat, în care trăesc ministeriul de interne ridică greutăţi ma- „Peşti Naplo" dă lecţii Saşilor, dicend că
riorii lor, ca se-şî maghiariseze nu peste două miliâne de Germani. ghiarisării numelor (? ?) şi rugările în acestă „Saşii află de bine a juca rolul naţionali
mele, decă voesc se trăâscă în ar Astfel de lucru se petrece ac|i direcţiă le amână cu anii. De atunci s’a tăţii asuprite şi sunt destul de scurt-vă-
monia cu întreg corpul funcţionarilor în dietă, şi totuşi se mai găsesc aşa mai uşurat ceva în procedura oficială, detori pentru a-se deslipi tocmai în aceste
de drum de fier, şi dâcă voesc se dişî 6menî de stat UDgurî, cari în ceea-ce are deja efectul, că de-un. timp vremuri de Maghiari, când tote semnele le
fiă patrioţi cum se pretinde acfî de faţa gravamenelor naţionalităţilor încoce maghiarizările de nume sunt mai arată să se alăture cât mai strîns de noi.
cătră cei dela putere. afirmă, ca acestea numai în dietă şi dese, ca în trecut. Decă Ungaria ar fi orecând terenul trans
Am adus amănunte asupra aces prin dietă pot dobândi delăturarea Se întrebă apoi cliarul oficios, că ore formărilor federaliste, acestora de sigur
tor caşuri surprincjetâre, şi am sem măcar parţială a acelor grava- acum după-ce opinia publică a făcut atente le-ar cădea jertfă mai curend enclavele
nalat şi intenţiunea manifestată în mene. pe cercurile normative la acestă negligenţă, germane, între cari mai vârtos Saşii ar
cercurile săsescî, ca deputaţii saşi din Apoi Saşii ardeleni tot în dietă făcutu-s’au paşi, ca guvernul se împărtă- deleni, decât Maghiarii, cari formând o
dietă se fia provocaţi a interpela pe au fost; după numărul lor destul de şescă maghiarisarea numelor de sprijin massâ puternică, mai degrabă vor contopi
ministrul de comunicaţiune asupra binevoitor? Decă acesta s’a întâmplat atunci de cât ar fi contopiţi".
acestui abus de putere. bine representaţî. Şi ce-au dobândit, nu putem decât să aprobăm. După „ocşagurile" acestea la adresa
ce va4a şi ce respect şi-au putut
Dorinţa esprimată de cătră Saşii Ocupându-se apoi de interpelaţia de Saşilor, „Peşti Naplo" încheiă cu cuvintele
ardeleni s’a şi realisat, căci în şe câştiga înaintea dietei însă-şi? putatului Oskar Meltzl adresată ministrului lui „Nordd, Allg. Ztg.", care a desaprobat
dinţa dela 29 1. c. deputatul sas Modul cum a fost tratat- depu de comunicaţiune în cestiunea maghiari repăşirea deputaţilor saşi din partida gu
Oskar Meltzl a adresat o interpela tatul lor, care a reclamat în cuvinte sării numelor impiegaţilor subalterni dela vernamentală, şi <jice : „Decă domnii (Saşi)
ţia ministrului de comunicaţiune în fârte cuviinciose şi moderate în con gările din Sibiiu, Sighişora etc., interpe se vor turbura şi- mai mult, pot să ajungă
Gestiunea maghiarisării forţate a nu tra unei din cele mai mari nelegiuiri laţia ce am fâcut’o cunoscută cetitorilor într’o situaţiâ mult mai rea din punct de
melor funcţionarilor inferiori şi a ale vecului, ne arată în de-ajuns re- în numărul precedent, „Peşti Naplo" o vedere electoral; numărul deputaţilor lor
servitorilor dela drumul de fier. sultatul de trei-c}ecî de ani al acti califică de cutezată continuare a acţiunei se va reduce la a treia parte".
Firesce, că vorbind de lucrul vităţii parlamentare a Saşilor arde pangermane şi atrage asupra ei atenţiunea Am ţinut să facem cunoscut acest
acesta ne mai pomenit nici chiar în leni. Maghiarilor. Ba vede chiar o demonstraţia art'cul al foiei guvernamentale, ca să se
Australia şi Africa, deputatul numit „Să-ţi fiă ruşine, că eşti un ast contra maghiarisării. „Ori ce fiiu al acestei vadă de câtă perversitate şi cutezanţă sunt
a trebuit se caracteriseze faptul ca fel de Sas, şi nu Ungur!" i-a mai patrii, care s’a alăturat cu trup cu suflet capabili scribii lui Banffy şi afiliaţii lui.
ce era în adevăr. El a întrebuinţat strigat acest fanatic deputat (Tbaly) la maghiarism, care în limbă, în semţăment
pentru acesta cele mai fine espre- Sasului Meltzl. şi în gândire este maghiar, seu care vre să
siunî picând numai, că s’a făcut Aţi auc|it? E ruşine să vrâi să te fiă, lucră corect decă acestei gândiri şi Budgetul statului ungar în 1848
presiune neiertată. dai în dietă de ceea ce eşti, de simţiri îl dă espresiune şi prin nume" dice şi în 1808. O foiă ungurâscă face o ase
Şi atâta a fost de-ajuns, ca cu membru al poporului tău, şi nu de organul guvernamental... „Spre scopul mănare între budgetul statului ungar din
aprobarea tacită a întregei obşte a ceea-ce Banffy cu parlamentul său acesta tind societăţile naţionale din întregă 1848 şi cel din 1898. Atunci budgetul în
representanţilor maghiari, unul din vre să fi. Europa în tot locul, unde unitatea naţio treg era 4,301.536 fl. 01 cr.; astădl el este
stânga estremă să apostrofeze pe Acâsta este oglinda situaţiei nală nu s’a realisat încă. Direcţia nive- 498,721.570 ti., va să dică aprope o jumă
interpelant cu cuvintele: „Să-ţi fiă ru nâstre interiore de ac}î. latore a epocei nostre nu sufere insulele tate de miliară. Pentru a înţelege mai bine,
şine, că eşti Sas atât de sălbatec" ! mărunte de naţionalitate, şi contopirea lor, ce minunat se pricep Ungurii la urcarea
A trebuit ea Meltzl, care face aşa credem, nici nu mai e cestiune de lung sarcinelor publice ale ţârei, vom aminti,
parte de atâţia ani din membri die timp. Este o zadarnică nisuinţă a mântui că budgetul Angliei dela 1817 pănă în 1874,
FOILETONUL „GAZ. TKANS." al naturei, fiă-care fenomen al ei, fiă-care a comunica tuturor sentimentele şi viziu Cbladni, ca să arate forma vibraţiunilor, şi
anotimp şi fiă-care parte a vieţii, iarna bă- nile lor. Astfel se nasc creaţiunile artis apoi vom trage cu arcul, nisipul va forma
trâneţelor, ca şi copilăria, şi chiar durerea tice ; şi, în acest sens, orî-ce operă de artă, felurite figuri plăcute la vedere, asemenea
Ce este poesia? care este influenţa îşi are poesia sa. o cântare, o statuă, un danţ seu o zidire vibraţiunilor, cari produc sunetul, şi cari
ei morală şi misiunea ei în (jilele Limba română esprimă în mod admi frumosă, este o poemă. Şi arta în genere pentru aceea se numesc figuri acustice seu,
1
nostre.' ') rabil acâstă poesie, cum arată literatura este o poesie superioră naturei. după autorul esperimentului, figuri chlad-
nostră poporană. In nici o limbă nu cred Insă artele se disting între sine după niane.
de M. Străjanu.
să esiste un cuvânt mai poetic decât dorul, mijlocele de espresiune; şi, în sens mai Decă, punând gaz pe lespede, vom
Cuvântul poesie are trei înţelesuri. In care cuprinde ţesute în sine cele mai du- restrîns, numirea de poesie se dă numai produce lumină, şi apoi vom trage cu ar
înţelesul cel mai întins ea cuprinde întregă iose, mai nobile şi mai vii sentimente de artei, al cărei mijloc de espresiune sunt cul, armonia sunetului se va -comunica lu-
natura, cum arată însă-şl etimologia cuvân durere, de regret, de întristare, de iubire cuvintele. Poesia în acest înţeles cuprinde minei, care va lua direcţiunile şi formele
tului, care însemneză creaţiune. Poesie nu şi de speranţă. întregă literatura estetică, atât în versuri vibraţiunilor lespedei şi ne va desfăta
mim, în acest sens general, farmecul ce
Al doilea înţeles îl are poesia, ca pro cât şi în prosă. ochiul, precum sunetul ne desfătâză urecbia,
simţim în privirea frumuseţilor naturei, în
duct al artei. Nu este nimeni, care să me Yoiîi încerca, să arăt mai întâiîi prin prin aceeaşi armonie.
cepând de la cea mai modestă flore pănă
rite numele de om şi pe care să nu-1 im câte-va esemple influenţa, ce are asupra Pe acestă teorie a vibraţiunilor mole
la azurul adenc şi nemăsurat al cerurilor,
presioneze priveliştea unui frumos apus de nostră poesia naturei; apoi voifl. stărui asu culare sunt întemeiate frumosele esperi-
şi în bucuriile vieţii începând de la simpla
sore, seu a unei scene de bucuriă ori de pra poesiei propriu dise şi a misiunei ei mente acustice şi optice, numite flăcările
plăcere de a esista pănă la estasa iubirii
suferinţă. Insă artiştii, înzestraţi cu imagi- speciale în vecul nostru. lui Konig, caleidofonul lui Wheadstone, corn-
şi entusiasmului. In acest sens fiă-care colţ
naţiune mai bogată şi cu simţire mai vie, Decă luăm o lespede subţire de metal paratoriul optic al lui Lissajoux; şi pe acestă
simţesc mai adenc atât frumuseţile naturei, seu de lemn uscat, o fixăm în aer şi tra teorie se întemeiază facerea tuturor instru
*) Acest capitul ' este scos din opul cât şi plăcerile şi durerile vieţii; şi, graţie gem pe marginea ei cu arcul, moleculele mentelor musicale.
d-lui M. Străjanu, profesor de limba română impresionabilităţii lor estra-ordinare, une ei se pun într’o vibraţiune armonică. Acestă Considerând acum, că agentul fisic al
şi de filosofie la liceul Oarol I din Craiova, ori sunt atât de mişcaţi de ceea ce văd şi vibraţiune se comunică aerului din prejur sunetelor sunt valurile aerului formate de
apărut de curend la Balian şi Ignat Samitca simt, fiă o rază de sore, fiă murmurul unui şi prin aer audului nostru, ca un sunet plă
în acel oraş, şi întitulat „ Gestiuni literare vibraţiunile corpului sunător, precum agen
şi pedagogice^. La acesta scriere interesantă rîu, o privire, o lacrimă seu un surîs ome cut. Decă pe acestă lespede presărăm un tul fisic al luminei sunt undulaţiunile ete
şi valorosă vom mai reveni. Bed. nesc, încât simt o trebuinţă neînvinsă de strat subţire de nisip, cum a făcut fisieul rului causate prin vibraţiunile sorelui seu
