Page 35 - 1898-01
P. 35
Nr. 15—1898. GAZETA TRANSINILVAEI Pagina S
•Cercetându-se mai de-aprope lucrul, s’a dat mari) a scris în 27 Decemvre 1897 a cartă nu este articolul român 329, care e luat In urma acesta — dice corespondenţa
de urma unei scăderi cam de 114,000 fl. poştală la firma „Takach Mihâly“ în Po- din codul prusian. din Sofia — Porta s’a indignat cu drept
Buday a făcut raport ministrului Darânyi, maz, rugându-o să-i trimită cu rambursă cuvânt şi a mobilisat 80 de regimente la
Prindetore de şorecî. Institutul insec-
pe care l’a surprins grozaţ* acestă scire, 3000 bucăţi de viţă de viiă cu rădăcini. frontiera Rumeliei pentru caşul, că Bulga
tologic din Budapesta a depus spre vedere
deore-ce credea, că în resortul său lucrurile Carta poştală era scrisă în limba germană. ria ar încerca la primăveră un coup demain
la magistratul orăşenesc din loc (Braşov)
merg cel mai bine. Ministrul a însărcinat Firma Takach retrimise numitului preot în Macedonia.
200 esemplare de prindătore de şorecî.
numai decât pe consilierul Buday să mergă carta poştală cu data de 1 Ianuarie 1898, Se mai susţine, că în Serbia e gene
Aceste esemplare se vor împărţi gratuit,
la Oluşiu şi să cerceteze afacerea. — Pănă făcându-i următorea observare: „nix tajts" rală convingerea, eâ raporturile interiore
după cum ajung, economilor oraşului Bra
aici sună scirea despre administrarea acesta şi „nem fogadta el, refusâ“. După acesta sârbescl sunt atât de sdruncinate, încât răs-
şov. Se pot procura directe dela firma Rei-
11
necredinciosă — c)ice „Alkotmâny con preotul Borza mai scrise numitei firme boiul civil ar fi inevitabil, decă Milan nu
chenberger et fiu din Deutsch-Katharinen-
tinuând .... Afacerea acesta va veni şi în- încă o cartă poştală în limba latină. Acesta l’ar împiedeca prin un răsboifi estern.
burg (bei Olberhan în Saxonia) miia cu
naintea parlamentului cu ocasia desbaterei încă a fost refusată cu observarea: „Ma- Autenticitatea acestor scirl, lasă încă
27—28 fl.
budgetului pentru agricultură — adecă în gyarorszâgon csak magyar nyelvii levele- mult de dorit, der în acelaşi timp nu se
săptămâna viitore. Este gata der noul scan zosre adatik ertesites". (In ţera ungurescă pote tăgădui, că în Balcani lucrurile nu
dal.... Trăescă corupţiunea !“ să răspunde numai corespondenţei ungu- Politica Kusiei în Balcani. merg tocmai bine.
rescl). — Se vede, că şi în creerii lui
Linia duplă între Bucurescî şi Ploescî Sunt forte interesante desvălirile, ce
„Takach , cresc din abundanţă bureţii tur
u
e terminată pănă la Crivina. Pentru com- le face un (liar din Budapeşta într’o co
bării de maghiarisare! SCIRl ULTIME.
plectarea ei mai trebue 800,000 lei. Pen respondenţă ce i-se trimite din capitala
tru ca să fiă prelungită j)ână la Predeal, Espediţiune în Grbnlanda. Din Cop- bulgară, şi care se ocupă de planurile mai Brutlll, 31 Ianuarie. Ieri au fost
cum vrea Direcţiunea căilor ferate române, penhaga se anunţă, că căpitanul Sverdrup, nouă ale politicei rusescl în Balcani. mari demonstraţiunl între Cehî şi
u
-cheltuelile totale vor trebui să fie sporite care se pregătesce pentru o nouă espediţiă Oficiosa Novosti , organul ministeriu- Nemţi. Pe strada Rudolf s’au adu
n
până la vre-o 20 milione. spre Polul nordic, se află acolo de câte-va lui rusesc de esterne, a publicat de curând nat o mare mulţime de studenţi
un articul forte pesimistic asupra situa
dile. „Local Anzeiger“ scrie, că Sverdrup germani şi cehi. La strigătele de
Nazarenii şi armata. Se scie, că Na- ţiei Serbiei, creată prin păşirea ex-regelui
va pleca din Christiania pe corabia From. „Heil“ ale Germanilor, Cehii răspun
zarenii, o nouă sectă religionară în Unga Milan.
Espediţiunea va consta din 16 omeni şi va deau cu „Nazdar“. Disposiţia spiri
ria, fac oposiţiă contra purtârei de arme „Rusia — scrie „Novosti — va evita
u
dura 3 ani şi jumătate, dâr provisiune îşi telor a fost atât de agitată, încât
în timpul serviciului militar. Mulţi dintre orî-ce amestec în afacerile interne ale Ser
vor lua pe 5 ani. poliţiştii au trebuit se deşerteze strada
ei, cari au fost asentaţl, mai bucuros au biei, până când Austro-Ungaria se va re
suferit orl-ce pedepsă cât de grea, decât ţine şi ea dela un amestec în afacerile cu forţa brachială. Demonstraţiile cu
0 întrebare de drept. Tutorele, care ri- tote acestea s’au repetat.
să prindă puşca. Acum toţi Nazarenii din Serbiei. Indată-ce însă Austro-Ungaria va
sipesce averea copilului seu minor, pote fi pe
Ungaria au înaintat o petiţiune cătră mi urma o atitudine al cărei scop ar fi o in Frankfurt, 31 Ianuarie. Cores
depsit? Acestă interesantă cestie, scrie
nistrul de honvedl, în care se cuprinde ur- tervenţia contra intereselor rusescl, întru pondentul din Constantinopol al (Ra
u
„Opinia , a fost resolvită erl în mod ne
mătorele: 1) Nazarenii să fiă scutiţi de a cât adecă Austro-Ungaria şi-ar stabili o rului „Frankfurter Ztg.“ comunică
gativ de tribunalul Iaşi s. I-a. Acum câte
purta puşcă. 2) Se se modifice regulamen preponderanţă în Serbia, atunci guvernul acestei foi, că ambasadorul rusesc
va luni a murit comerciantul Iţig SimovicI,
tul de eserciţiu, unde se comandă „la ru- rusesc şi-ar ţine de-o datorinţă a sa, a con Simonjev a declarat, că dăcă marile
lăsând o avere de peste 55,000 lei, precum
găciune“, soldaţii să nu se pună în ge trabalansa un astfel de amestec nemijlo puteri n’ar admite candidatura prin
şi un pasiv de 30,000 lei. In activ întrau
nunchi. 3) Nazarenii să fiă scutiţi de jură cit prin păşirea ei în altă parte a Peninsulei cipelui George, îşi va rechiăma în
27,000 lei marfă şi 28,000 creanţe. Averea
mântul militar. 4) Nazarenii să nu fiă siliţi balcanicei. dată flota, care ancorăză în jurul
s’a dat în administrarea d-nei Liza Simo
a merge în biserică cu ceilalţi soldaţi de Declaraţia acesta a oficiosei rusesc! Cretei.
vicI, soţia defunctului şi muma minorului
,-alte confesiuni. Nazarenii îşi baseză peti- a deşteptat mare bucuriă în Sofia. Guver
eşit din căsătorie. D-na SimovicI în timp Londra, 31 Ianuarie. „Daily Te-
ţiunea lor pe evanghelia lui Mâteiu. Tot nul bulgar află de potrivit momentul a deş
de trei luni a redus averea cu 25,000 lei, legraph“ anunţă din Petersburg, că
astfel de petiţiune, se dice, vor înainta şi tepta dorul răsboinic în armată, şi Bul
desfâcând marfa repede şi forte ieftin în Germania s’a alăturat în momentul
ministrului comun de răsboiu. garii consideră reprimirea ofiţerilor emigranţi
cât n’a încassat decât 17,000 lei. A făcut din urmă la candidatura principelui
bulgari, ca primul pas al transformării ar George.
Năi rusescT prin Bosfor. „National tuturor debitorilor un rabat forte mare în
matei bulgare într’un mare corp auxiliar
Zeitung" din Berlin primesce din Constan- cât portofoliul l’a redus la un sfert. A în Constantinopol, 31 Ianuarie. In
rusesc.
tinopol scirea, că Porta a dat Rusiei liberă cărcat corupturile cu câte-va mii de lei urma năvălirilor repetate ale Cunji-
Se vorbesce pe faţă, că Serbia va
întrare prin Bosfor şi Dardenelle, fiă năile trecând în socoteli ca plătită suma nomi lor în satele armenesc! din vilaetele
ataca Bulgaria, Milan voind să-şi ia un re-
•ei ori cât de mari. Condiţia este, ca năile nală din obligaţiuni, când în realitate se asiatice învecinate cu Rusia şi în
vanş dela Bulgaria pentru înfrângerea ce
rusescl să nu staţioneze de loc în strîm- împăcase cu creditorii şi le plătise jumă urma actelor de resbunare ale Ar
a suferit’o la Slivniţa. Timpul pentru un
torl. tate, seu mai puţin. In fine a ajuns pănă a menilor, în numitele vilaete dom
astfel de pas e forte acomodat, fiind-că
simula un furt de 5000 lei. Mama tutricei nesc erăşî stări anarchice. Rusia a
0 adunare serbescă. „Peşti Naplo“ cele trei berate date Bulgarilor în Mace
a pus pe băiatul la magazie să răstorne provocat P6rta, se restabilescă liniş
primesce din Beclcherecul-mare scirea, că donia, garanteză preponderanţa acesteia în
lucrurile prin casă, ca să simuleze un furt. tea în ţinuturile neliniştite, căci la
Serbii au convocat acolo o adunare, în care provincia turce^că — ceea ce Serbia nu
Domna SimovicI a reclamat la comisiă cas contrar ea se va vedă silită a
să se discute asupra situaţiei poporului pote suferi.
contra băiatului din magazie pentru furt. lua măsuri energice pentru a pune
agricol, asupra egalităţii şi frăţietăţii şi Rusiei nu-i convine marea influenţă
La comisie, însă, băiatul neputând resista capăt turburărilor din districtele tur
asupra reformelor social-democrate. Poliţia ce-o esercită Germania în Constantinopol.
mijlocelor de anchetă, a mărturisit, că n’a cesc! învecinate cu Cauca3ia.
a conces ţinerea adunării. Chiămarea ambasadorului Sinovjev este,
furat, ci a simulat furtul, învăţat de mama
de-a face să simţescă Porta influinţa pu
a d-nei SimovicI. In adevăr, după puţin timp
Nou locţiitor al Boemiei. „Mattino
terii Rusiei în Orient. De aici vine, că Si
-din Triest are scirea, că actualul locţiitor d-na SimovicI a declarat, că suma furată novjev se ţine cu atâta obstinaţia de can DI Y E I I S E .
al Boemiei, contele Coudenliove, se va re a găsit’o între perine. Ou tote aceste fapte, didatura principelui George al Greciei de
trage dela acest post îndată după închide tribunalul cu durerea în suflet a achitat pe Curiositate pedepsită. Odată un pro
rea dietei provinciale din Praga. Locul lui tutrice pe basa art. 329, care prevede ca întoc guvernator al Cretei. fesor învăţat, fiind invitat, se presentâ sera
41 va ocupa generalul de brigadă Moricz mai la furt, când este vorba de abus de încre- | Sultanul, pe cum seim, a mers atât la ora anumită într’o societate. Aşa distras,
Fux, care de present staţioneză în Przemysl. dere, părinţii nu pot fi condamnaţi pentru | de departe, încât a recomandat Ţarului să cum era profesorul din nebăgare de semă,
abusul comis în dauna copiilor, nici copiii propună la acel post un supus turc de re-
îmbrăcă un roc vechiu, care era rupt în
„Nix tajts". Se scrie, că preotul ro în dauna părinţilor. In Francia acest fapt ligiă ortodoxă, însă acest ofert a fost re- cote. Un tânăr din societate, observă acesta,
mân Borza din Valdhia (comitat. Ternavei- se pedepsesce, der în codul penal frances fusat de Sinovjev. se apropiâ de profesor şi arăţându-i rocul
rupt, îl întrebă glumeţ: „Ei, d-le px-ofesor,
ce ved, la d-ta înţelepţiunea se uită prin
Cazacii, au proprietăţi comune şi fiă-care lună. S’au întâmplat caşuri, că la limitarea te uita peste umăr la cel cu care vor cote". — „Ai dx’eptaţe, d-1 meu“, răspunse
lucreză atâta pământ, cât îl pote cuprinde moşiilor, să se afle câte unii omeni forte besc!. px*ofesorul, „pe mâneca mea înţelepciunea
v
■cu aruncarea bardei. puternici seu bine deprinşi cu asvârlirea, 1 picătorea e moştenită dela Romani şi se uită afară şi prostia înăîntru .
u
Acest sistem de împărţire a pămân cari aruncau barda la distanţe forte mari îşi are origina în felul de viaţă al patricie
tului, numit al maximului, se practică şi şi astfel îngrozeau pe ceilalţi aruncători, nilor cavaleri, cari erau în Roma totdeuna
astădî, basa împărţirii fiind tot puterea căci ore-cum le răpeau pământul. Aceştia, omeni bogaţi şi din familii vestite. LE£es';at!isfi' ă.
îfisică : Rusia a împroprietărit pe Românii încrecluţl în puterea lor şi având drepturi Mândria călăreţilor în Roma era de Bibloteca „Foii literare“. La Oradea-
din Basarabia, dând fiă-cărui cap de fa mai mari decât alţii, erau tiranii celor altfel cu mult mai explicabilă şi mai înte mare a început să apară „Biblioteca Foii
u
milia întinderea maximală de pământ pe slabi, le călcau moşiile, căci la vreme de meiată decât a „Ritterilor din evul me literare , conţinâxxd tot-felul de scrieri alese
u
care îl putea cultiva o familiă. Tot aşa a judecată tot aruncarea bardei da sentinţa diu, seu a.călăreţilor din oştirile moderne. întx-’o formă plăcută şi forte eftine. Pri
;împroprietărit pe Polonii din Polonia ru- hotărîtore, „Ou ei să nu te prind!, căci Romanii aveau espresia sermo eques- mul volum a apărut sub titlul: „Logod
sescă. asvîrl barda pănă în lună“. tris (felul de a vorbi al călăreţilor), care nica contelui Stuart“, povestix-e din vieţa
Cuvântul bardă e de origine obscură. Deşi înţelesul clicătorei a evoluat, to apoi s’a genex-alisat, întrebuinţându-se pen Românilor bihorenl, de d-na L. Rudow-
El esistă însă în tote limbile romanice, e tuşi e uşor de vădut cum a ajuns cjicătorea tru orl-ce mândriă în vorbe şi în purtare. Suciu. Este o carte de 148 pag. 8°, tipar
cunoscut în limbile germanice şi e frecuent ■ la înţelesul de astădî. Dela Romani au împrumutat în urmă Grecii mărunt, dâr frumos şi curat. Preţul xxumai
în cele slave*) Omni care asvârle barda pănă în lună expresiunea: Qrjpata Zmiodupova. Ca con 25 crucerl (cu porto 30 cr.), — un preţ în
e îndrăsneţ şi încreclut şi se pote prinde trastul acestui sermo equestris, Romanii
Probabil, obiceixxl aruncărei cu barda adevăr peste măsură eftin în asemănare cu
de piept cu cine vrea. Aici e isvorul numeau în batjocură felul de a vorbi al
e de origină slavo-germană; pe timpul în- mărimea opului. — Al doilea volum apărut
celeilalte dicătorl, dă cu barda’n Dumnecţcu, omului sărac şi nevoiaş sermo pedestris, âr
■vălmăşirei poporelor obiceiul s’a răspândit este: „Povestea despre prinţul Aiimed al
care se raportă la omul nebun, la cel ce grecul Xoyog Ttsţog. Sermo pestris ar cores
peste totă Europa. Kamel seu Pribeagul îndrăgostit, tradusă de
se răsvrătesce contra tuturor legilor so punde ou: a vorbi cu gura de jumătate.
picătorea nostră: asvîrle cu barda’n Dr. T. Form. mare. Preţul 30 crucerl.
ciale şi morale, la anarchist. Tot de origină romană şi tot din viaţa
Jună e o exagerare, vre să clică: pănă în
A vorbi de călare. călăreţilor sunt dicătoriile nostre a-şî juca
calul, îşî cunosce calul.
Yorbesce de călare (sâu de ’n călare, Proprietar: I5r. Aurel Mureşiawuu
*) Bardă esistă îa cuvânt helebard (lancie George Coşbuc.
cu bardă), care e de origină gotică: helembart = adecă de pe cal) vrea să clică a vorbi cu
ecure de despicat coiful. mândriă, cu dispreţ, a vorbi de sus şi a Redactor responsabil: Gregoriu Maior.
