Page 37 - 1898-01
P. 37
lî&Bdiraa ttu&MMtt; 8 ,ftaieîa“ iese în M-care ai.
5! amimic psiiiru Ansiro-Uu!(ar|:
'fcţgvr, oferi» $?. se. I’e un an 12 3.. pe ţese autU
6 ti., pe trei luni 3 fi.
S<wi»ont coi'eMinAţ(i ss un
R5:iH>r»e- — *v N-rii de DumlnooS 2 *. pe an.
aaVHm»» ?eutm România sl sirăiusiain;
ISBtKftTE oo pL-im*i>c .1* AGm<-
aljlrttţluno lai Bt»şot ţi 3» Po un an 40 frnnol, pe ţese
snâtiisifl Birasrt te «itamterf: luni 20 fr., po trei ian! II) Ir.
ta Vionii: M. XhiM, Semneh lî-rii de Dumineci S fru.io'.
Oehalei, Su-ialf Xaut, Ă. Oeţeltki Se prenumări 1h t6te ofioie.<.e
Kttohfolger; J.Ktnn Ofiptlik, J. poţtnio din intru ţi din uniră
Detnubcr, ta Badapssta: X. V, si la dd. wibmuci.
ffoldbsrgerg, XBatem Bcrrjjt: în imamul mim Braşov
Bunurefloi: ioence Sutas, îioi»* administraţiunoa, piaţa mare,
puroaie do Betumime; tu 3am- târgul Inului Nr. 30 etuşiu
bnr^: Karoiţ/t <£ teibmann. I.: pe un an 10 fi., pe şeae
Preţul Inearţlunllor: a aeviă luni 5 fl., pe trei luni 2 fi. 50 or.
tiarmtmd po » noîonă B ne. yi Cu dusul în cnsi: Pe uu an
30or. timbru pentru o puoii- tr L 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
oare. Pubiioărf moi dens dupi 8 fl. Un esemplar 5 cr. v a.
tarifă ţi învoială. sâu 15 bani. Atât abonamen
Eeoiame pe paginu a 3-a o tele oât şi inserţiunile sunt
goriă 10 or. »eu 30 baci. a se pliti înainte.
N r . 1 6 . Braşov, Joi 22 Ianuarie (3 Februarie) 1898.
Demonstraţiile studenţilor ger- Faţă ou isbucnirile fanatismului na visita prelegerile de Joi încolo, şi îşi au conaţionalii lor vecini: Germanii în
mani în Austria. ţional fără margini al Cehilor, tre- studenţii dela schia technică din Viena Boemia şi Austria-de-sus şi Italienii în ţă
bue să se unăacă toţi Germanii şi şi Graz, ăr în Innsbruck studenţii rile alpine dela vest. Şi la spatele acestor
Mişcarea Germanilor în Boemia se-şî c}ică: „Pănă aici şi mai de germani au făcut erî demonstraţiunî popore stă câte-un stat naţional. Să pre
este în crescere. Ea s’a transplân- parte nu ! Seim, că întregul popor sgomothse, aşa că deocamdată pro supunem caşul, jcă Austria ar începe cu
tt
tat acuma între studenţii universi german stă îndărătul nostru, şi de fesorii au fost siliţi să se sisteze sistemul lui Banffy, ar asupri pe Germani
tari. Forma ce a luat’o în aceste aceea privim cu încredere în viitorul prelegerile. şi Italieni, pentru a face din Austria un
patru c}ile din urmă culminbză însce nostru". Pănă aici au ajuns lucrurile stat slavic. Nu ar fi ameninţată şi Austria
narea unei formale greve a studen- A vorbit la întrunirea din Leit- în Austria. Intr’aceea ministrul-pre- de Germania şi Italia irredentă?
ţimei universitare, grevă, pe care meritz şi un tînăr din Lipsea, în nu şedinţe Gautsch du mai scie ce să „Se i^ice, că în Serbia, în România
arangiatorii germani din Praga vor mele studenţilor din imperiul ger încâpă, ca să liniştescă pe Nemţi şi există latent ideia unui mare stat; este
se-o estindâ asupra tuturor universi man. Aceştia, c}ise el, nu vor se se să du-şî aprindă paie în cap cu ore ideia acesta mai reală, decât ar putea
tăţilor din Austria. amestece în afacerile interne ale Cehii. Promisa schimbare a ordo fi cea a Germanilor si Italienilor?...
Sâmbăta trecută studenţii dela Germanilor Austriei, dăr în lupta ce nanţelor de limbă, o tot amână. Aş „Se vedem al doilea moment. întâm
universitatea şi şchlele superiore din o pbrtă denşii, ei îi însoţesc cu sim teptă, se 4ice, mai întâiu închiderea pinarea dela Budapesta dice, că basa de
Praga au ţinut o mare întrunire aca patiile lor, sigur! fiind, că atuncî când dietei boeme şi apoi înainte de a drept istoric a tendinţelor spre autonomiă
demică în oraşul germano-boem Leit- e vorba de destinele întregului po publica ordonanţele de limbă modi din Austria, nu au paralelă în Ungaria.
meritz, la care au luat parte rectorii por german, se vor dovedi ca ficate, vre să se mai sfâtuăscă odată Drept, că naţionalităţile din Ungaria n’au
universităţii şi ai şcdlei technice, de adevăraţi naţionalişti, credincioşi cu conducătorii partidelor din Boemia format state independente... Principiul
canii facultăţilor, mulţi profesori şi poporului. şi Moravia, invitând la conferenţe egalei îndreptăţiri a naţionalităţilor însă
peste 800 de studenţi. Adunarea a S’a lansat apoi devisa: Să ne pe Cehi şi pe Nemţi deosebit. nu se baseză pe motive de drept istoric,
fost presidată de primarul oraşului, rupem de Praga! şi adunarea a vo Proverbul 4ice: Cu încetul se ci pe respectarea motivelor etice şi de stat.
care este tot-odată şi deputat. tat unanim o resoluţiă, prin care se face oţetul. Ne temem însă, ca nu Tocmai aici zace ideia fundamentală a
Gravamenul principal al acestei declară de cea mai urgentă necesi cum-va în ce privesce afacerile in monarchiei...
întruniri a fost, că studenţii univer tate, ca universitatea din Praga să teriore din Austria, resultatul să fiă „Statele europene sunt tote state na
sitari din Praga, cari au dreptul sta fiă strămutată într’un ţinut curat invers şi să îndreptăţescă a 4i
c0: ţionale. Monarchia nostră inse nu e stat na
tutar de a purta colorile reuniunilor german al Boemiei. Lucrul merge încet, dăr prost. ţional. Pote-că înainte cu cincl-cjecî de ani
lor academice, au fost împedecaţî S’a discutat apoi afacerea grevei, ar fi putut să devină şi ea stat naţional.
în esercitarea acestui drept. Profe adecă sistarea cercetării prelegerilor, Der cum li-ar fi mers Maghiarilor, decă
sorii şi studenţii nu s’au mai putut „pănă când se va restabili ărăşî sta Monarchia şi politica Ungurilor. Austria ar fi făcut când-va o astfel de
mişca în capitala boemă, fără ca se rea de drept la universitate şi la politică? Nu ar fi ajuns atunci naţiunea
fiă espuşî la continuele atacuri de institutul technic". Ca ultim termin Piarul din Viena „Reichswehr“ publică maghiară forte rău ? Germanisarea condusă
cătră plebea sălbatică. Libertatea, s’a pus guvernului cjiua de 31 Ianua un articul forte important în care se ocupă cu tact ar fi înghiţit atunci şi pe Maghiari.
persdna şi familia Germanilor nu rie, 12 6re la amăfţî. Şi acestâ pro de politica Ungurilor faţă de naţionalităţi. A fost un timp, când ideia unei mari
mai este scutită în capitala ţării. E punere s’a primit cu majoritate co- Articolul organului vienes e scris drept Austrii germane era ideia principală de
vorba der, de a ne apăra în pro verşithre. răspuns la’ o întâmpinare, ce i-a dat loc care se conducea un monarch. Dâr tocmai
pria nostră ţără drepturile ndstre Tot-odată studenţii germani din cjilele trecute, întâmpinare ce provenia Maghiarii au fost cei cari protestau ener
naţionale. Praga au provocat pe colegii lor dintr’o parte distinsă ungurescă. In acâstă gic în contra acelei tendinţe.
Acesta a fost în puţine cuvinte dela universitatea din Viena, Graz întâmpinare se. elicea, că pei’icuiul naţiona „Ori încătrău privim deci, politica un
cuprinsul discursului de deschidere şi Innsbruck, ca şi aceştia să se ală lităţilor din Ungaria îl formâză „România gur iscă faţă de naţionalităţi, e neîntemeiată...
la amintita adunare şi tot-odată pro ture la greva lor, pănă când guver irredentă^ şi „ Serbia irredentă' , fiind-că în Intr’un stat modern nu esistă posibilitatea
1
gramul ei. nul nu va retrage măsurile luate, aceste două state se nutresce latent ideia de a separa drepturile etnice de cele politice.
1
Unul dintre tinerii student!, un prin care se mttoriţice studenţilor din unui mare stat. „Reichswehr' combate a- Dâr pote o naţionalitate să-şi promoveze
nepot al răposatului conducător ger Praga purtarea colorilor reuniunilor cestă suporiţiune, şi dice între altele: în mod real interesele sale, dică-i sunt în
man Dr. Herbst, a dat espresiune academice. „Bine, am înţeles, am auclit, că în ce chise căile politice şi corpurile representative
viuă ideilor şi sentimentelor, ce agită In Praga greva s’a început încă constitue pericolul naţionalităţilor din Un legiuitore ? ... Prin maghiarisarea brutală,
ua
ac}î aşa de mult întrega tinerime înainte de 31 Ianuarie, er în 4^ garia ; România irredentă, Serbia irredentâ — naţionalităţile vor fi abătute, ca şi prin o
germană, (ţicend: „Cugrhzăne rea acăsta ea s'a declarat la şcbla tech- de acestea tremură Ungai'ia. Acesta e un sabiă de foc, dela ideia monarchiei întregi...
0
mintim ulti mele evenimente în Praga. nică din Graz. In cursul 4'l i d 0 0 ri argument nespus de dibaciu. Der el nu se „Ar fi fatal decă Austria ar proceda
Dinaintea plebei s'au retras cu toţii. au decis a face grevă şi a nu mai nimeresce. Şi naţionalităţile din Austria astfel contra Germanilor, ori Italienilor.
FOILETONUL „GAZ. TRANS.“ din cei mai nefericiţi omeni. Goethe toc nuire de sine însu-şl, este contemplarea na Causa acestei stări sufletesc!, care
mai atunci publicase „Suferinţele junelui turei şi participarea cu totă inima la viaţa Stuart Mill nu credea s’o potă suporta mai
"Werther", prin care îşi câştigase simpatia din afară. Chiar şi o cunoscinţă de rând mult de un an şi care a durat o iarnă în-
Ce este poesia? care este influenţa multor asemeni inimi tinere. In acest ro a naturei, fiă ca grădinar, ca agricultor, tregă, era studiul aprofundat al sciinţelor,
ei morală şi misiunea ei în (jilele man Goethe zugrăvia sentimentalitatea bol- seu vânător, face pe om să-şî uite suferin era acea analisă amănunţită a naturei şi a
nostre. năviciosă a unui tîner, pe care nimic în ţele morale. îndreptarea spiritului asupra vieţii, care le răpesce tot farmecul şi totă
lume nu-1 putea mulţămi şi care puse ca lucrurilor reale şi a adevăratei vieţi ne lu- frumseţa.
de M. Străjanu.
păt chinurilor sale prin sinucidere. Acâstă mineză, ne liniştesce şi ne face mai în Intr’o di cetea memoriile lui Mar-
(Urmare.) stare morală era pe atunci domni ţâre între ţelepţi. montel, cari îi deşteptară un adânc sim
Cei mai mulţi despreţueso şi legile tineri. Aceleaşi idei le găsim în memoriile ţământ de compătimire şi-l mişcară pănă
naturei şi frumseţele ei, şi cu cât se cred Insu-şl Goethe suferise de ea, şi s’a lui Stuart Mill. Acestui filosof, la etatea de la lacrimi. Din acel jmoment norul se ri
mai civilisatî, cu atât duc un traiii mai ne vindecat numai prin scrierea romanului său două-decî de ani, i-se întâmpla, ceea ce sipi puţin câte puţin şi sufletul său începu
natural. Firesce, natura îşi răsbună cumplit „Werther", destinat a fi un remediu şi pen cred, că se întâmplă multor tineri cu o in a se însenina. Ideia, că isvorul simţămin-
pentru acestă uitare şi urmările sunt tot tru alţii. Der tînărul, despre care e vorba teligenţă superioră ; ajunse adecă într’o telor bune n’a secat în inima sa, era pen
felul de suferinţe fisice şi morale,' cari aici, voia să primescă sfat în desperarea sa amorţire morală, eare-1 făcea nesimţitor la tru el ca o radă de lumină binefăcătore.
amărăsc şi scurteză vieţa. i dela însu-şl autorul lui Werther şi-i scrise orl-ce bucurie seu plăcere a vieţii. Nepă Din acel timp îşi modifica şi ideile sale
Goethe ne dă o interesantă dovadă o lungă epistolă. Goethe fiind forte ocupat sarea, disgustul de tdte lucrurile şi un du asupra vieţii. Scopul vieţii, care trebue se
la curtea din Yeimar, unde locuia atunci, reros simţământ de deşertăciune şi despe
despre acesta în esemplul unui tînăr eru reguieze purtarea morală, era pentru filo
nu-i răspunse; der interesându-se de ca rare a viâţii îi învălise sufletul, ca un nor sof totă fericirea. El înţelese însă acum, că
dit, contemporan al său. Acest tîner ter
minase studiile universitare şi-şi adunase racterul ciudat al tînărului, îl visitâ în o întunecos. mijlocul de a-o atinge este de a nu o face
multe cunoscinţe. Insă posomorit şi ambi călătorie, ce făcuse prin Hartz, însă in Nici relaţiunile cu amicii şi societa ţînta directă a esistenţei. Numai aceia sunt
ţios, cum era, dispreţuitor de plăcerile şi cognito. tea, nici ocupaţiunile sale favorite de altă fericiţi, dice dânsul, cari nu urmăresc pro
distracţiunile, ce ne pote da natura şi so Cu acea ocasiune el îi recomanda co- dată, nici studiile şi cărţile sale de predi- pria lor fericire, ci-şl îndreptă spiritul că
cietatea, retras în sine însu-şl fără să aibă merciul intim al naturei eu nemărginita lecţiune nu-i mai puteau da* tăria şi cura- tră alt-ceva, de esemplu, cătră fericirea
un talent productiv, sciinţa sa nu-i putea felurime a fenomenelor ei. Singurul reme giul ce-i insuflau pănă atunci. Virtutea, bi altuia, ameliorarea omenirii, o cercetare, o
da mulţămirea dorită, ocupaţiunile ce i-se diu, dicea Goethe, care pote libera şi mân nele general, fericirea omenirii, care era faptă ore-care, pe care o urmăresc, nu ca
oferiau, le refusa ca necorăspundătore as- tui pe om de o aşa stare durerosă şi tristă idealul vieţii lui, nu mai aveau acum nici un mijloc, ci ca un scop ideal. „Plăcerile
piraţiunilor sale, şi astfel se credea unul a sufletului, în care esistenţa devine o chi- o valore, nici o atragere pentru el. vieţii sunt de ajuns, ca să ni-o facă plăcută
