Page 38 - 1898-01
P. 38
Pa gina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 1.6—1898
Monarchia nu pote se-şî datoreze existenţa — continuă „P. Lloyd" — Ungaria are cat în mod neesact şi neîntemeiat asupra rului este causa, că cei ce au drept de
şi garanţa existenţei sale unui principiu drept de a întreba dela Austriac!, că pănă scopului, drumului luat şi a intenţiunilor vot, şi-l vând pentru 10 fi., er cei ce n’au,
atât de brutal din punct de vedere etnic şi când vor dura aceste stăii încurcate, căci deputăţiei, se declară: 1) Că deputăţia n’a devin socialişti.
politic... Oel-ce vatămă principiul egalei decă Ungaria face tot ce se recere pentru avut şi n’are de gând de a aduce afacerea „Acesta este basa pe care se edifică
îndreptăţiri, acela nu ajută, ci slâbesce exis susţinerea vadei monarchiei, atunci pentru ei înaintea unei adunări publice naţionale statul şi societatea maghiară. Ca „naţiunea"
tenţa monarchiei^... ea nu pote să fiă indiferent, ca din potrivă germane; 2) că damele săsescl pe lângă să nu-şl potă vedâ primejdia, trebue să fiă
Austria să facă tot posibilul pentru subsă- totă mulţămirea ce o simt faţă de nume- îmbătată, pentru treba asta sunt dor serbă-
parea autorităţii acestei monarchii, ori se-i rosele semne de simpatiă ce li-s’a dat, ca rile de curte şi cele naţionale, a căror
Intre Ungaria şi Austria. facă daune. „Dâcă acest chaos va fi sta cetăţene ale regatului Ungariei au fost ho- grijă formeză cea mai de căpeteniă ten
tornic — dice cu emfasă oficiosul unguresc tărîte să conserve în totdeuna strict carac dinţă a lui Ban fi'.
Deocamdată „evenimentul" cel mai — atunci între stările austriaco şi între terul afacerilor interne ale ţării lor. — Mai
„Cel ce se opune acestui curent po
de semă, ce se petrece între cele două ju condiţiile formei dualistice se va nasce un este de notat o declaraţiune a Stefaniei litic, este răpit, prigonit, nimicit. Cel ce
mătăţi ale monarchiei nostre dualiste, sunt conflict inresolvabil". Frietsch, în care se c^ice, că nu e adevă însă înotă cu curentul, devine părtaş eli
conferenţele ce se ţin între miniştri aus Tonul acesta plin de sumeţiă şi fu- rat, că Memoriul adresat Majestăţii Sale minai al acestei politice.
triac! şi cei ungari în cestiunea cuotei. duliă jidano-maghiară, pare-ni-se că mai de cătră deputaţiâ ar fi fost presentat can „Şi ce urmeză din tote acestea? Care
Mai dăunădî veniseră la Budapesta mult mirosă a frică decât a curaj. La celariei cabinetului într’un esemplar tipărit, va fi sfârşitul acestor stări? Ele n’au
câţl-va miniştri austriac!, ca să confereze totă întâmplarea este interesant a vede, ci cererea s'a predat cancelariei cabinetului sfîrşit" . . . .
cu cei ungari, er acum de două dile se cum cei din Peşta tracteză în publi în original, cu tote subscrierile ei (peste
află în Yiena br. Banffy, ministrul de fi cistica lor cu atâta superbiă pe cei din 6000).
nanţe Lukacs şi ministrul de agricultură Yiena.
Darânyi. SCIRILE DILEI.
Conjuraţiune contra Obrenovici- j
Repetăm, conferenţele se refer la ces- — ‘21 Ianuarie v.
tiunile pactului şi mai ales la cuotă. Se Unirea partidelor germane din lor. Din Neoplanta i-se telegrafeză lui înmormântarea unui student universitar
scie, că tratările, cari le-au avut săptămâ Austria. Din Yiena sosesoe o scire, care „Budapesti Hirlap", că numirea ex-regelui
nile trecute la Budapesta asupra acestor decă se va adeveri, atunci e de mare gra Milan de comandant suprem al armatei român. Din Budapesta ni-se scrie cu data
sârbesc!, s’a făcut din causă, că guvernul de 1 Febr. n. „ErI am petrecut la moi’mânt
cestiunl importante, n’au condus la nici un vitate pentru desvoltarea viitorelor rapor a dat de urma unui complot pus la cale pe vrednicxd tîner român, Drd. Florian
resultat. Tratările întrerupte la Budapesta, turi interne ale Austriei. Se vestesce, că de radicali. Pentru acest complot au fost Muntean, fost preşedinte al societăţii „Pe
se continuă acum la Yiena. Ele însă inain- tote partidele germane se vor uni şi soli- câştigaţi mulţi ofiţeri de armată şi scopul tru Maior", care a răposat în etate de abia
teză forte anevoie din pricină, că amân darisa pentru o luptă comună şi uni lui era, să espulseze dinastia ObrenovicI 29 ani. El a fost fiul unor părinţi ţărani
două părţile ţin la vechile lor preten- tară contra tendinţelor slave din imperiu din Serbia şi în locul ei să fiă chiămată din comuna Cricău, care numai prin munca
siuni. şi pentru reapucarea hegemoniei în stat. dinastia principelui Nichita din Munte- şi hărnicia propriă s’a susţinut la studiu,
Se pare, că din incidentul acesta Clericalii din Tirol şi din Austria-de-sus,
„Neue Freie Presse de Sâmbătă a publicat care pănă acuma au sprijinit majoritatea negru. fiind un tînăr talentat şi de mai’I spei’anţe
u
o scrisore din capitala ungară, în care se federalistă slavă, s’au decis a întorce dosul în viitor. Mortea l’a răpit din mijlocul nos
tru tocmai acum, când se ridicase de-asu-
ocupă cu punctul de vedere al Ungariei acestei majorităţi şi a combate cu Ger Mărturisiri „patriotice**- pra greutăţilor şi avea să-şi pună în servi
faţă de situaţia din Austria. Organul vie- manii. Tot acesta au făcut’o şi creştinii-so-
nes constătă mai întâifi, că Maghiarii pri ciall, cari în dieta provincială din Austria- Faimosul baron Ivor Kaas scrie în ciul naţiunei sale frumosele cunoscinţe, ce
u
vesc cu mari simpatii la raliarea parti de-jos s’au declarat unanim pentru cassarea numărul de Duminecă al lui „Hazdnk un şi-le câştigase pe terenul medicinei. ErI
l’am petrecut la mormânt. Intrega tinerime,
delor germane austriaco şi la apărarea co ordonanţelor de limbă. Va-fi interesant se articul, care pentru mărturisirile ce cu
mună de care aceste se pregătesc. vedem, cum aceia, cari odată îşi strigau unii prinde, merită să-i dăm şi noi puţină aten toţi membrii societăţii „Petru Maior", nu
Mai elice „N. Fr. Presse", că un dis altora „omeni de nimic" şi se tractau cu ţiune. meroşi cetăţeni români din loc grăbii ă a-şl
tins bărbat maghiar politic a declarat, că o sumă de astfel de graţiosităţi: Schone- „Sunt mulţi ani — dice baronul — arăta durerea pentru pierderea lui, petre-
cându-1 la mormânt şi depunând o frumosă
pe orisontul Austriei se pote vede erăşî rer-ianii. antisemiţii, clericalii şi liberalii de când majoritatea parlamentului ungar cunună pe cosciugul său. La moimânt a
un petec de azur cât e palma şi pote că vor merge pe viitor braţ la braţ şi vor a aprobat orî-ce fel de vătămări s’au adus
şi acolo se va curăţi atmosfera. Acâsta ar combate solidar. — Cu totă acestă raliare „naţiune!". Nu s’a întâmplat în ţeră nici un cântat corul tinei’imei, er d-1 Victor Onişor
fi de mare însemnătate pentru proiectele de partide, este prematur a crede, că fel de infamiă, care decă s’a adus înaintea a rostit un frumos şi pătrunzător discurs
de adio din partea tinerimei române uni
pactului şi pentru esistenţa dualismului. Reichsrath-ul se va compune pe viitor din pai'lamentului să n’o fi luat la cunoscinţă versitare. Osămintele lui pământescl s’au
Este adevărat — continuă — că coaliţiu- doue mari grupări: slavă şi germană. Intre majoritatea guvernamentală____ Timp de depus în noul cimiter al oraşului. — Fiă-i
nea germană are caracter pronunţat cle diferitele fracţiuni germane sunt atâtea di 38 de ani ştăpânesce în cameră şi în pa-
rical, însă majoritatea slavă de pănă acuma versiuni de principii, âr între Slavi şi cle tx'iă acelaşi partid, monopolisând cu de ţărîna uşoră şi memoria binecuvântată! —
încă a avut acest caracter, şi încă în mod ricali atâtea puncte de atingere, încât de săvârşire puterea şi tote mijloeele şi privi Vie. nic.
mai primejdios. Decă întorsătura din Austria ocamdată nu p6te fi vorba de vre-o trans legiile aceleia, funcţiunile şi legislativa. Şovinismul unguresc în oraşul nostru.
va fi statornică şi austriacii germani ar formare solidă de partide. Cel mult minis- Trage plăţi şi face geşefturl, însă nu să- După demonstraţia prostă, ce au inscenat’o
câştiga în Austria nu hegemonia, ci o po- trul-preşedinte Gautsch se pote mângâia cu vârşesce nici muncă, nici controlă ... la gara din loc câţl-va „patrioţi" botezaţi
siţiă normativă .conducătore, ca Maghiarii speranţa, că pote din cas în cas va dis „In Ungaria nu esistă opinia publică; şi nebotezaţi, când cu sosirea damelor
în Ungaria, atunci se pote erăşî se ne apu pune de majoritate ad hoc, care însă se ceea ce se numesce pressă; a încetat de sasce, cari au luat parte la deputăţia ce
căm de înfiinţarea pactului. schimbă după varietatea cestiunilor dela mult a fi independentă, schimbându-se în- s’a dus în Yiena, urmâză acum şi denun
La aceste conjecturi ale organului ordinea dilei. tr’o oficină administrativă ... ţările. Foiţa guvernamentală ungurescă
vienes răspunde rabinerul „Tester Lloyd“ „Der poporul slab" ce face? Caută din loc scrie în numărul, ce-a apărut
într’un articul ţinut cu multă îngâmfare. încă căte-va amănunte voim să pâne şi dare. El se teme de stat, fiind-că aseră, că la banchetul ce s’a dat damelor
Organul lui Max Falk, ocupându-se de ces aducem astădî ca completare a soirilor pri- acesta ii trage pielea, îl pedepsesce, îl silesce sasce îţi sala hotelului Nr. 1, ar fi parti
tiunea cuotei, răspunde simplu şi rotund, vitore la deputăţia damelor săsesc!. Deja la serviciu, şi nu se încrede în funcţiuni, cipat şi câţî-va studenţi saşi dela şcolele
că de dragul păcei numai, Ungaria nu va înainte de plecarea lor din Yiena, domnele : fiindcă arare-orî vede dreptate. Semicultura ev. luterane din Braşov. împrejurarea a-
lua asupră-şl sarcini mai mari, de asemenea Emilia Lurtz născ. Welmann, Josefina generală, drumurile de fier şi cambiul i-au cesta face pe cei dela codita guvernamen
nu va primi nici cadouri dela Austria, Teutsch născ. D. Sternheim şi Stefania | deschis ochii, i-au mărit pretensiunile, i-a tală braşovenă să ţipe şi să strige după
e
„fiind-că Ungaria, mulţămită cerului, nu se Frietsch născ. Czekelius de Bosenfeld au stricat moravurile, încât nu mai crede ni inspector şi ministra. Banchetul, cbc h
află în situaţia de a-se vede silită a primi publicat prin foile din Viena o declara- mănui şi nu vre să se mai supună. Pau- a fost „o demonstratiă politică" şi pentru
milă". Ceea-ce privesce stările din Austria ţiune, în care faţă cu cele ce s’au publi pertas maxima meretrix. Sărăcirea popo participarea şcolarilor la el sunt respon-
când le culegem în trecet, fără a face din aceeaşi măsură crescea în inima lui Faust aabinetul lui Faust şi credând, că el de- fletul lui simţitor dulcile amintiri ale co-
ele obiectul principal al esistenţii. încercă golul şi desgustul de viaţă ; pentru-că viaţa, clameză seu cetesce, Wagner întră, dorind pilăi'iei sale, când în fiă-care dimineţă sim
a face din ele ţînta de căpetenie a vieţii, comparată cu aspiraţiuuile şi nemăsurata să afle şi el ceva din comorile stăpânu ţea coborîndu-se asupră-i iubirea cerescă.
şi îndată nu le mai afli îndestulătore". lui ambiţiune, i-se părea deşartă şi fără lui său. Sunetul clopotelor îi aducea atunci presen
O altă schimbare însemnată a vederi valore. El voia să scie totul şi, neputând — Mulţămesce-te cu ceea ce scii, — timentul unei tainice fericii'! şi, împins de
lor lui Stuart Mill la acestă epocă fu con- cunosce ultimele cause ale lucrurilor, afla, îi răspunde Faust. — Unui bun cap îi sunt o dorinţă neînţelâsă, alerga prin livecjl şi
cepţiunea ideii, că cultura morală a indi că nu scie nimic; aspira la un ideal divin de ajuns puţine cunoscinţe. Bunul simţ păduri, şi lumea se deschidea cu un farmec
vidului este tot aşa de importantă şi ne şi se simţea un vierme tîrîtor; doria să preţuesce mai mult, decât sciinţa smintiţi nespus înaintea lui. Imnul învierii îi rea
cesară pentru fericirea lui, ca şi cultura in îmbrăţişeze întreg universul, şi se vedea un lor. Pergamentele nu pot da liniştea unui mintea acum fericita sărbătore a primă-
telectuală. Şi pentru acest scop recunoscu atom de pulbere fără putere. suflet turburat. Pacea şi fericirea nu pot verei şi tinereţile cu jocurile lor voiose;
marea influenţă a artei asupra educaţiunei Fiind-că sciinţa, în loc de a-i înmulţi isvorî, decât din propria ta inimă. şi astfel acest cântec era pentru Faust şi
omului: în special a musicei şi a poesiei. farmecul vieţii, i-1 răpise, în loc de a-1 Cuvintele lui Faust erau înţelepte, acum asemenea unui glas ceresc de pace
Aceste idei conţin sfatul, pe care conduce la binele suprem pe care-1 căuta, der inima lui era sâcă; şi rămânând singur şi de mângâiere. El întrevădu idealul cău
Goethe îl dete prin viu graiu tînărului din îi descoperise miseriile şi suferinţele efe el se pregătea să ducă la gură flaconul cu tat al vieţii şi faţa i-se umplu de lacrămi.
Hartz, şi care îl lăsa scris ca o mare în merei esistenţe a omului: Faust hotărîse a venin şi să afle în somnul morţii repaosul, Acest pasagiu din poema lui Goethe
văţătură întregei omeniri în tragedia, sa căuta remediul răului în fundul paharului pe care nu-1 putea afla în viaţă. Atunci cuprinde o importantă observaţiune psi-
Faust. In forma sa alegorică, Faust este cu venin, a se sinucide. deodată ajung la urechile lui valurile unei chologică şi o mare învăţătură asupra ra
tipul omului de sciinţă şi liberului cuge Era în noptea Pascilor. Faust şedea armonii ceresc!. Era imnul învierii, care portului intim, ce trebue să esiste între
tător din timpul lui Geothe. El studiase în cabinetul său de studiu, înaintea unei amestecat cu un sunet puternic de orgă, sciinţă şi poesie, între cultura minţii prin
filosofia, dreptul, medicina, însă-şl teologia ; grămedl de cărţi pline de praf şi de acum părea cântat de un cor de ângerl. Suavi studiu şi meditaţiune şi cultura inimei prin
pătrunsese adânc în tainele naturei şi vieţii nefuserite, înconjurat de cranii şi schelete tatea acestei cântări şi glasul melodios al comerciul cu natura şi societatea şi prin
şi scia tot ce se putea sci în marile pro omenescl, de cutii, de flacone, de instru clopotelor, audite în liniştea profundă a literatură şi artă. Cultura minţii fără cul
bleme ale cugetării omenesc!. Der, îm mente, cari acum i-se păreau nisce jucării nopţii, făcură o puternică impresiune asu tura inimei, este tristă pentru individ şi
preună cu ignoranţa şi credinţele naive ale ale învăţaţilor. O suferinţă neesplicată îi pra lui Faust şi-l rechemară la viaţă. Fi funestă naţiunilor.
copilăriei, el pierduse şi veselia şi plăcerea apăsa inima. Şi credea fericit pe sermanul losof pesimist, lui îi lipsea credinţa, dâr (Va urma.)
de a trăi, înnăscută ori cărei fiinţe. Setea său servitor, Wagner, care trăia mulţămit aucjul acestei bune vestiri de speranţă şi
de a sci, crescea împreună cu sciinţa şi în in umila sa condiţiune. Auclend sgomot în bucuriă pentru credincioşi deştepta în su
