Page 39 - 1898-01

Nr. 16—1898. GAZETA TRANSINILVAEI Padina 8

sabill în primul rend părinţii studenţilor, „popii valahi", er la urmă susţine, că „Va­ foile ungurescl reproduc nisce articull apă­ de calculare al intereselor la bănci şi teo­
apoi respectivele autorităţi „Decă stu­ lahii vor trimite un memorand la regele, ruţi în „II XX Secolo" din Roma, „Stampa" ria conturilor curente. — Se pote procxxra
denţii au luat de fapt' parte la banchet, cu a cărui redactare a fost însărcinat ad­ şi „Oaffaro" din Turin. In aceşti articull dela Tipografia „A. Mureşanu" şi dela li­
ei au comis un astfel de delict, pe care mi­ vocatul Batica din Alba-Iulia". — Minciuna scris! la poruncă şi plătiţi din fondul de brăria N. I. Ciurcu, Braşov, cu preţul de
nisterial ung. de culte, nu-l pdte lăsa nepe- şi calomnia acestor năzdrăvănii şoviniste, disposiţiunl a companiei Banffy-Jeszenszky, 40 cr. (1 leu) plus 3 cr. porto.
u
ăepsit . — Nu credem, că au luat parte se vede cât de colo. se condamnă politica guvernalui român faţă
studenţi săsesc! la banchetul din vorbă, de şcolele ungurescl din regat.
Bucuria Maghiarilor. Din Berlin se te-
der în tot caşul credem la loc a dat sfat In articulul lui „11 XX Secolo" se
legrafeză, că împăratul Wilhelm a făcut SOIRI ULTIME.
foiţei ungurescl de aici, să-şi măture mai susţine cu multă impertinenţă, că noi Ro­
Dumineca trecută o visită la ambasadorul
intâiă dinaintea uşei sale şi să roge pe mânii din Transilvania şi Ungaria, ne bu­ Viena, 1 Februarie. Ascultătorii
austro-ungar SzOgyeny. Cu ocasia acesta îm­
ministru să ia măsurile cele mai grabnice curăm de cele mai mari libertăţi pe tere­ scblei technice de aici au decis, că
păratul a amintit, că rectorul universităţii
pentru a împiedeca, ca şcolarii dela insti­ nul desvoltării cnlturale, că avem mii şi de Joi ÎdcoIo nu vor mai visita pre­
din Budapesta Dr. M. Herczegli i-a trimis
tutele de stat ungurescl să arangeze la mii de şcole, gimnasii, er la universităţile legerile. Studenţii au cântat „Wacht
o adresă de salutare din incidentul aniver­
-orl-ce ocasiă, la orl-ce escursiune cele din Cluşiă şi Budapesta limba română are amRhein“şi „Gott der Eisen wach-
sării. împăratul a esprimat mulţămitele sale
mai ridicule dem onstraţiunl politice, pur­ catedre ordinare—tote acestea din liberali- sen liess“. Când au apărut profe­
pentru acesta şi, zimbind a dis, că deja a
tând pene şi cocarde ungurescl mai mult tatea Maghiarilor. Avem societăţi culturale sorii la prelegeri i-au primit c’un
înţeles din cliare despre acâstă adresă un­
decât pote suporta hă şi numai o mediocră şi institute de bani, apoi guvernul ungu­ sgomot infernal, daclarând, că de­
gurescă. — De aici vine bucuria Ungurilor
crescere pedagogică. resc dă stipendii la un mare număr de monstraţia nu e în contra lor, ci în
şi a pressei lor.
Industria ţerancei române în străină­ tineri români. Tote acestea le avem — contra ordinului de oprire al poli­
tate. Raportul societăţii „Furnica“ a dom- Zola înaintea juriului. La 7 1. c. Emile după părerea scrîntită a celor dela foia ţiei din Praga.
nelor române din România, al căreia sediu Zola va sta înaintea curţii cu juraţi din italiană plătită — când guvernul din Ro­ Praya, 1 Februarie. La scola
Paris în procesul ce i-s’a intentat şi despre mânia persecută scolele ungurescl şi când
este în BucurescI, constată, că în decursul technicâ de aici, nu se mai ţin pre­
care cetitorii noştri au cunoscinţă. Zola a Maghiarii se arată dispuşi a curma conflic­
anului trecut acâstă societate a vândut di­ legeri. Nici la facultatea de drept
ferite producte de-ale industriei de casă a cerut să fiă citaţi ca martori o mulţime tele dintre Maghiari şi Români şi a delă- nu s’au ţinut prelegeri; la facultatea
ţărancelor române pentru suma de 111,802 de ofiţeri, cari după cum spune „Gaulois" tura neînţelegerile. de medicină a preles numai un sin­
lei. Aceste producte ale industriei de casă se vor şi presenta, însă vor denega a face „Caffaro" merge şi mai departe. El gur profesor, d6r a avut numai pa­
românescă au luat o desvoltare forte fru- fasiunî, provoeându-se la discreţiunea din acusă pe Românii din regat, că aplică tru ascultători.
oficiu. „mijloce draconice" contra scolelor ungu­
mosâ, fiind tot mai mult apreţiate din par­
tea străinătăţii. Astfel anul trecut s’au vân­ Deschiderea Porţilor de fier. Ministrul rescl, vătămând prin acâsta o naţiune, Colonia, 1 Febr. piarul „Koln.
dut la Londra costume naţionale românescî şi unguresc de comercitt a adresat o circu­ care a acoperit cu nenumărate binefaceri Ztg“ publică o scire politică sensa-
■alte producte ale industriei ţerancei române lară cătră tote întreprinderile navale, în pe Români. ţională. Marile puteri îşi vor îndrepta
06
pentru suma de 18.763 lei 30 hani. Socie­ care le face cunoscut, că fiind gata deja „Stampa" încă nu rămâne mai pe jos privirile — (Ţ organul german —
tatea „Fuxmica", după cum se scie, stă sub căile de navigaţiune dela Iglas-Tachtalia şi în producerea de acuse netrebnice. pe viitor asupra stărilor tot mai ne­
patronagiul Maiestăţii Sale Reginei Româ­ Sviniţa, ele s’au predat comunicaţiunei, de-o- Ar fi păcat de Dumnedeu să ne pier­ sigure din Balcani. Raporturile din­
niei ; presidentă e d-na Elena 0. Cornescu, camdată fără taxă, începând din 16 Ia­ dem timpul scump cu combaterea acestor tre singuraticele state balcanice sunt
cassieră d-na Maria C. Bilcescu, er secre­ nuarie. minciuni patentate. Ele se combat de sine, din cele mai încordate. Un semn pentru
tară d-na Sarmisa Alimănişteanu. şi decă am relevat acestă procedură puţin a se vedb cât e de critică situaţia,
Papa Leo XIII împlinesce în Martie a. măgulitore pentru cei ce dirig destinele este tendinţa Rusiei de a-se libera,
Corone eterne. Intru amintirea răpo­ c. 80 de ani ai vieţii. Tote foile din Roma statului ungar, am fâcut’o numai ca să ară­ în politica esternă, cât mai curend
satului bărbat d-1 Nicolae T. durcu, comer-
scriu, că S. Sa se bucură de cea mai bună tăm de câtă perversitate şi răutate sunt de Asia şi de a-şî ţînti privirile es-
sant şi fost cassier al Eforiei şcolare din
sănătate. Leo XIII a fost ales Papă în capabili şoviniştii dela cârmă, când e clusiv în Orientul european. Ţarul
Braşov, ni-au trimis d-nii: Ioan Nicolae Conclava dela 1878, la versta de 60 ani. vorba să-şi justifice în străinătate politica nu pote face altceva, la cas că can­
Sterie şi Alesandru Ciurcu 40 fi. drept co­
Pe atunci se dicea, că nu va trăi mult, lor agresivă şi barbară. didatura principelui George al Gre­
rone neperi tore pe mormântul adormitului
fiind-că era cam debil. Condeiele simbriaşe din pressa ita­ ciei de guvernor al Cretei voesce s’o
la „fundaţiunea întru amintirea iubiţilor ră­ liană săvârşesc o muncă nu numai inutilă traducă în faptă. Candidatura acesta
posaţi pentru ajutorarea şcolarilor români Pentru scopuri de binefacere. Locuito­ celor pe cari îi apără pentru bani, dâr în e privită din partea Rusiei, ca o
săraci". Primindu-se de subscrisul Comitet rul Mauriciu Elesch din Budapesta, răpo­ acelaşi timp desastruosă causei libertăţii adencă umilire a mohamedanismului,
şi acestă sumă, se chiteză în acest mod şi sând dilele trecute, a lăsat prin testament poporelor asuprite, de care, ori cât de or­ pe care Sultanul n’ar putb s’o pri-
se arată, că s’a adaus la numita funda- 21,000 fi. pentru diferite scopuri umanitare bite sunt, ar trebui să ţină semă. mescă, decât forţat de inimicii sei
„ ţiune. Braşov, 21 Ian. v. 1898: Comitetul şi de binefacere. Intre altele însă el a lă­ esterni. Decă înse totuşi s’ar face
parocliial român gr. or. din Braşov-Cetate. sat 500 fi. şi pentru“[„Reuniunea diariştilor •
maghiari". Pote asta e causa, că foile un­ acesta, atunci nicî o corabiă panţe-
Producţiunl şi petreceri. rată germană n’ar mai circula în apele
Mistificare, ori nesciinţă? Un cas in­ guresc! nu-l înjură de loc, măcar că a ră­
Vi
teresant cetim în „Peşti Naplo" dela 31 1. posat înainte de a-şî fi maghiarisat nu­ Primim din Blaşiu următorea invitare cretane.
c. Din Cluşiu i-se scrie numitei foi, că mele. la balul filantropic, ce se va ţine Sâmbătă Constantinopol, 1 Februarie. Sul­
vre-o cinci individ!, cari aparţineau la bi­ în 12 Febi'uar n. c. în sala otelului „Uni­ tanul a respuns Rusiei, că nu p6te
Vifor. Cine n’a simţit viforul din di­
serica greco-catolică, îndemnaţi cine scie vers" în folosul „fondului pentru ajutorarea primi candidatura principelui George.
lele trecute? El s’a deslănţuit mai întâih
de ce interese, au cerut dela Metropolia studenţilor miserl în cas de morb". Comi­
pe întinsul Mării-negre şi Oceanul atlantic,
din Blaşiu să li-se dea voiă a trece la bi- tetul araxxgiator: Aron Deac, preşedinte;
de unde şi-a bătut aripile şi asupra ţării
sex-ica romano - catolică. Metropolitul din Iacob Mureşianu, v.-preşedinte; Emiliu D I V E R S E .
nostre. Din tote părţile ţării vin veşti
Blaşiu însă n’a dat voiă decât la doi dintre Viciu, cassar; Nic. Popescu, controlor;
despre daune mari, ce a causat acest vifor.
ei, celorlalţi denegându-le hotărît permisiu­ Oct. B. Bonfiniu, Dr. Ambrosiu Cheţan, Jubileul portmoneului. O revistă spe­
In Budapesta viforul a bântuit în mod în­
nea de trecere la altă confesiune. Din pri­ Ioan Raţiu. Gavx-ilă Px-ecup, I. E. Prodan, cială asupra pieţii de mărfuri de piele co­
spăimântător. Mai mulţi individ! au fost
u
cina acesta domnii dela „Peşti Naplo s’au I. Fodor, Val. Suciu. Intrarea de personă munică, că portmoneul şi-ar fi putut serba
surprinşi pe strade şi trântiţi la pământ,
.supărat rău pe I. P. S. Sa Metropolitul 1 fl., pentru familiă de 3 membri 2 fl. jubileul său de 50 de ani. înainte de 50
er alţii răpiţi şi isbiţî dinaintea tramwaiu-
Mihalyi, apostrofându-1 cu cuvintele: „aşa începutul la 8 ore sera. Contx’ibuirile be­ de ani banii se purtau în cingătorl, cari
lui electric. Doi au fost grav răniţi. Nenu­
se vede, că şi Metropolitul îşi ţine de o nevole se px’imesc cu mulţămită şi se vor se legau pe trup, în ciorapi vechi, în pun-
mărate geamuri au fost sparte pe la oţele
datoriă alipirea strînsă la punctele de ve­ chita pe cale cliax'istică. guliţe cusute şi provădute cu inele de me­
şi cafenele şi la case private. — In Cluşiu
dere naţionalei —- Nu putem sci, cum s’a tal, cari serveau ca încuietore etc. Portmo­
tocmai când viforul bântuia îngrozitor, a
petrecut aievea faptul asupra căruia indică Corul plugarilor români greco-cat. clin neul, ce-1 cunoscem noi sub numele acesta
erupt foc într’un suburbiu. — In Viena vi­
foiă ungurescă. Atâta însă se vede, că e Şomcutd mare arangiâză la 6 Februarie şi care era şi frumos şi uşor de manuat şi
forul a răsturnat un car încărcat cu mobile,
vorba şi aici de-o nouă mistificare tenden- 1898 în sala şcolei confesionale bal popo­ putea se fiă păstrat în oi’î-ce buzunar dela
care a căclut peste un nenorocit practicant
ţiosă, ori în caşul cel mai bun de-o gro­ ral restrîns. Intrarea 50 cr. pentru personă. pantaloni seu dela roc, a eşit la ivelă mai
de cancelariă, sdrobindu-i scăfârlia. O mul­
solană recunoscinţă de causă. Venitul cux-at e destinat pentru fondul co­ întâiu în anul 1847; şi inventatorul lui se
ţime de trecători pe strade au fost răpiţi
rului. Coriştii vor cânta piesele : „Cât e cjice a fi o calfă de legător din America
Minciuni şi calomnii. Gazetele ungu­ de puternicul element, isbiţî la pământ şi ţâra...", „Vino lele", „Bobocele şi inele", cu numele Heue. De atunci portmoneul a
resc! ţes înainte firul minciunilor şi calom­ răniţi. La Hoffburg a spart vre-o 200 de „Tricolox’ul" şi altele. trecut px in multe metamoi'fose. Dela simpla
-
niilor despre Români. Intr’o foiă ce am pri- ferestre, de asemenea la palatul archiduce- începutul la 6 ore. Familiile parti­ pungă de piele cu pi'imitiva încuietore de
mit’o acll din Budapesta se istorisesce min­ lui Prideric. Multe case au fost descope­ cipante sunt avisate la provisiunea proprie. oţel, pănă la portmoneul cel mai elegant
ciuna patentă, că doi „apostoli valahi" rite. Satul Bandon din cantonul-Wallis (El­ de eventaliu din piele de crocodil seu de
(Lucaciu şi Raţiu) ar fi fost la Braşov în veţia) a fost pustiit total prin incindeiu, şerpe cu închidătură-patent. O greşelă,
31 Ianuarie, unde au ţinut „o conferenţă care a isbucnit tocmai pe timpul viforului. L i t e r a t u r ă . dice numita revistă, a avut în tote timpu­
cu Valahii de acolo". De aici s’ar fi dus 120 de case au ars. — Din Odessa se tele- Luptele Românilor. Sub acest titlu a rile pox-tmoneul: — Se golesce prea de
la Alba-Iulia, ca să facă isprăvurl şi pe grafeză, că viforul a nimicit două năi şi apăi’ut în editxxra librăriei „'tipografia' , so­ tot uşor.
1
acolo. La gara din Alba-Iulia însă au în­ 200 omeni şi-au aflat mortea în valuri. cietate pe acţiuni în Sibiiu, o serie de ar­
ţeles, că căpitanul oraşului a oprit aduna­ ticull istox’ico-politicl, scrişl de „Doctor Bo-
rea „Valahilor". S’au întrunit însă totuşi Condeie simbriaşe. manus , retipăriţi din „Tribuna". Este o POSTA REDACŢIUNEI.
u
„în casele advocatului Batica (Patiţa), unde broşură de 119 pag., elegant tipărită şi pe D-lui Ohservatoriid -, Bucovina. Ast­
a
u
r)
s’au arătat proclamaţiile pregătite la Bucu­ De un timp încoce ne-am obicinuit hărtiă fină. Preţul 50 cr. (plus 3 cr. porto). fel de întîmpinărl sunt a-se publica dixx
rescI" şi le-au primit pentru răspândire; a ceti în pressa italiană, mai ales în fia­ * partea personelor, la eax’I s’a refexdt critica
şi cu subscrierea acestora. Principalul e să
în proclamaţii Liga din BucurescI aţîţă la rele obscure de prin provinciă, articull ve­ Procent, Promil, Interese şi Teoria
se dovedâscă, că cele susţinute de autor
revoluţia pe Valahi". Despre „proclama­ ninoşi contra Românilor, in cari agenţii conturilor curente de I. C. Panţu, profesor
nu sunt esacte. Pănă atunci afix’mările şi
ţiile" acestea dice, că au fost importate plătiţi şi vânduţi Ungurilor îşi debitâză la şcola comercială superioră din Bi’aşov. comentariile n’au nici o valore.
peste graniţă în vesminte, „însă totuşi au­ prosa lor murdară, apărând politica Ma­ O broşură de 48 pagine, în care se arată
torităţile le-au mirosit şi au confiscat vre-o ghiarilor, asupririle şi nelegiuirile lor, şi calcularea intereselor pe ani, pe luni şi pe
15,000 de esemplare, cari au fost trimise condamnând c’o neruşinare patentă luptele dile într’un mod px-actic; sunt mai multe Proprietar: l>r. Aurel Mureşianu.
.la ministerul de interne". Spune apoi, că Românilor. esemple esplicate amănunţit, aşa ca să fie
„proclamaţiile" sunt răspândite de cătră In acest gen de gazetâriă mojicâscă înţelese de ori şi cine; de-asemenea modu. Redactor responsabil: Qregorlu Maior.