Page 41 - 1898-01
P. 41
IMsnnsfâ, iiisisistrsiliiia, ; ,&a?Ria“ iese in M-care di.
ii Î1385M34 ADoaamte îenin Austro-Dngaria:
j^aţa tRKîfr Jfe Pe an an 12 fl.. pe şese ioni
f i : . î w f r * C ' > t > j o o», w 6 fl., pe trei luni 3 fl.
Vnt'XUMO. — J&tUVjK<Ki9&l tiu tw N-rii de Dumineci 2 8. pe an.
utttvttftiăk Pentru România si străinătate:
14SEHATE prJKW*'? I» Afiţril-
riuitreţlxM In t-xişşov îs Jn w- Pe an an 40 Iranol, pe şise
s?ii*WrBi« Blraor' ie smi*4t(irf: luni 20 fr., pe trei ioni 10 fr.
ttt Ykr.a: if. Vmuc> .fiWnm» N-rii de Dumineci 8 franci.
HiXakk, ftiidolf Xosu. X. Oppqlite Se prenumără la t6te odcieie
KcehfolBer; iNto» Ojjfi.'it, /. poştale din Intru şi din arare
yir.^ccr. Iu BndRponîs,: 4. T. li la dd. aoiectori.
itoidbergtru, XrJutem StrmX; ta ■ iiw'iaientnl ţeatn Brasm
Yueuresoi: Agmu Satas, Sa®- administraţiunoa, piaţa maro,
JTU’Baie da «î.iuniiiaia: ta Ham* târgul Inului Nr. 30 etagiu
Karoiyi <& JHubmanfi. I.: pe un an 10 fl., pe şese
Preţul Inesrţlunllar: a anriă luni 6 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
CBRuoudl pe a ooJ6nâ ? «t. ji Cu dusul în casă: Pe un an
•i)i:r, t;iP2bjra pentru o jju'd’.î- 12 fl., pe 0 luni 6 tl., pe trei luni
•<are. Publicări iubi don» dn?S. 3 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
•»trif5 oi învoială. său 15 bani. Atât abonamen
Jlaeloma pe pagina ® 2-a o tele cât şi insertiunile sunt
aariă 10 er. său 80 bani. a se plăti înainte.
N r . 1 7 . Braşov, Vineri 23 Ianuarie (4 Februarie) 1398.
Guvernul bate în retragere. tori nu pot fi destul de energic re voltătăre prin întreg aparatul pres- publică încă cu următdrea perfidă
probaţi". sei unguresc! şi al biroului oheios introducere:
Precum am prevecjut şi am pre- Mai constată Corespondenţa telegrafic? u
* ... r-v „in Pesti Hirl. găsim cate-va forte re
n
cjis, manoperele miserabile ce le-au amintită, că ,,în cercurile compe De ce să mai lungim însă vorba. marcabile destăinuiri asupra agitaţiilor Ligei
urzit agenţii secreţi poliţienesc! ai tente nu se scie nimic nici de o E clar şi invederat, ca autorii aces române in Ungaria
guvernului unguresc în contra po conspiraţia, nici de o confiscare de tor machinaţiuni, se află în Pesta Etă acum notiţa, despre care e
porului român, s’au dat curend pe scrisori revoluţionare*'. şi că sunt a se căuta în ministerii. vorba:
faţă. Atunci, ce noimă şi ce scop au Nimic nu va pute der scăpa pe
avut perchisiţiile domiciliare făcute „Fostul preşedinte al Ligei, d-1 Ure-
De aprdpe doue septemânî co- guvern de compromiterea, ce şi a cliiâ, a trimis în Ungaria cinci studenţi
Ibnele foilor unguresc! erau presă cu călcarea tuturor prescrierilor le atras’o însuşi prin urzirea complo universitari din BucurescI, spre a răspândi
rate cu tot feliul de destăinuiri sen- gale şi cu desfăşurarea unor mij- tului de faţă în contra Românilor. în oraşe şi sate scrieri aţîţătore. Aceştia
saţionale despre un complot revolu 16ce atât de neiertate şi condam Nimic nu 1 va pută spăla de păca sunt: Arion Dobrescu, a locuit în semina
ţionar român, ce s’ar £i descoperit nabile? tul, ce l’a comis în detrimentul rul metropolitan gr. ort. din Sibiiu; T. G.
încă la timp în Braşov, complot, Ce lipsă a fost se se mobiliseze chiar al intereselor statului. Cancicov, a avut locuinţă în seminarul din
care ar fi avut ca ţîntă pregătirea gendarmii din Săcele pentru-ca cu El şi numai el este culpabilul Blaşiu; Iuon Dumitric, a fost în Abrud os-
unei rescdle române, ce avea se concursul lor se se severşesoă o vio şi asupra lui trebue să cadă totă pele unui econom, care a fost compromis
erumpă vara acesta. lare de domiciliu, cum nu se vede răspunderea şi tdtă puterea sentin în procesul Memorandului; Scortian Grego-
N’a fost înse destul cu atâta, nici în statele absolutistice cele mai ţei condamnatdre a tuturor dmenilor rescu a fost în Arad la un om numit Pin
ci s’a pus la cale de cătră amintiţii retrograde ? de bine şi de sincer patriotism! ten şi Toma Bondos, căruia i-a dat locuinţa
agenţî —negreşit, că numai cu soi Ce ţintă au avut atunci aceiaşi în Braşov un prof. de teologie, care nu de
rea şi cu împuternicirea guvernului oficioşi ai guvernului, când timp de mult s’a strămutat dela Budapesta la Bra
— o revoltătbre machinaţiune, cu mai multe cjile au alarmat prin bi şov. Toţi aceşti omeni s’au anunţat cu
scop de-a afla un pretext pentru a roul de corespondenţă unguresc t6tă Mişelia la culme. nume fals şi au fost însărcinaţi să umble
acredita cum-va în faţa opiniunei pressa europbnă prin telegrame re tot Ardeiul şi partea de sud a Ungariei
publice acele mincinose şi reutăcibse lative la sensaţionala descoperire a Guvernamentalul „Pester Lloyd“ în urma articulelor alarmante a pressei un
destăinuiri. unei grbznice conjuraţiunî române publică mereu, fără de nici un co-
în Ardeal şi România? mentar, soirile cele mai veninose, guresc!, agitatorii au părăsit ţâra**.
Ceea ce s’a petrecut la Săcele Fost/au acele perchisiţiuni, acel cele mai răutăciose şi miucindse răs Tot „P. Lloyd mai adauge
41
seim. Şi cum-că tote au fost puse joc ce s’a făcut cu sentimentele de pândite despre „grozavele pregătiri* apoi la acesta minciună cu ebrne:
1
la cale de cătră agenţii stăpânirei, lealitate ale poporului român, cu ce s’ar face pentru apropiata răsvră- „Precum observă numita foiă („Peşti
s’a vecjut din modul şi chipul cum pacea şi liniştea lui, în adevăr nu tire a Românilor. Şi acăsta o face Hirlap , care a adus soirea) aceste date
11
s’au făcut peichisiţiile domiciliar^ la mai o nesărată farsă cjiaristică? Se reproducând bârfelile miserabile şi se basezâ pe resultatele cercetărilor făcute
cei doi preoţi români din Bacifâleu mai pote ore susţine acăsta în faţa celor a celei mai neînsemnate foiţe ungu de cătră autorităţi . (Nu cumva sunt deja
11
şi Purcărenî. petrecute, ce nu mai pot fi ascunse, resc!, pe când cele mai însemnate întărite şi de curiă?! — Red. „G. T.“)
Acum înse se dovedesce acesta desminţite, seu tăgăduite de nici un evenimente, cari vorbesc şi mărtu Aşa informâză străinătatea f6ia
chiar priu mărturisirea oficioşilor oficios din lume? risesc în defavorul celor dela putere, germană a regimului unguresc redi-
guvernului.
Din t6tă desminţirea fbiei ofi- „P. Lloyd“ le retace cu totul în mo giată de vestitul Max Falk, care trece
Guvernul vecjend adecă, că nu cibse unguresc! („Coresp. de Buda dul cel mai obstinat. între bărbaţii cei mai acreditaţi ai
mai pdte se acopere manoperele pesta ) numai o singură afirmare Aşa, cu tdte că oficiosul „Bud. partidei dela putere!
11
agenţilor sei secreţi fără ca se se este la locul ei, că adecă autorii Tud.“ văcjend, că guvernul e strîns * *
*
compromită cumplit înaintea lumei, acestor manopere mişelescî ;nu pot cu uşa, desminte acuma faimele fan Ca se se vadă, pănă unde merge
bate acuma în retragere, şi a însăr fi destul de energic condamnaţi. tastice relativ la pretinsele pregătiri îndrăsnela agenţilor secreţi ai adver
cinat pe una din corespondenţele Aşa este! Der cine sunt au revoluţionare între Români, gazetarii sarilor noştri, dăm ac}i o scire, ce
sale oficiose, ca se desmintă soirile torii ? Ore nu aceia, cari au trimis jidano-maghiari dela „P. Lloyd**, re- ni-a. sosit din Lipsea de cuprinsul
sensaţionale puse în circulaţiă pe agenţii secreţi ai poliţiei la Braşov, tăcând desminţirea lui „Bud. Tud. , următor:
M
basa unor informaţiunî ce cjice, că cari i-au lăsat se se plimbe pe aici publică în numărul cel mai nou dela „Leipziger Tageblatt“ de erl, 80 Ianua
le-a primit din parte competentă. câte va săptămâni şi se pregătescă 2 Februarie între soirile cj'lef sub rie n., publică o telegramă din Pesta, care
„Totul — dice oficiosul guver atentatul urzit în contra Românilor; titlul bătător la o’chî: „Agitatori ro „confirmă scirea, că nisce poliţişti din
11
nului — se reduce la nisce născo cari li-au pus la disposiţiă pe gen- mâni în Ungaria“ o mişelescă născo Pesta au confiscat la Braşov 60,000 de esem-
ciri cjiaristice nesărate, a căror au darmî şi au sprijinit fapta lor re- cire adusă de „Peşti Hirlap**, şi o plare dintr’o broşură trimisă din BucurescI
FOILETONUL „GAZ. TRANS.“ cărări. După o muncă obositore de spirit Doina cânt, doina şoptesc, dul lor fac să vibreze tote inimile de ace
Tot cu doina vieţuesc !
nu este distracţiune mai binefăcătore pen laşi sentiment. Astfel odinioră Tirteu, în
tru omul cultivat, decât lectura unei poesii, La câmp, în casă, în atelier, doina e fruntea ostei lacedemoniene, a contribuit
Ce este poesia? care este influenţa ascultarea unei opere seu a unui concert, cel mai dulce tovarăş al muncitorului, când la triumful Spartanilor şi şl-a câştigat prin
ei morală şi misiunea ei în tjiiele ori privirea unei drame în teatru. Poporul, e singur ; er horele înveselesc adunările şi cântecele sale o glorie egală cu a eroilor.
nostre. pentru care poesia şi cântarea sunt nedes petrecerile lui. Marseillaise a lui Rouget De Lisle în revo-
părţite, adese-orî îşi alungă urîtul şi-şi în- Poesia aprinde în inimi focul sfânt luţiunea francesă, Deşteptâ-te Bomâne al
de M. Strâjanu.
dulcesce asprimea muncei prin cântece. El al patriotismului şi iubirei de glorie, deş lui A. Mureşianu în 1848 şi Ilora Unirii
(Urmare.) cântă la cornele plugului, la secerat, la teptă mila şi simpatia şi este un puternic de Alecsandri la 1859, esprimă fiă-care su
Cei mai mulţi omeni, preocupaţi de afa cules, pe stradă, în câletoriă, în casă, când îndemn la fapte bune şi la sacrificii. Pen fletul întregii epoce a naţiunii, în care au
cerile şi grijile lor, ca şi omul de sciinţă e singur seu cu prietenii săi, când e vesel tru aceea în tote timpurile şi la tote po fost scrise. Pentru aceea, elice V. Alecsan
absorbit în cercetările sale, simt prea puţin seu când e trist; cum ne spune însu-şl în porele a esistat datina de a se cânta la dri, adresându-se preoţilor români: „Cân
poesia vieţii şi a naturei, care a împăcat cântecul său: mese, la petreceri şi în sărbători suveni- taţi Unirea, fala străbună, cu glas sonor,
11
pe Faust cu lumea şi cu sine însu-şl; şi „Doină, doină, cântec dulce, rile eroilor şi binefăcătorilor omenirii, şi căci poesia adenc răsună între popor .
nicl-odată n’o pot vede şi gusta aşa de Când te-aud nu m’aşl mai duce. măestrii acestei arte au fost tot-deuna fa Religiunea la rendul ei, ca şi patria
Doină, doină, vers cu foc!
bine ca atunci, când o privesc prin fan voriţii societăţii şi ai celor puternici. Ast şi umanitatea, nu are în favdrea sa o pu
Când răsuni eu stau în loc.
tasia poetului şi artistului în operele lor.
Bate vent de primăvară, fel au fost aezii şi rapsozii la Elini, barzii tere mai mare decât poesia. îmbrăcând
De aci vine însemnătatea ce o au poesia şi Eu cânt doina mea pe-afară, la Celţî, trubadurii şi cântăreţii rătăcitori idealul religiunii în frumosul ei vestmânt
celelalte arte la tote poporele civilisate, şi De mă’ngân cu florile ai evului mediu; lăutarii şi sciutorii de alegoric, poesia deschide omenirii calea
grija pentru aşedămintele publice, cari în Şi privighetorile. basme la noi. cătră acest ideal. Insă-şî religiynea în esenţa
Vine iarna viscolosă,
lesnesc cultivarea lor, cum sunt scolele de Un frumos rol este reservat poesiei ei este cea mai sublimă poesie. Pentru
Eu cânt doina ’nchis în casă,
arte frumose, conservatorele de musică,
De-mi mai mângăiii (filele, în momentele sărbătorescl ale vieţii şi în aceea poesia împreună cu musica vocală şi
statuele, galeriile de tablouri, architectura pilele şi nopţile. epocile însemnate ale naţiunilor. Eveni instrumentală şi une-orl cu danţul este la
frumosă, teatrele, concertele şi sărbătorile Frunda ’n codru cât învie, mentele mari nu numai sunt producătore tote poporele partea cea mai însemnată şi
de tot felul. Doina cânt de voinieie. de omeni mari şi de eroi, dându-le oca- mai plăcută a cultului religios. Pentru
Cade frmnja jos în vale,
Influenţa poesiei este multiplă. Ea ne siune de a se manifesta ceea ce sunt, der Elini, Uiada şi Odiseia lui Omer erau ceea
Eu cânt doina cea de jale.
mângâie în suferinţe, însenineză şi îndul- Doina dic, doina suspin, sunt şi puternice motive de inspiraţiune ce este biblia pentru poporele creştine. La
cesce viaţa şi prosară flori pe spinosele ei Tot cu doina mă mai ţin. pentru poeţi. Şi cântecele acestora la ren sărbătorile Panatenee aceste poeme- se re-
al
