Page 42 - 1898-01
P. 42
Pagina 2 G-AZETA TRANSILVANIEI Nr. 17.—1898.
cu scop de-a revolta pe Românii din Un „Nu mai puţin ca lucrarea agitatori puri revoluţionare, şi n’a putut face să se scie, că stă aprope de guvernul austriac,
garia împotriva Maghiarilor, chiar de s’ar lor naţionalişti, este a-se condamna rolul ce-1 imprime şi se se distribue clandestin pro- e forte cetit în cercurile militare, ba însuşi
44
cere jertfe de sânge . jocă pressa maghiară în cestiunea naţionali clamaţiunl de natura celor sechestrate la Majestatea Sa îl cetesce adeseori.
Corespondentul nostru adauge tăţilor. Acâstă pressă „maghiară", prin ne- Braşov, — decă în adevăr au fost seches Articulul din cestiune este un atac
la acestă împărtăşire următdrea ca gândirea, netactul, prin şovinismid ei, ce se trate şi nu sunt o invenţie ungurescă. pe faţă contra G-ermaniei despre care dice,
racteristică observare: „Ve puteţ,! baseză pe interese de gheşeft, numai oleu varsă „Luând informaţiunî positive dela is- că posiţia ce-o ocupă ea în tripla alianţă,
închipui, ce impresiă a făcut acbstă pe foc şi nu face să înceteze, ci înveninăză vorul cel mai sigur, putem afirma în mo o folosesce şi esploatâză mereu în contra
telegramă şi asupra ndstră, a Româ mai mult cestiunea naţionalităţilor. Acestă dul cel mai categoric, că Liga n’are nici Austro-Ungariei.
nilor din Lipsea. Totuşi am primit’o pressă jidovescă, ce se laudă cu maghiaris un amestec în acestă îndoelnică afacere, că „Ori-ce am voit să facem păcă acum
cu tbtă reserva, sciind, că numitul mul ei, lucră tocmai aşa în contra intere n’are nici un agent în Transilvania, fiă la — scrie „Reichswehr“ — Germania ni s’a
cjiar are informaţiunî greşite şi stă selor statului maghiar, ca şi pressa ultraiş- Braşov, fiă în altă parte, numescă-se el Oc- opus. Deşi am fost conduşi de cele mai
în serviciul Maghiarilor. tilor naţionalişti, — când desvoltă un ade tav Marescu sâu alt-fel. bune intenţiunî, Germania totdeuna a aflat
Desminţirea oficiosei „Bud. lud.“ vărat terorism în interesul maghiarisârii cu „Am fi doritori să posedăm şi noi un ceva ce se ne opună, şi a esercitat asu-
ori-ce preţ. Căci decă într’adevăr trădători exemplar în limba română din acea pretinsă
Pe când foile guvernului con pră-ne o simţitore censură preventivă.
tinuă a lăţi scirile cele mai minci- de patriă sunt toţi aceia, cari nu vreu să proclamaţiune revoluţionară, de care s’au „Pănă când Bismarck se afla în frun
nose şi calumniatdre, oficiosul Bu- se maghiariseze în limba lor maternă, atunci spăriat Ungurii, seu cu care vor să ne spă- tea afacerilor eserne ale Germaniei, atât
v cei mai mari trădători de patriă au fost rie pe noi, căci atunci am pute cu sigu
dapesti Tudosito („Coresp. de Buda ministeriul de esterne din Yiena, cât şi cel
44
bărbaţii, cari au creat legea naţionalităţilor, ranţă gîci cine este autorul.
44
pesta ) publică următbrea caracte care dă cu mult mai mare drept limbilor 44 din Roma erau sub influinţa sa. Acesta
ristică desminţire despre care vor „încă odată ne mirăm, cum „Tribuna însă a rămas tot astfel şi sub urmaşii lui.
bim în fruntea foiei: naţionalităţilor, decât e aplecată a-1 da din Arad a putut un moment bănui pe Contele Kalnoky a fost totdeuna mulţămit
pressa jidano-maghiară. Decă însă acestea cei din România, când ea singură recu- când alţii cugetau în locul lui, şi când el
„Mai multe foi din capitală au publi
concesiuni ale legei despre naţionalităţi nosce, că e la mijloc o manoperă ungu- nu trebuia decât să se acomodeze. Contele
cat desvălirî sensaţionale despre o pretinsă
sunt primejdiose pentru esistenţa statului râscă. 44 G-oluchowski a voit să lucreze, der a dat
revoluţiă română, care era să isbucnescă
maghiar, atunci poftiţi a modifica artic. de
în Maiă, der care a fost descoperită la peste cele mai caracteristice esperienţe.
lege 44 din 1868 tot în acel mod, cum a „ Au s tr o - Un g ar i a este acum erăsl pur-
timp, er în legătură cu acesta despre con Convorbire cu Badeni,
fost creat, der să nu vrem a-1 pune afară tătorea trenei Germaniei. In cestiunea gu-
fiscarea unor apeluri aţîţătore şi broşuri din vigore prin terorism. Din Londra se telegrafeză, că fostul
44
revoluţionare. „Bud. Tud. declară, pe basa ministru-preşedinte austriac, contele Ba- vernorului Cretei, Austro-Ungaria a inter
„Tot acestă pressă maghiară crede a venit la Bortă în interesul principelui Gcorge,
informaţiunilor luate dela loc competent, ăeni, a avut o convorbire interesantă cu
face mare serviciu causei maghiare, când
că respectivele foi au fost seduse prin Blaivitz, corespondentul parisian al lui vrend să arate Rusiei, că este factor în
ţine opiniunea publică în agitaţiune prin
acestă scire de corespondenţii lor. In cer Ţimes . Bclcanl. Germania însă lucră tocmai contra
u
diferite sensaţii naţionaliste. CâţI-va repre- n acesta, deşi, pe cum nu ne sfărmăm noi
curile normative nu se scie nimic nici des Privitor la ordonanţele de limbă Ba-
sentanţl ai acestei presse jidano-maghiare, capul cu politica Germaniei din Asia-
pre conjuraţiune, nici despre confiscarea de deni a declarat, că a comis o greşâlă, de-
cari lucreză prin terorism şi prin vecînice orientală, tocmai aşa n’ar fi permis Ger
scrieri revoluţionare. Totul nu este altceva orece s’a prea grăbit cu ele. El trebuia să
sensaţii, au descoperit în dilele din urmă
decât o farsă diaristică făcută fâiă gust, pe fi fost mai tolerant şi mai reservat, şi tre maniei a-se amesteca în politica-Baleanică.
o adevărată conjuraţiune română. Se vede
al cărei autor nu-1 putem condamna destul buia să-şi ia mai mult timp pentru a de- Acesta ore spin gem hotârît, căci Germania nare
însă, că guvernului nu-i prea sunt spre plă
de energic". lătura pedecile, ce i-se creaseră. Dorinţa ce căuta în Balcani".
cere aceste graţiosităţl ale amicilor săi, de-
❖ orece „Bud. Tud. publică următorul co de-a reînoi pactul cu Ungaria însă, l’a fă
44
P6te sub presiunea desminţirei 44 cut să se grăbescă, uitându-şî a-se îngrădi
de mai sus, dâr se p6te că şi con municat . cu acele măsuri de precauţiune fără de Rusia şi România. — Cestiunea
44
vinsă fiind de pecătoşia cu care pro- Aici foia ungurescă reproduce comu cari, acum vede, nu putea să facă nimic. macedonenă. Cetim în „Drapelul : Am
mai comunicat cetitorilor, că sunt di are,
ced cei dela putere faţă cu Românii nicatul de mai sus. Badeni declara apoi, că n’are nici
cari caută să acrediteze, că relaţiunile din
şi naţionalităţile, Alkotmdny“ orga idee cum se va sfîrşi crisa austriacă. 0 tre Rusia şi România nu ar fi amicale;
v
nul partidei poporale catolice ma In afacerea manoperelor ungu- singură împrejurare mângăitore e, că na din contră, că guvernul rus ar fi căutând
ghiare scrie sub titlul „gâna de na resci. „Drapelul din BucurescI, vorbind ţionalităţile din Austria sunt avisate unele să facă dificultăţi României. Se pare, că
44
ţionalităţi următdrele: de pretinsele „proclamaţii revoluţionare , la altele şi tote se unesc în stima şi iu acestă stăruinţă în a falsifica faptele, a scos
44
44
După ce foia ungurescă spune, că „ul- espedate dela poşta din Braşov, şi de per- birea, ce-o portă împeratului. din răbdare şi pe guvernul rus. In adevăr,
traiştii români" merg pe o cale „greşită, chisiţiile din Săcele, scrie între altele: Mai declara apoi Badeni, că după diarul „Le Nord , al căruia caracter oficios
u
44
ilegală şi nepatriotică , când vreu să des „...Ne mirăm, cum Tribuna din Az-ad, cât scie el, îndată după jubileul de 50 de este în deobşte cunoscut, publică în par
a
facă unitatea statului maghiar prin aceea, rt ani ca domnitor a monarchului Francisc
care singură bănuesce de unde pot pro tea sa oficiosă în numărul dela 25 Ianuarie,
că vor să facă limbile naţionalităţilor pe
veni proclamaţiunile în chestie, mai scrie Iosif,. archiducele Otto va fi trimis la Buda- următorea notiţă:
deplin egale, din punct de vedere a drep peşta, unde va şed6 statornic.
apoi uz-mătorele renduz-I sub titlul „Revo „Pressa germană,'atât oficiosă, cât şi
tului public, cu limba maghiară, er pe na luţia valahă : Se pronunţa apoi despre raportul, ce independentă, stăruind în atacurile sale ne
44
ţionalităţi corporaţiunî de sine, vrend să esistă între domnitorii Francisc Iosif şi
„ Cât despre fraţii din Bomânia — decă înţelese contra statelor creştine ale Balca
pună Ungaria pe base federaliste — dice Tarul Nicolae. Ou ocasia visitei monarchu-
în adevăr acolo s’au imprimat aceste procla- j nilor şi acum atacând şi pe România, pre
următorele: lui austro-ungar la Petersburg, acesta n’a
maţiuni revoluţionare — autorii afle, că rău tinde, că guvernul imperial rus ar fi ase
„Aceste procedeuri ale agitatorilor ro vorbiteu Ţarul decât despre Serbia şi Bul
serviciu fac causei române pz’in asemenea menea forte nemulţumit de acestă pur
mâni le-am condamnat şi le condamnăm. garia; convorbirea a fost cuprinsă într’o
copilării, contra căror noi opunem protestările tare.
Der pe lângă acesta nu putem retăce, se notă, der aşa se vede, că nu s’a stabilit
nostre cele mai liotărîte“. „Credem necesar a declara, că acestă
înţelege, nici aceea, că în Ungaria au totă nimic definitiv. In Petersburg a fost vorba
„Asemenea bănuială venită din partea aserţiune a presei germane este cu totul neîn
causa de a-se plânge — nu agitatorii, ci po numai despre discusiunî academice.
„Tribuzzei" (din Arad), ne miră. Nu putem temeiată ; relaţiunile între guvernul impe
porul; însă nu numai poporul român, şerb
admite, ca un moment să se bănuiască Liga, rial al Rusiei şi acela al României sunt,
seu slovac, ci şi poporul maghiar. 44
său alt-cineva din România ca autor al forte amicale .
Nu se calcă numai legea despre naţio f
n „Reichswehr‘ contra Germaniei. „Rămâne acum, ca diarele germane să
nalităţi în singuraticele ei puncte, ci se calcă proclamaţiunilor în chestie. ne dovedescă întru cât relaţiunile dintre
şi alte legi şi se scurteză drepturile tuturor „Să lăsăm Ungurilor sarcina de-a ri In cercurile din Viena şi Berlin a 44
dica bănuell de acestea. produs sensaţiă un articul publicat în dia- noi şi Rusia sunt încordate.
acelora, cari nu sunt de partida guverna
„Liga n’a urmărit şi nu uz-măresce sco rul vienes „Reichsivehr despre care se
u
mentală.
citau în public. Un rapsod, îmbrăcat în rea, pez-secuţiunea şi violenţa celor mai fabulele, cât şi basmele, căci nu tote sunt ajunge la un grad de cultură, pz’izz care să
haine scumpe, cu un toiag în mână, cu tari, zzu simte nici compătimirea pentru se potrivite pentru educaţiunea copiilor*). mezfite a ocupa un loc între limbile po-
care bătea tactul şi cu o coronă de laur menii săi. Nepăsarea multor omeni nu vine Apoi ori-ce gen de poesie, zugrăvind porelor civilisate. Şi omul, atât ca individ,
pe cap, se urca pe o tribună şi cânta seu din răutatea inimei, ci mai mult din ne- caractere şi fapte nobile, contribue la for- cât şi ca popor, fără ideal, fără cultivarea
povestea poporului, care se aduna cu miile cunoscez-ea suferinţelor şi din lipsa de ima maz’ea idealului tinerimei, înnobileză ini frumosului prin arte şi în special prin
în jurul lui. Psalmii, cărţile lui Moise, ginaţiune. mile şi moravuz’ile şi înalţă simţul şi dem poesie, care este arta artelor, ar rămâne
scrierile' profeţilor, evangeliile şi episto Poesia deşteptă nu numai iubirea de- nitatea vieţii. pururea încovoiat sub povara pasiuzzilor de
lele apostolilor în testamentul nou, şi în- apropelui, ci şi mila de animale şi sim In fine, poesia are o însemnată in tote dilele şi, înlănţuit în strimtul cerc al
tregă literatura religiosă, afară de discu- patia pentru întrega natură. Acestă in fluenţă asupra limbei şi sciinţei. Ea este trebuinţelor fisice şi intereselor materiale,
ţiunile teologice şi filosofice asupra dogme fluenţă o au asupra copiilor mai ales bas cristalisarea sentimentelor şi închipuirii poe el nu s’ar deosebi de alte animale decât
lor, este eminamente poetică. Şi în epo- mele, potrivite cu fiz’ea şi modul lor de tice pz-in cuvizzte, şi împrumută astfel lim pz-in raţiunea sa, rămasă sclavă aceloraşi
cele de trecere dela o formă la alta a ci- vedere. Copiii sunt aplicaţi a atribui însu bei farmecul şi frumuseţea şa ; stabilesce trebuinţe ca şi inteligenţa în animalele ne-
vilisaţiunei, cum este veacul nostru, cultul fleţire şi voinţă, asemenea voinţei lor, nu cuvintele şi formele lor. cuventătore. Ba încă omul condus numai
religios numai prin poesie, ajutată de mu- numai animalelor, ci şi plantelor şi tutzmor Apoi, espunend resultatele sciinţei sub de raţiune, fără sentimentul umanităţii, se
sică şi de artele plastice, îşi pote recâştiga fenomenelor naturei, întocmai cum făcea o formă plastică, într’o limbă armoniosă coboz-ă ane-orl mai pe jos de alte animale,
puterea morală din alte vremi. omenimea în copilăria sa. Şi basmele cu şi plăciztă, poesia le face uşore de înţeles devine mai periculos decât fiarăle săl
Poesia e de mare ajutor şi pentru edu- prind în sine rămăşiţe de cele mai vechi şi plăcute tuturor. Ea dă astfel sciinţei batice.
caţiunea tinerimei, şi anume, pentru copii tradiţiunî omenescl, din epocele primitive, deplina sa valore. Ea este chiar mai im In prologul lui Faust, Mefistofeles
basmele, legendele şi fabulele ; er pentru cum arată faptele şi întâmplările supra portantă decât sciinţa, pentru-că pătrunde vorbind cu DumneŢeu îi dice: „Omul s’ar
elevii mai înaintaţi celelalte genuri de naturale şi metamorfosele miraeulose ale mai adânc în firea lucrurilor şi a vieţii, le conduce mai bine fără acest reflex din
poesie. Ea desvoltă imaginaţiunea, care fiinţelor şi lucrurilor, cari fac obiectul bas arată sub o lumină mai vie şi prin acesta tine, care se chiemă raţiune şi care-1 face
44
deşteptă sentimentele morale de simpatie melor. Pentru aceea sunt atât de plăcute ne ridică la înălţimea modului de vedere mai dobitoc decât dobitocele . Bine înţeles,
şi milă, pentru-că numai prin imaginaţiune copiilor. şi cugetare a poetului. acest sarcasm diabolic a lui Mefistofeles
ne putem identifica cu semenii noştri şi cu O înz’îurire analogă au fabulele; însă O limbă fără literatură estetică n’ar este adevărat atunci numai, când raţiunea
alte fiinţe vieţuitore, şi putem simţi bu ele deşteptă mai mult spizătul de observa- nu e încălŢită de lumina inimei.
*) VedI asupra acestei cestiunî „Instrucţiunea
curiile şi durerile lor ca pe ale nostre pro ţiuue şi de judecată şi învaţă a cunosce De aci se esplică onorea şi gloria,
morală a copiilor („Der Moralunterricht der
11
prie. Cine n’a suferit şi nici nu-şi pote în moravurile omenilor, atribuite în fabule Kinder ) cap. 6, 9, de Felix Adler, tradus din de care se bucură poeţii la tote naţiunile.
11
chipui, cât e de rău a simţi miseria, dure- animalelor. Numai cât trebue a alege atât limba englesă de Gizycki. (Va urma.)
