Page 43 - 1898-01

Nr. 17—1898. GAZETA TRANSINILVAEI Pagina 8

Serbia şi Bulgaria lucră pe întrecute nia, Crişana, Maramureş, Bucovina. Acestă curagioşî aeronauţî vor mai fi însoţiţi şi de L ă t e i p a î u r ă .
•cum să ajungă, ca resolvirea cestiunei ma­ conferenţă va fi însoţită de proecţiunî elec­ un medic. Espediţia, care vor începe-o în 11
cedonene sg se facă esclusiv numai în fa­ trice, arătând monumente, costume, pei- primăvară, va pleca din Spitzbergen. ,,Adieri se numesce o nouă colee-
ţiune de poesii drăgălaşe, scrise de d-nul
vorul lor. sage etc. din ţările românesc!. Dela Paris 4. Un mijloc de casă ieftin. Pentru regularea Traian Mihaiu. Broşura, ce o primim, e
Un cjiar important din Rusia „No- d-l Jules Brun va trece la Roubaix, şi conservarea unei mistuiri bune se recomandă
tipărită pe hărtiă de lux, forte elegant,
vosti (Nuvela) observă, că mai sunt Grecia Tourqoing şi în alte 17 oraşe principale cunoscutele prafuri Seidlitz ale lui Moli. Cutii ori­
u
şi România, cari au aceleaşi drepturi, ca şi ale Franciei, unde va ţină aceleaşi confe- ginale 1 fl. bucata. Se pdte căpăta dilnic prin purtând pe învălitore şi portretul autorului.
postă de cătră farmacistul A Moli, Aferentul Preţul unui esemplar 50 cr. A apărut la
cele două state slave. renţe. D-l Brun face causei naţionale ro­
curţii din Yiena Tuchlauben 9. In farmaciile din Orăştie în tipografia institutului „Minerva ,
11
Piarul rus adaugă:. mânesc! prin aceste conferenţe un nepre­ provmciă să se ceră preparatul lui Moli provăcjut
„Decă Serbia şi Bulgaria voesc fie­ ţuit serviciu. cu marca de contravenţie şi subscriere. societate pe acţii. *
care să-şi aproprieze Macedonia, ele nu pot
Lăutarii români sunt în mare slavă, „Curs complet de corespondenţa co­
conta pe razimul marilor puteri, cari nu Starea senâtâţii publice în Ungaria.
11
în ierna acâsta, în lumea veselă parisiană. mercială , de I. C. Panţu, prof. la şcdla
voesc câtuşi de puţin sg compromită liniş­
In cafeneaua Maxime, una din cele mai E lucru sciut, că starea sănătăţii corn. superioră din Braşov. O carte octav
u
tea în peninsula Balcanică .
frecuentate, cântă un taraf de lăutari din publice în statul ungar e din cele mai rele. mare de 17 c61e de tipar, de tot instruc­
BucurescI, sub conducerea cunoscutului Mi- Mortalitatea, cum constată o foiă buda- tivă pentru comercianţi şi pentru alţii, cari
IVSilan—resbomîcul. tache. Alexandru Puiu, nepotul cunoscutu­ pestanâ, e mai mare ca în orl-care alt stat stau în legături de afaceri cu vre-o bancă.
lui Hagiu din Focşani, cântă la Place din Europa, afară doră de Rusia. Guver­ Are parte teoretică şi practică. In ea se
Ex-regele Milan Obrenovicî, despre Blanche, cea mai veselă cafenea din Mont- nanţilor unguri, se vede, nu le rămâne vorbesce pe larg despre tot felul de scri­
care am spus deja, că e numit comandant martre. Acest Puiu, dice „Epoca“, a pără­ nici timp, nici bani de-ajuns pentru a în­ sori şi acte comerciale atât în afaceri de
suprem al armatei sârbesc!, este de nou sit ţara acum patru ani, şi astădî e însurat drepta acestă stare de lucruri, căci opera mărfuri, cât şi în afaceri de bancă; apoi
obiect de discusiune în ciietristiea. euro- cu o englesoică din Londra, unde a cân­ reformelor de maghiarisare le răpesce şi sunt tractate şi lucrurile referitore la
penă. tat mai mult timp, obţinând elogiile tutu­ timp şi bani şi tot. cambii. Cu totul conţine 375 de esemple
De când Milan a ajuns erăşl la o ror cunoscătorilor de musică. Odinioră După raporturile oficiale, mai mare practice esplicate în partea teoretică şi îd.
treptă atât de înaltă în stat, lumea poli­ atât Mitache cât şi Puiu cântau o nopte a fost mortalita ea în decursul anului 1896 text. Are şi un registru, în care se esplică
!
tică începe sg-i dea ore-care atenţiune şi întregă pentru un pol; astădî ei cântă un în comitatele locuite de Români, er mai terminii comerciali. Conţine modele de cir­
sg-i urmărescă toţi paşii. brâu pentru un louis. favorabilă în comitatele locuite de Ma­ culare, scrisori de informaţiunî, reoomanda-
Nu-i vorbă, el îşi dă silinţă a-se face ghiari. Acesta se esplică uşor prin favori- ţiunl şi acreditive; scrisori în comerciul cu
din nou interesant, mai ales, că momentul întăriri rusescî în extremul Orient. Co­ sările, de cari se bucură poporaţiunea ma­ mărfuri, comisiune şi spediţiune; cestiunl
11
e favorabil pentru câştigarea de populari­ rabia „Saratow a flotei voluntare rusescî ghiară faţă cu cea română peste tot, atât cambiale, afaceri cu efecte, monede şi cu-
tate. încordările dintre Sârbi şi Bulgari a trecut Bosforul, mergând la Wladivos- din partea guvernului, cât şi a adminis­ pone etc. O recomandăm tuturora cari se
este teren bun de esploatat în interesul tock cu 12 tunuri, 1600 soldaţi şi 600 de traţiei. In consecinţa acestor favorisărî, şi intereseză de afacerile de comerciu. Se află
satisfacerii vanităţilor sale. emigranţi. sistemisarea posturilor de medici e mai de vândare la administraţia „Gazeteila
In castelul din Belgrad, Milan a pri­ avantagiosă pentru ţinuturile locuite de Librăria archidiecesană din Sibiiu, şi la N.
0 judecătoria asaltată de socialişti.
mit cjilele trecute corul ofiţerilor superiori Maghiari, decât în cele locuite de Români, N. Ciurcu în Braşov cu preţul do 1 fl. 60 cr.
Ca dovadă, cât de mult s’au întărit socia­
sârbi. Cu ocasia acesta el a pronunţat un
liştii în comitatul Sabolciu, servesce urmă­ printre cari numărul medicilor e de tot
toast atât de răsboinic cătră „cameradii prea mic.
torul cas, ce s’a petrecut dilele acestea în
w
•săi , încât puternicele „jivio“ făcură să ră­ SCIRl ULTIME.
comuna Kişvarda: Luni vre-o 300 de omeni Anume, după datele oficiale, mai mare
sune sala de arme a „comandantului su­
înarmaţi se duseră la judecătoria de cerc, a fost mortalitatea în comitatul Albei de Viena, 2 Februarie. Astacjî se va
prem", în mod neobicinuit. In acest dis­
ca să libereze pe câţiva soţi ai lor, cari jos (38-3 la miie), Turda-Arieş (36-5), Bi­ începe greva şi la universitatea din
curs Milan a accentuat cu deosebire, că
erau închişi acolo ca agitatori socialişti. hor (3B’6), Selagiu (35'S), Coşiocna (35.3) etc. Viena. Studenţii evrei au decis se
■esperienţele militare bogate ce le-a făcut
Mulţimea asalta momentan judecătoria, aşa De-odată cu asta amintim, că după se alăture la cei germani.
in călătoriile sale prin Europa, le va uti-
că n’a fost cu putinţă de-a aduce nici mă­ datele oficiale se află în stagnaţiune, decă
lisa pentru ridicarea armatei sârbesc! la Din Graz se anunţă, că stu­
car câţl-va gendarmî în ajutor. Judele de nu chiar în decrescere, şi \isitatorii băilor
nivel european. Spre scopul acesta a şi dat denţii slavi de acolo cer continuarea
cerc Vay, vădându-se singur în faţa mul- ungurescî, deşi în timpul din urmă s’a mai
ordin să se organiseze armata şi s’o facă prelegerilor.
ţimei adunate, număi decât se supuse for­ înmulţit numărul stabilimentelor balneare
-capabilă în tot momentul de luptă. Ascultătorii german! dela şcdla
ţei şi liberă din închisore pe toţi arestanţii din statul ungar. Astfel în 1895 băile au
Prin discursul acesta, Milan şi-a ajuns technică din Brunii vor face de ase­
socialişti. Prin asta mulţimea a rămas sa­ fost cercetate de 71.664 ospeţl permanenţi,
încâtva ţînta doririlor sale; în popor a în­ menea grevă.
tisfăcută şi lucrul s’a liniştit. De sigur însă, în 1896 însă numărul lor abia s’a urcat la
ceput să se vorbâscă erăşl despre el, er
că decă ar fi fost gendarmî de faţă, o văr­ 71,744, deşi, din causa exposiţiei milenare, Berlin, 2 Februarie. „Frankfur­
înaintea armatei pare a-şl fi recăpătat de tocmai în acest an a fost mai mult visi- ter Zeitung anunţă: „Ţarul a răs­
11
sare de sânge nu s’ar fi putut evita. Ou
nou nimbul de odinioră. puns Sultanului în ton energic, că
tren separat a fost adusă îndată după asta tată Ungaria de streini.
După t6te acestea, noul generalisim
o companiă de husari în comună. De-alt- voinţa sa nestrămutată este, ca prin­
.s’a hotărît a face un pas şi mai ponderos. cipele George al Greciei se fiă ales
mintrelea din mai multe părţi ale comita­ Producţîunl şi petreceri.
A luat cu sine pe fiul său Alesandru, pe 11
tului Sabolciu sosesc schi despre asemenea guvernor al insulei Creta .
.■generalul MarkovicI, şi pe doi dintre mi­ Tinerimea academică română sâtmăreană
turburărî socialiste.
niştri, şi urcând un tren separat, s’a dus vă invită la Petrecerea cu dans ce se va
la Vranja, oraş situat la frontiera Serbiei- arangia Joi la 17 Februarie st. n. 1898 în „ALBIM institut de credit şi de economii.
11
Cununiă. D-l Ieronim 1. Micu, comer­
'.yecbî. Aici pregătise deja o serbare în amin­ ciant în Ploescî, fiiul d-lui paroch Iosif sala hotelului din Şomcuta-mare.
tirea liberării acestui oraş de sub domina- Micu dela Feldiora, se va cununa Dumi­ Intrarea de personă 1 fl. In pausă se Filiala Braşov.
11
ţiunea turcescă. Aici s’a dat un banchet necă în 25 Ianuarie v. c. cu simpatica vor juca „Căluşerul“ şi „Bătuta . Venitul Conspectul operaţiunilor în luna lui Ian. 1898
ia cari s’au ţinut toasturi răsboinice, în d-ră Parascheva I. S toi an din Oernat. Nuni: curat este destinat pentru ajutorarea şco­ I n t r a t e :
•cari se încurajau conaţionalii din Serbia d-na şi d-l Ioan N. Voinescu. Cununia se va larilor sermanî.
yechiă, respective din Macedonia. La ser­ face la orele 3 p. m. în biserica „Ador- SuprasolvirI şi oferte generose se vor Numărar ou 1 Ian. 1898 fl. 11,653 44
Depuneri spre fructificare . „ 190,471 20
bările din Vranja veniseră şi mulţi Sârbi mirei Maicei Domnului * din Cernat (Să- chita cu mulţămită pe calea diaristică. Cambii răscumpărate. . . „ 119 470.30
1
macedoneni, cari în naivitatea lor, văd în Vasiliu Dragoşiu, advocat, preşedinte; Conturi curente . . . . „ 24,397.88
cele). — Sincere urări de fericire tinerei
Milan un profet mântuitor. Milan încă a părechî! Dr. jur. Vasiliu Gyurko, vice-preşedinte; împrumuturi pe efecte şi
ţinut un toast, în care să fi dis, că cu aju­ Dr. med. George I. Anca, vice-preşedinte; alte împrumuturi . . „ 15,061.90
620.—
torul lui Dumnecleu, a dragostei fraţilor Concertul societăţii filarmonice. In 10 Stud. jur. Ioan Gogia, cassar; Stud. techn. împrumuturi pe producte . „ 28.951.10
Monetă....................................„
■sârbi şi a însufleţirei lor, pote în curând Februarie 1898 societatea filarmonică din George Micu, controlor; stud. jur. Romul Rimesse.................................„ 1.797.17
vor serba împreună sărbătorea comună a Braşov va da sub direcţiunea d-lui Anton Avram; stud. jur. G. Bancoş; teol. abs. Comisiunî, ....................„ 18,879.18
fraţilor, cari încă nu sunt liberi. Brandner în sala nouă de concerte al doi­ Al. Bilţiu ; teol. abs. Al. Brancoveanu ; stud. Bănci.....................................„ 260,545.78
■Se crede, că Porta va cere lămuriri lea concert prevădut după statute. Pro­ jur. Gorn. Breban; teol. abs. Emiliu Bu- Interese şi provisiunl . . „ 9.331.32
guvernului din Belgrad referitor la serbă­ grama este următorea: 1) Wagncr: uver­ tean, drd. jur. Aug. Dosa; dr. jur. Teof. Diverse..................................„ 1,851.77
rile din Vranja şi la toastul lui Milan. tură la opera „Tannhăuser, esecutat de or­ Dragoş; dr. jur. Coriolan Meseşan; teol. fl. 683,031.04
chestră. 3) Volhnann: concert pentru vio­ abs. Corn. Muşte; stud. jur. Aureliu Nil- E ş i t e :
SOIRILE BILEI. loncel cu acompaniare de orchestră, eşec. van; stud. jur. Victor Nilvan; drd. jur. Depuneri spre fructificare fl. 179,945 70
. „ 121,299 95
de d-l I. Kolnibalozky din Odesa, în Rusia. Aureliu Nistor; dr. jur. luliu Pop; stud.
Cambii escomptate . .
— ‘22 Ianuarie v. 3) Beetlioven: simfoniă în O-mol Nr. 5, eşec. jur. I. Tatar; teol. abs. Victor Vasvâry. Conto curent........................... „ 21,738.52
* împrumuturi pe efecte şi alte
de orchestră. Vândarea generală de bilete
Perchisiţiile din Săcele. Aflăm din is- împrumuturi........................... 15,664.96
se va începe la 8 Februarie, er membrii In Oraviţa montană se va da în 12
•vor sigur, că soirea după care s’ar fi făcut împrumuturi pe produote*. „ 1,000.—
ajutători îşi pot lua bilete dela 3 — 4 Fe- Febr. n. o petrecere cu dans, al cărei ve­ Monetă . . . . . . . „ 29 425.20
perchisiţiă domiciliară şi la preotul Ioan
bruarie din librăria H. Zeidner. nit curat este destinat pentru ajutorarea Comisiunî,..................................„ 21,329.67
Bogdan jun. din Zizin nu este adevărată.
şcolarilor săraci din Oraviţa. Intrarea 1 fl. Rimesse......................................„ 1,797.17
Este însă adevărat, că la -călugăriţa Iustina
Urmaşul lui Andree. Aşa se vede, că de personă. Suprasolvirile se vor chita pe Interese şi provisiunl . „ 777.56
Moga din Baclfalu s’a făcut perchisiţiă de Spese şi salare............................„ 2,246.70
sbrtea nesigură a lui Andree, scrutătorul cale charistică.
-cătră solgăbirău, notarul şi primarul comu­ Bănci...........................................„ 232,586 83
Polului nordic, nu înspăimântă pe 6menii Comitetul arangiator: Dr. Petra Cor-
nei, însă fără asistenţă de gendarmî. I-au Diverse........................................„ 39,198.45
setoşî de sciinţă în asemeni întreprinderi nean preşedinte; Dr. Athanasie Gava, se­
pus o grămadă de întrebări, că de unde e? Numărar ou 31 Ian. 1898 „ 16,020.33
cutezate. In timpul cel mai apropiat aero- cretar ; Tr. Boleanţiu, Iacob Botos, Tr.
etc. Perchisiţiă n’a avut nici un resultat. fl. 6b3.031.04
nautul frances Godard va întreprinde o es- Brebenar, C. Budinţian, V. Budintian, Drd.
Românii în Francia. D-l Jules Brun, pediţiă aeronaută la Polul nordic împreună P. Chimbir, Tr. Crenian, P. Liuba Dr. M. 7. Bologa m. p. N. P. Petrescu m. p.
cunoscutul publicist frances şi filo-român, cu aeronautul Surcouf. Spre scopul acesta Gropşian, Dr. G. Miclea, Dr. Al. Marta, dirigent. adjunct.
va ţine în Francia o serie de conferinţe se pregătesce un balon de 86 metri în dia­ I. Miclea, Dr. I. Nedelcu, Dr. P. Penţia, Y. Uvegeş m. p.
publice asupra Românilor de pretutindeni. metru şi 10,000 metri cubici, plin de hi­ Corn. Pincu, I. Perian, Drd. G. Vodă, comptabil.
Prima conferinţă d-l Jules Brun o va ţine drogen, care după socotâla lui Godard va Cornel PopovicI, Coriolan PopovicI, Corn.
la Paris, în diua de 1B Martie st. n. în sala pute face o călâtoriă de 60 clil© şi va pute PhilipovicI, Corn. Prostean, Drd. Tr. Rud- Proprietar: Dr. Aurel Mureşiauu.
:So<jietăţii Geografice. Conferenţiarul va duce o greutate de 12,000 chilogr. cu o nean, Geza Stoiacovicî, Dr. Iuliu Tamaşel,
yorbi despre Basarabia, Bănat, Transilva­ iuţelă de 4 metri pe minută. Aceşti doi G. Tifa. Redactor responsabil: Gregoriu Maior.