Page 45 - 1898-01
P. 45
1
aii*#*»». MfflîlitnssîMi, ..Saseta ' m ia M-care m.
3i fiSeiriă!
AMiamenie poutru Augtio-Ougaria:
*>*Wi ţ|Ş&ţ* KJ&* Mu, SC. Pe un an 12 fl.. po şese luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
9potuw*i «afinaeoîe as j»
— ik-At,K»wiaU s.« ia N-rii de Dumlnooâ 2 fl. pe an.
*.**(«• Perna România si strâiiăiatt:
îiSf.a.KTK ttiîimosn in jSSifit»
■awîrajlutso ia. firii/ov si 3» sa» Pe un an 40 franol. pe ş6se
n^ttosle 3’rn»:i do nweiiar': icni 20 fr., po trei inni 10 fr.
ta Ticna: X. Stime!* N-rii de Dnrainooă 8 franol.
■ithaki, Sitdctf Sletti, A. Oţyfliks So prenumără la tăte oficiu:,»
«ŞOh-foI(jr»*i £Ifţtiik , J. poştaJe din întru şi din arară
îiwier, tu Bn.âaî'en'ţa: A. V, şi iu dd. onieetori.
Oaidbergerg, Btluifin ‘Igr-vM: te imanentul aemn Biam
Bucuiasoi: Agwct 8am, 9u0" administraţiunoa, piaţa mare,
ostraalo de Ătouuaenia; iii Haio- tfirgrul Inului Nr. 30 etauiu
iJWf?, ; Snrolj/t & iiîtaM», I.: pe un an 10 fl., pe şese
Pi'eţul isssiţlunlîot’: o iovi» luni 6 fl., pe trei luni 2 fl. 60 or.
jRraomt po 9 «o>6n& 9 «r. fii Cu dusul în casă: Pe un an
SOuî. 4iitibau pantvn o piibli. 12 fl., pe 6 luni 6 rl., pe trei luni
«a*. Publicări m&i Jotj« dap.d, 3 fl. Un esemplar o or. v. a.
şi învoială. său 16 bani. Atftt abonamen
Kcolamo pe puginu p. il-e. o tele oât şi insorţiunile sunt
f'srir» 10 o,;, odxi 80 bani. a se plăti înainte.
Nr. 18. Braşov, Sâmbătă 24 Ianuarie (5 Februarie)
„Agitatori români în Ungaria"... pune mâna pe ei, ci îi lasă să se însă lucrâză în contra intereselor Aceste sunt de-ocamdată res uitatei
întărcă erăşl liniştit în România. statului ungar. mişelescilor manopere ale agenţilor poliţiei
Ne-am întrebat adese-orî, decă Ei bine, nu este acesta minciuna Este logică esplicarea, ce o dă secrete din Pesta, cari resultate, destul de
e
ar mai pute esista pressa jidano- cu ochi şi cu sprâncene, nu este „Alkotmâny" c^icend, că decă în îngrijitore pentru paclnica conveţuire din
maghiară fără o rubrică constantă mărturisirea indirectă, că nimic nu adevăr sunt trădători toţi aceia, cari tre poporul maghiar şi român, nu se pot
despre „agitatorii şi agitaţiunile ro s’a petrecut din ceea ce se susţine nu vrău să se maghiariseze ,’pără- delătura numai aşa, cu o desminţire scurtă
mâne" seu „valahe", cum le mai cjio şi că pretinsele unelte revoluţionare sindu-şî limba maternă şi numele a unei foi oficiose, care vrea să presente
când se prefac a fi peste măsură au trebuit să fiă înfăţişate ca tre lor, atunci cei mai mari trădători au totă afacerea numai ca o glumă „nesărată".
indignaţi. cute în România, pentru-că în rea fost aceia, cari au făcut legea de Ore autorităţile judecătoresel nu se cred
„Agitaţiune" trebue se fiă, „agi litate nu au esistat şi nu esistă ? naţionalitate, care dă drepturi mult încă nici acum datore de a interveni ca
tatori trebue se esiste, căci la din Tote ca tote, der şi mai bătă mai multe limbei naţionalităţilor, de să se pedepsescă aceia, cari cu scornituri
11
contră care ar pute se fiă pretextul tor la ochi este, că chiar foi ne cum e înclinată a le da pressa şi cu manoperele cele mai condamnabile,
pentru constanta nedreptăţire şi mal maghiare, cum e „Kronstâdter Ta- jidano-maghiară. umblă să aţîţe pănă la morte pe unii con
tratare a Românilor? Astfel vedem, geblatt" din Braşov, reproduc tică- Firesce, că în ultima consecenţă tra altora?
că tema despre „agitatorii" primej- losele insinuări şi calumniări, ca cele „Alkotmâny" preferă mai bine să
dioş! statului şi naţiunei maghiare aduse de „Peşti Hirlap", fără de se schimbe articulul de lege XLIV
variezâ necontenit, der nu mai înce- nici o observare, ba întocmai cu din 1868, decât ca aeestă lege să Greva studenţilor germani din
tâză. T6te celelalte sunt stafagiu, observările tendenţiose şi răutăcibse fiă zădărnicită şi nimicită prin te Austria.
său decoraţiune neesenţială. Fondul ale foilor unguresci. Ce ar pută pro rorism.
este şi remâne „agitaţiunea duşmană fita conlocuitorii noştri saşi din ast Mai găsesce f6ia partidei popo Greva generală a studenţilor germani
statului". fel de reproducţiuni necontrolate rale unguresci, că pressa jidano-ma austriacl continuă în oraşele Viena, Praga,
Numai de aici se p6te esplica, despre „agitatorii români în Unga ghiară nu aduce nici un serviciu Graz, Briinn şi Innsbruck.
cum în caşul, ce l’am sulevat în nu ria", nu putem nicidecum înţelege, causei maghiarismului, dăcă ţine me Tinerimea germană dela scola tech-
mărul de erî al foiei nostre, s’a pu afară păte decă am admite, că vor reu în încordare opiniunea publică nică din Viena, a primit hotărîrea acade
tut, ca o corespondenţă oficibsă se să se linguşescă pe lângă terorismul cu scirî de sensaţiune asupra naţio micilor din Leitmeritz. Technicii au decis
desmintă categoric faimele despre jidano-maghiar de astăcjî, arătându-se nalităţilor. să facă de-ocamdată grevă numai faţă de
„iminenta revoluţia română" şi to indiferenţi în ceea ce privesce re- Ce să-i faci însă terorismului prelegerile singuraticilor profesori.
tuşi aeestă desminţire — ce a fost putaţiunea Românilor de leali şi jidano-maghiar, când şi „Alkotmâny * Alaltăieri după amiacli s’a ţinut un
1
din oficiu împărtăşită tuturor foilor credincioşi cetăţeni. cel creştinesc nu se pote emancipa consiliu de miniştri sub presidenţia baro
şi despre care tote au şi luat notiţă Der să trecem mai bine la in de sub constanta presiune a presu nului Gautsch. Consiliul s’a ocupat de gre
scurtă — se nu împedece nicidecum teresanta cestiune sulevată de organul pusei „agitaţiuni române duşmane vele studenţilor.
»
pe cele mai acreditate foi ale gu partidei lui Zichy, „Alkotmâny". Şi statului ?•* Tot alaltăieri rectorii universităţilor
vernului, cum este „Pester Lloyd", aeestă făiă trebue să lucreze cu fac din Viena, Praga, Graz, Innsbruck şi Briinn
„Peşti Hirlap" etc. de-a continua po torul, ce se esprimă prin cuvintele: au ţinut o conferenţă în aeestă afacere.
vestea despre grdznicele agitaţiuni „agitatori ai naţionalităţilor", căci Urmările perchisiţiunilor. Aflăm Rectorul universităţii din Cernăuţi n’a pu
şi uneltiri revoluţionare române. de-ar elimina acest factor din cal din Săcele, că un învăţător ungur de acolo tut lua parte. Rectorii au făcut raporte
Vecjurăm, cum amintitele foi au culul ei, s’ar pomeni, că şi-a pierdut a chs cătră mai mulţi fruntaşi români să- despre evenimentele mai nouă dela univer
sciut să ne spună, paralel cu des- terenul pentru a susţine idea statu celeni, că Oiangăii de prin Bacîfalu şi Tur- sităţi, desvoltând căuşele grevei studenţi
minţirea corespondenţei pestane, cum lui unitar naţional maghiar. Dăr nu cheş, cetind în „Brassoi Lapok" şi în ce lor. Rectorii au decis unanim de a ruga
au umblat şi pe unde au locuit cei mita făiă catolică cel puţin recunăsce, lelalte foi unguresci despre perchisiţiile fă pe ministrul-preşedinte, să le dea promi
oincî studenţi universitari din Bacu- că tot atât de periculoşi, ca şi pre cute la popii „valahi" şi despre 4 d de siune botărîtă, că va pune capăt stărilor
ec 0
resei, pe cari d-1 Ureckiă, fostul pre tinşii agitatori nemaghiari, sunt agi mii de proclamaţii revoluţionare aflate în ne mai suportabile din Praga.
şedinţe al Ligei, i-ar fi trimis încbce, tatorii dela pressa jidano-maghiară, Săcele, s’au spăriat şi au luat groza Ro Ministrul-preşedinte a primit deputăţia
ca să rescăle oraşele şi satele dela cari cu şovinismul şi cu terorismul mânilor, aşa că unii dintre ei fiind mai fri rectorilor, după amiatll. După ce rectorul
Braşov pănă la Arad. lor tărnă numai oleu pe foc şi în- coşi, şi-au ascuns averile prin pivniţe şi universităţii din Viena a comunicat resul-
Cel mai curios lucru este însă, venineză încă şi mai mult cestiunea prin găurile secrete de prin şuri, temendu- tatul conferenţei rectorilor, el a făcut o
că poliţia ungurescă scie despre tote naţionalităţilor. se de „revoluţia valahă" pusă în apropiată schiţă a stărilor, ce esistă aclî la scolele su-
acestea, cunbsce persănele trimise Terorismul, cjice făia catolică, perspectivă de foile amintite. Firesce, că periore germane din Austria.
ca emisari revoluţionari, scie chiar ei îl eserciteză în interesul maghia- printr’asta a fost aţîţată din nou şi şi mai In decursul convorbirei s’a născut o
unde şi la cine locuesc şi totuşi nu risărei de-a ruptul capului; printr’asta tare între Ciangăi ura contra Românilor. viuă discusiune la care a luat parte şi mi-
FOILETONIJL „GAZ. TRANS." avend ce face, se aşedă la masă şi scriu, optimişti, în ceea ce privesce fondul na- aspiraţiunea înăscută firei sale cătră ideal
că au albit de suferinţe, că au ajuns nisce turei omenescl, cum au fost de ex. Gior- şi fericire, spre o altă lume, spre patria
cadavre şi că nu doresc nimic mai mult dano Bruno în Italia şi J. J. Rousseau în cerâscă, sâu spre Nirvana.
Ce este poesia? care este influenţa în lume decât răpaosul mormântului. Apoi Fraucia. Răul şi suferinţele, după aceşti Se deosebesce în fine pesimismul seu
ei morală şi misiunea ei în tjilele mulţumiţi de ceea ce au scris, îşi fac toa 6menl, vin numai din reua întocmire a mai bine scepticismul şi decepţionismul fi
nostre. leta, se parfumeză şi plecă la bal. D-1 Vlă- vieţii! Omul se nasce bun dela natură şi losofic, prin care se distinge mai ales vâ-
huţă, în broşura sa „Curentul Eminescu“,’a devine rău numai prin influenţa viţielor şi cul nostru.
de M. Strâjanu. combătut cu mult talent mania acestor ti nedreptăţiilor societăţii. Pesimismul lor este Pic scepticism şi decepţionism, în
(Urmare.) neri, cari fac versuri numai deci o desilusiune şi un sentiment de mâ doială şi desamăgire, pentru că pesimism
Mare cu deosebire este misiunea poe- Ca sS legene ’n silabe, pe tiparele găsite, nie şi de revoltă în contra isvorelor rău în adevăratul înţeles nu există decât pote
siei în vecul nostru desilusionat. Desperări de poruncălă şi dureri închipuite. lui, cari sunt lăcomia, violenţa şi viclenia la doi seu trei scriitori ai secolului. Acest
Materialismul şi sensualismul, carac Sunt alte specii de pesimism mai se- omenescă şi prin ele falsa organisare a so pesimism s’a născut din contrastul între
teristice timpului nostru, nu s’au născut ore riose, şi prin urmare mai periculose. Este cietăţii şi nedreptatea instituţiunilor poli sciinţa modernă şi între aspiraţiunile, cre
din pierderea credinţei şi din lipsa de ideal? mai întâiă blazarea seu pesimismul vulgar, tice şi sociale. Cuvintele lor sunt glasul dinţele şi tradiţiunile moştenite din trecut
Melancolia şi pesimismul, cari s’au întins cel mai răspândit, care n’are nimic sfânt Nemeşei, sunt ameninţările, ce face divini şi prefăcute în sânge, prin nascere şi edu-
astădl ca un văl de doliu peste multe din în lume, care nu mai crede în nimic şi tatea dreptăţii şi a răsbunării. caţiune.
cele mai nobile spirite, nu este ore acelaşi pentru care însăşi plăcerea a devenit des- Este mai departe pesimismul religios, Să ne oprim puţin asupra acestui pe
sentiment profund de desgust şi întristare, gustătore. Acesta e o bolă a sufletului năs caracteristic creştinismului şi mai ales bud- simism. Să nu-1 confundăm însă cu pesi
care cuprinsese inima lui Faust, cufundat cută din trândăvie, îmbuibare şi desfrîu, hismului, religiunî eşite din mijlocul celor mismul sentimental al lui Werther, care
în problemele sciinţei ? ! pre cum se nasc. fiolele şi ruina corpului mai adencî suferinţe şi miserii, causate prin isvoresce din contrastul isbitor între reali
Căuşele pesimismului modern sunt mai din necumpătare şi bancruta din cfieltue- corupţiunea şi degenerarea societăţii, cum tate şi o închipuire prea ideală despre na
multe, seu mai bine, sunt mai multe feluri lile fără socotelă. au fost în India pe timpul lui Budha, şi tura omenescă şi relaţiile vieţii, şi care
de pesimism. Este apoi un pesimism mai nobil, pe în Europa sub imperiul roman şi în evul conduce pe unii tineri la sinucidere. Se
Nu mai vorbim aci despre pesimis care l’am pute numi social seu politic în mediu. Desperarea de a se mântui de du nu’l confundăm erăşl cu nesimţirea sâu
mul de imitaţiune al multor tineri, cari la sens mai înalt, un fel de desamăgire şi rere şi a pute gusta vre-un bine în aeestă atrofierea inimei, născută dintr’o cultură
etatea de 20 de ani, cu faţa rumenă, cu amărăciune, cum se vede în operele lui „vale a plângerii", cum se numea lumea unilaterală, al cărei tip ni-1 dă Paul Bour-
perul auriu, cu inima setosă de viaţă, ne- Byron şi chiar în scrierile unor filosofi, pămentâscă, făcură pe om să-şi îndrepteze get în „Le disciple" al său. Caracteristica
