Page 46 - 1898-01

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 18.—1898

nistrul-preşedinte. Br. Gautsch mulţămi mai matei din Dobrogea. Cei din Sofia sunt Cestiunea Dardanelelor. vechi românesc!, cum se portă acolo încă
întâiă rectorilor pentru ostenelele lor leale, forte enervaţi — observă foia bucureş- acum. Constatăm cu satisfacţia, că indus­
însă nu le primesce esprimarea regretelor teană — credând că România voesce cu Cestiunea Dardanelelor a fost adusă tria naţională română din Bucovina, pri­
lor asupra esceselor dure la cari s’au dedat orl-ce preţ să-i asimileze pe Bulgarii do­ ârăşî pe tapet prin faptul, că Rusia, luând mind premiul cel dintâiu, a fost recunoscută
o parte a studenţilor. Ceea ce privesce brogeni, uitând, se vede, că de-alungul drept motiv intrarea în Bosfor a unui vas ca superidră între atâţia (concurenţi serioşi.
0
purtarea colorilor, li-s’a recunoscut acest graniţei dobrogene nu esistă Bulgari, pre­ românesc de răsboih („Elisabeta ), a cerut Comuna Crasna-Ilschi e cunoscută, că a
drept, âr faptul acesta nu pierde nimic din cum nici în judeţul Constanţa. şi obţinut, pe cum seim, dela Sultan libera părăsit din vechime în tote privinţele obi­
însemnătatea sa- prin aceea, că autoritatea trecere prin Bosfor şi Dardanele a vaselor ceiurile strămoşesc!, şi chiar din acestă
din Praga — având în vedere mişcările na­ rusesc! de răsboiă de orl-ce mărime. causă pote se ne servâscă ca model, cum
ţionaliste de acolo — a fost silită a denega Protestul tinerilor Turci. Din Deşi faptului acestuia nu i-s’a dat ar trebui să se desvolte şi alte comune
esercitarea acestui drept, numai din punct Constantinopol se"’ telegrafâză, că comite­ vre-o deosebită importanţă, nici n’a deş­ românescl, mai ales comunele din Nordul
tul tînăr turcesc din Geneva a trimis tu­
de vedere al siguranţei personale. Acesta teptat vre-o sensaţiă fiă cât de neînsem­ Bucovinei, caii au rămas înapoi. Prima
turor ambasadorilor o serisâre în care se
prin urmare nu este resultatul inimiciţiei nată, totuşi sunt cliare, cari analisâză suc­ bancă după sistemul Reiffeisen a fost în­
faţă de scolele germane superiore, din po­ plânge, că învoelile încheiate vara trecută cesul obţinut de Rusia din punctul de ve­ fiinţată în aceeaşi comună, cabinetul de lec­
trivă, guvernul voesce cu oii-ee preţ a ga­ cu delegaţii Sultanului n’au fost respectate, dere al tractatelor şi din acela al intere­ tură de-acolo e bine cercetat, acum vedem
ranta desvoltarea binefăcătore a scolelor deşi comitetul a încetat acţiunea sa. Prin selor europene. ârăşî un nou succes în cultivarea vechei
urmare comitetul reia acţiunea sa invo­ u
mai înalte. Aşa de pildă „Nene Fr. Presse , ocu- industrii de casă, şi am dori, ca acest
Guvernul — continuă br. Gautsch — când intervenţiunea puterilor în favorea pându-se cu acest obiect, arată mai întâii! esemplu se fiă imitat şi aiurea; astfel indus­
tuturor supuşilor turei fără deosebire de
este firm decis să împărtăşâscă scolele ger­ diferite tractate internaţionale dela 184 şi tria română bucovinână şî-ar putâ câştiga
religiune.
mane superiore din Pra^a de scutul deplin pănă în dilele nostre, ce închid trecerea uşor un renume în occident, şi ar deveni
al statului şi a zădărnici atacurile even­ Dardanelelor atât pentru vasele de răsboiiî
cu timpul un isvor important pentru îm­
tuale îndreptate în contra lor. In scbimb Candidatura pincipclui George. ale Rusiei, cât şi pentru ale celorlalte state bogăţirea ţerănimei nostre.
pentru acesta guvernul cere, ca studenţii europene. Lămuresce apoi organul vienes,
să încunjure tot ce ar fi îndreptat spre ză­ că intrarea în Bosfor a unui vas militar „Kulturegylet"-urile unguresc! la ex-
Ieri am semnalat pe scurt, că Rusia
dărnicirea, ori scurtarea legilor despre aca­ românesc, nu însemnă altceva, decât eser­ posiţia din Paris I Să nu rîdeţl. Intre cu-
persistă cu multă obstinaţiă pe lângă can­
demiile esistente, şi ar strica mult causei citarea unui drept de stat ţărmurean al riosităţile viitorei exposiţiunî internaţionale
didatura principelui grecesc George la pos­
scâlelor superiore, dâr mai ales libertăţii Mării-negre, prin urmare nu justifică de­ din Paris, ce se va da în anul 1900, au să
tul de guvernator al Cretei.
învăţământului. mersurile Rusiei pe lângă guvernul oto­ fiă şi „Kulturegylet°-urile unguresc!. Acestă
a
^Frankfurter Zeitimg a primit din
Ministrul-preşedinte mai declară, că man. colosală idee a isvorît tocmai din căpăţîna
Constantinopol o telegramă, în care i-se
guvernul nu va suferi repeţirea scenelor tur­ „Tractatele s’ar opune — continuă comisarului guvernial Lukâcs Bela, care a
spune, că primul dragoman al ambasadei
0
bulente la scolele superiore. Statul şi părinţii, „N. Fr. Presse — orî-cârei înţelegeri se­ provocat tote „Kulturegylet"-urile de pe
rusesc!, Maximov, a predat alaltăerl în Yldis-
cari provăd scolele superiore şi pe ascul­ parate între Turcia şi Rusia asupra trece- globul unguresc să participe şi ele la ex-
kiosk al doilea răspuns al guvernului ru­
tătorii acelora, aşteptă cu drept cuvânt, ca rei prin strîmtorî, căci sunt tractate euro­ posiţia dela Paris. Gel dintâiii, care a răs­
sesc în afacerea candidaturei principelui u
studenţii acestor scole să-şi împlinescă da­ pene, pe cari Rusia şi Turcia nu le pot puns, a fost j„Kulturegyelt -ul din Cluşiu,
George de guvernor al Cretei. Răspunsul
toria. Nu este permis, ca ele să fiă teatrul desfiinţa. Decă Rusia s’ar adresa puterilor care cu mâni cu piciore a îmbrăţişat acestă
acesta este ţinut în ton atât de rece, re-
uneltirilor şi demonstraţiilor politice. Sub spre a obţine pentru densa libera trecere idee. Acum vor fi convocaţi representanţii
proşant şi categoric, încât la început am­
nici un fel de împrejurare, statul nu va prin Bosfor şi Dardanele, atunci fără în­ tuturor „Kulturegylet°-urilor la o confe-
basadorul Sinovjev n’a voit să predea Portei
permite aşa ceva. doială, că ar întâmpina contra-pretenţiunea, renţă, în care se vor stabili modalităţile,
nota şi a telegrafat la Petersburg, ca să după cari aceste societăţi de maghiarisare
Aceste declaraţii ale baronului Gautscb că precum i-se lasă ei eşirea din Marea-
primâscă nouă îndrumări, decă trebue să 0
au surprins pe rectori, cari aşteptau promi­ negrâ, trebue să li-se acorde şi celorlalte au să fiă mai „demn representate la ex-
predea ori nu imediat nota ? puteri libera întrare în ea. De s’ar învoi posiţiă. — De sigur, că aşa o comedia n’a
siuni botărîte.
In acestă notă contele Muraiviev dice, ori nu Rusia c’o asemenea condiţiune, acesta vădut lumea europână pănă acum. Iniţia­
Rectorul universităţii din Yiena a pri­
că voinţa neschimbată a Ţarului este, ca nu se scie. Pe altă cale nu s’ar pute ob­ torul acestei idei ar merita să capete un
mit ieri o deputaţiă a studenţilor germani
principele grecesc George să fiă guvernor al ţine realisarea dorinţei sale . premiu din partea Parisienilor pentru re-
0
naţionali, care l’a rugat să sisteze prele­
Cretei. Sultanul sc-şî aducă aminte infinita clamul, ce au Ungurii să-l facă exposiţiei
gerile. Rectorul refusându-le acâstă cerere,
bunăvoinţă, cu care Ţarul s'a purtat faţă de lor prin acâstă comediă.
ei au declai’at, că de ieri diminâţă înce­
cl de repeţite orî şi în momentele celor mai
pând nu vor mai cerceta cursurile, ba de va Archiducele Otto la Budapeşta. „Buda-
mart pericole. Se bage de sâmă Sultanul, ca
fi nevoiă, vor împiedeca prelegerile prin de­ — ‘23 Ianuarie v. pesti Hirlap°de adine spune, că scirea des­
aceste bune porniri ale Ţarului să nu le
mon strat hun. pre statornicirea archiducelui Otto la Buda­
zădărnieescă prin o nefolositore opunere la Industria naţională română din Buco­
pesta este confirmată şi prin faptul, fa­
candidatura, ce este reclamată de motive vina premiată la Viena. Cetim în „Patria":
milia archiducelui studiază cu mare sîrguinţă
Colonisarea Dobrogei prin re- politice de forţă. Redacţia diarului „Wiener Mode a aranjat
0
limba maghiară, deja de (cinci luni de dile.
servişti români. Unele diare din Sofia Nota se sfirşesce cu aceea, că guver­ o esposiţiă şi un concurs de premii pen­ Un fiiu al archiducelui Otto, |cu numele
— elice „Drapelul — vorbesc de un pro­ nul rusesc îşi ţine de problemă a sa de a tru diferite obiecte de industriă naţională
0
iect al ministrului nostru de răsboiu, ge­ face paşi în altă direcţia, decă cei din Yldis- şi mai ales de industria de casă. La acest Carol, care în August va împlini 10 ani,
neralul Beredeiu, care ţîntesce la coloni­ kiosk se vor opune şi mai departe în acestă concurs a participat întrâga monarchiă „nu numai, că scie unguresce, ci îi place
chiar a vorbi acâstă limbă . Archiducele
0
sarea Dobrogei prin reserviştl colonişti ro­ cestiune. austriacă, între alte şi ţâri, a căror indus­ Otto ia studii din limba maghiară dela
mâni. Acest proiect are în vedere întâiu de triă naţională a ajuns la un grad forte în-
O altă scire telegrafică din Constan­ contele Victor Szechenyi, oficer de husari.
tote înfiinţarea unor sate românescl între naintat, ca, d. e. Bosnia şi Herţegovina.
tinopol afirmă^ că atitudinea Portei faţă cu Toţi servitorii archiducelui sunt luaţi din­
Enişenli şi Ostrov. Fiă-căi’ui colonist sta­ Acum primim soirea atât surprindătore, cât
pretensiunea Rusiei, este neschimbată. tre Maghiari.
tul are să dea două sute bectare de pă­ şi îmbucurătore, că primul premiu (100 co­
Austro-Ungaria şi Italia nu s’au pro­
mânt, tot materialul pent'U construirea rone în aur) a fost acordat d-nei Victoria Omor şi vărsare de sânge. In Rozsa-
nunţat încă în acestă cestiune. Dinpotrivă,
caselor şi tote uneltele necesare pentru bar. Styrcea, pentru mai multe obiecte de hegy s’a făcut alaltăerl alegere de deputat.
ambasadorul engles Currie ar fi declarat mi­
lucrarea pământului. Alte sate de-alungul industria română din Bucovina, şi anume Erau doi candidaţi, Angyal Jozsef guver­
nistrului turcesc de esterne, că Anglia se
hotarului bulgăresc se vor înfiinţa între tote din comuna Crasna-Ilschi. Intre alte namental şi Hlinlca din partida poporală.
alătură la propunerea Rusiei.
Cara-Orman pănă la Hanlic din militari au fost espuse nisce ştergare brodate de La alegere a reuşit guvernamentalul An­
turci, luaţi din reserva teritorială a ar­ ţărance din comuna numită după isvode gyal. In comuna apropiată Liszhofalva erau
acestuia este o nepăsare egoistă, care nu tibil în mijlocul universului. Gerul, acest prin graţia formelor şi culorilor, prin dul- netism, lumină, căldură şi putere de viaţă,
face nici o deosebire între bine şi rău, în­ măreţ şi nemărginit palat de cristal de câţa şi armonia sunetelor, se reduc pentru producând fenomenele fisice ale lumei din
tre viţiu şi virtute; pentru care nu esistă altă-dată, locuinţă a părintelui şi guverna­ fisic la tot atâtea grupe de vibraţiunî şi afară, fenomenele fisiologice în organismele
nici un sentiment de simpatie, de milă sâu torului lumei şi raiă pentru vecie al celor mişcări ale materiei. plantelor şi animalelor, şi miraculosele fe­
de dreptate, nici o responsabilitate morală, fericiţi, s’a prefăcut într’o ilusiune optică, nomene morale în om.
Fiinţele organice, începând dela plante
care coboră fenomenele sufletescl la feno­ produsă de colorea albastră a oceanului de
până la om, sunt pentru fisiolog tot atâtea Insă acâstă esplicare a vieţii sufle­
menele naturei neorganice. Pe când sem­ aer, care înconjoră pământul. Acâstă pă­
grămedî de celule, cu forme şi funcţiuni tesc!, numai din punctul de vedere este-
nul dinstict al pesimismului filosofic, nobil tură de aer numită atmosferă şi grosă ca
deosebite, asemenea unor maşini mecanice. rior, este falsă. Sub acâstă analisă anato­
şi generos în felul seu, este un profund la 60 până la 70 de chilometri, înmagazi-
Er viaţa este un proces chimic, producă­ mică dispare sensul adevărat al vieţii, dis­
sentiment de melancolie şi desperare numit nâză căldura şi lumina sorelui şi astfel face
tor de căldură şi lumină asemenea focului pare frumseţea şi farmecul lumei fisice şi
de Germani Weltschmcrz, durere a lumei. posibilă desvoltarea vieţii pe planeta nos-
şi întreţinut prin razele solare pe cari, lumei morale privite în întregul lor. Prin
Este o deosebire enormă între modul, tră şi dă nascere «Ţilei şi admirabilelor fe­ înmagazinate în substanţe vegetale şi ani­ acest metod unilateral, psichologului îi
cum era înţelâsâ lumea şi destinaţiunea nomene ale (lorilor dimineţii, amurgului malice, le introducem în noi sub formă de scapă de sub scalpel tocmai ceea ce vrâ
omului după vechile tradiţiunî, şi cum ne-o serii şi nopţilor luminose; âr dincolo de alimente. să cunoscâ, îi scapă sufletul cu activitatea
arată seiinţa modernă. Omul nu mai este a<?estă minunată florărie domnesce un frig sa încă plină de mister. Şi în acâstă stare
fiinţa de predilecţiune a lui Dumnedeu, zi­ neînchipuit şi un adânc întunerec, prin însuşi sufletul, care prin sentimentele, a spiritului, omul semănă călătorului, care
dită de mâna lui şi aşedată în Edenul des­ care stelele se văd, ca nisce ţinte galbene inteligenţa şi cugetările sale, face pe om pierclendu-se pe cărările întunecose şi grele
fătării ; el numai cu multe greutăţi şi lupte pe un fund negru. asemenea unui (leu creator, devine sub per- de străbătut ale unei păduri, simte obosâlă
s’a putut ridica prin sine însuşi din starea Planetele şi celelalte stele, aceste fru- cepţiunea din afară a psichologului o serie şi deseuragiare şi uită frumseţea pădurii,
animalică la ceea ce este astăcjî; şi origi­ mose corpuri ceresc!, cari ni se par noptea de acţiuni şi stări ale consciinţei, născute pe care o admira, când o privea din cul­
din sensaţiunl. Şi sensaţiunile se reduc şi
nea lui se pierde în noptea esistenţei tre­ ca nisce făclii eterne, aprinse într’un tem­ mea dealului; sâu, este asemenea unui co­
ele la grupe de vibraţiunî şi mişcări mole-
cute, impreună cu a celorlalte fiinţe vie- plu măiestos, analisa spectrală ni le arată pil, care desface orologiul bucată cu bu­
culăre ale sistemei nervose, causate prin
ţuitore. compuse din aceleaşi elemente, ca şi pă­ cată, ca să afle secretul, care-1 face să
impresiunile primite din afară.
Pământul, care era privit altă-data ca mântul nostru, supuse aceloraşi schimbări umble, însă nu-1 pote afla, şi durere, nici
centrul universului, în jurul căruia se în- de transformare şi multe locuite pote de Totul se reduce în ultimă linie la miş­ nu mai pote construi orologiul.
vîrtea sorele şi cerul cu stelele sale, a de­ fiinţe asemeni nouă. carea unei substanţe numite energie, care (Va urma.)
venit una din cele mai mici planete ale Cele mai poetice fenomene ale na- nu se pote cunosce în sine însăşi şi care
sistemei solare şi un fir de nisip impercep­ turei, care ne uimesc prin sublimitatea lor, | se transformă pe rînd în electricitate, mag-