Page 49 - 1898-01

iî3i?ii8rîi?î5tt, „6a»ta“ iese în M-care di.
ii VIjMîîSs!» ADOiamonie pentru Anstro-Unearia:
yi&ţt. nţcţş Wf, S3. Pe an an 12 11.. pe şeso Ioni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
’lrtutontjă \uttMia*3o «a au N-rii de Dumlnaoâ 2 (I. pe an.
as «
Pentru România si străinăiaie:
WBEfWE *ic primase la Aflmt- Pe un an 40 franol, pe ţĂî&
aurtraţlvno in lîsaţov tp la ai- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
aviidreie ISlrod!'! <s «ausefort: H-rii de Duminecă 8 franol.
In Viena: M, Ihihu,
S'laW, P.Kdolf Koxie, A. Gv{-elik\ Se prenumără la tăte oflciele
liacniolgcr; hxtm Oyptiik, J. poştale din întru şi din afară
.‘knvtiucr, în Hudnpestu : A. f. ii la dd. ooieotori.
St,ldbe-oerg, StkiUin Bcnxat; tn AO^amentul parau Brasor
iîrwsnresoi: lg?>xc* Ea»ai, fino- administraţiunea, piaţa mare,
auzraie de Kouinanie; în Ham- târgul Inului Nr. 30 otagiu
l-rivi.: Earoiyf & £*»i»wx». I.: pe un an 10 fl., pe şese
luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
rraţui inuarpuruor: o s&xne,
ifnymond pe » coldnă C *r. şi (l^ULxrxex d.e JD\xxxxIxxecă, 4=) Ou dusul în casă: Pe un an
50er. timbru pentru o pubii- 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
tiw. Pubiioăii unii deît după 8 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
tarifă si învoială. său 15 bani. Atât abonamen­
Eaelsune pe pagina a B-a o tele cât şi inserţiunile sunt
caria 10 or. bău 80 bani. a se plăti înainte.
Nr. 1 9 — Anul LXI Braşov, Duminecă 25 Ianuarie (6 Februarie) 1898.

Isprăvile poliţiei din Peşta. Blamagiul a fost atât de mare, o nouă dovadă despre aceea, cum mani şi au pretins se se continue
încât guvernul se lapădă acum de se respectăzâ legea şi libertatea ce- prelegerile.
Până mai ier! alaltăerî se părea uneltele lui şi declară totă afacerea tăţenăscă în Ungaria, despre care a Astfel s’au născut conflicte fărbe
numai, că maghiarisatorii şî-au eşit privitâre la „revoluţia valahă de-o 4is domnitorul german, că a întrat aspre între studenţii slavi şi germani.
w
cu totul din sărite, der de a4î în­ păcălelă, ce au suferit’o gazetele un­ în rândul statelor culte europene. In Viena mai ales studenţii slavi
colo, după năzdrăvăniile ce le sever- guresc! din partea unor răspânditori s’au împotrivit energic în contra sis­
şese, ori cine va trebui se 4^°^ şi de faime mincinâse. tării prelegerilor. O deputaţiă a lor
se recunâscă, că şi-au pierdut min­ Noi păcălelă nu o vedem, însă Situaţia în Austria. a mers la rectorul şi i-a predat o
ţile. râua voinţă faţă cu Românii o ve­ resoluţiune a adunării lor scrisă în
Nu puţin a contribuit la acâsta dem destul de limpede pe partea In Austria nicî o schimbare pănă limba latină numai ca să nu se fo-
vestitul toast dela Budapesta al îm­ gazetelor jidano-magbiare. acuma, care ar îndreptăţi speranţa losâscă de limba germană.
păratului Germaniei. De atunci, ma­ Acum adversarii noştri vor să într’o apropiată împăcare a naţiona­ Astă4î la tote şcălele superiăre
ghiarisatorii cu mic şi mare sunt trecâ aşa numai cu uşurătate peste lităţilor de acolo. din oraşale amintite nu se mai ţin
păliţi la cap, nimeni nu mai p6te noua calumniă şi insultă cu care au Lupta din „Reichsratb şi de prelegeri, şi nu se scie cât va mai
u
a
sta de vorbă cu ;ei, pe nimeni nu lovit în faţă poporul nostru. Ei nici pe stradele Vienei, a fost straplân- dura acâstă stare de lucruri escep-
mai vor să-l asculte îndată ce nu nu se gândesc a cerceta cum s’a tată în dieta din Praga şi pe pie­ ţională, mai ales că-i va fi fărte
ţine isonul laudelor umflate şi ne­ putut, ca cu călcarea legilor şi cu ţele acestui oraş. Dăr totuşi s’a vă- greu guvernului să capituleze înain­
meritate, ce li-s’au făcut pe neaş­ deplina ignorare a autorităţilor le­ 4ut o deosebire. Deputaţii nemţi din tea mişcării studenţesc!.
teptate în amintitul toast princiar. gal instituite, să se întâmple năz­ Boemia n’au făcut obstrucţiune şi miuisteriul-Gautsch
Deputatul sas Meltzl, — căruia drăvănii şi ticăloşii ca cele petre­ Intr’aceea
i-au strigat în dietă se mărgă mai cute la perchisiţiile domiciliare din în dieta de aicî; era vorba ca de­ se pregătesce a ţine nouă conferenţe
bine în Dresda, dâcă nu-i place ma- Bacîfalău şi Purcărenî. putaţii germani să iese din dietă cu cu conducătorii Germanilor şi a Ce­
hilor din Boemia. Scopul lui este
ţoţii, der s’au mai gândit şi au ră­
ghiarisarea forţată a numelor func­
Ce le pasă celor dela Pesta, mas totuşî acolo. de a face să se înţelegă cât decât
ţionarilor şi servitorilor de pe la decă se vatămă libertatea şi se în­ Er cât pentru conflictele dintre şi cu unii şi cu alţii asupra inouălor
gări — va sci se ne istorisescă mai
calcă domiciliul unor cetăţeni de a studeniii german! şi plebea cebică ordonanţe de limbă, ce voesce să le
multe despre starea scrîntită a doua mână, cari vorbesc limba va­ din Praga, a intervenit guvernul şi dea în cursul lunei acesteia, şi în
creerilor voinicoşilor maghiarisatorî. lahă şi n’au nici o însufleţire pentru
In nespusa lor fuduliă şi îngâm­ poliţia şi s’au luat măsuri severe cari voesce să schimbe acele dispo-
maghiarism? Şi ce le pasă lor de pentru a împideca ori ce escese de siţiunî în contra cărora s’au fost
fare şoviniştii jidano maghiari nu legi şi de competinţa legală a au­ ură naţională. plâns mai mult Nemţii, fără însă a
mai soiu ce se încâpă şi ce se facă, torităţilor judecătoresc! şi comită- scurta dreptul de limbă al Cehilor.
ca să arate lamei cât de grozavi tense, când vorba e să-şî facă chef Dăr tocmai prin măsura ce a
sunt ei._pând li-se aţiţă mănia. în paguba Românilor? luat’o, oprind pe studenţi din Praga Resultatul acestor conferenţe
Astfel, neavend altă trebă, s’au de a mai purta colorile reuniunilor este însă forte îndoelnie.
Adevărul este, că despre per­
apucat se clocăscă prin foile lor o chisiţiile făcute în comunele amin­ studenţilor şi de a-se plimba cu ele
„revoluţiă valahâ“. Lumea va audi tite n’au avut nicî cea mai mică cu- pe strade, guvernul şî-a aprins ârăşî
— şi au gândit ei — ce conspiraţii paie în cap. Germanii, cari sunt a4î Organisaţiuiiea muncei
urzesc Românii în contra statului noscinţâ nicî autorităţile administra­ mai uniţi ca ori şi când, au luat
unguresc, şi se va minuna apoi de tive, nicî cele judecătoresc! din Bra­ acâstă măsură, ca o vătămare a na- * naţionale.
9
şov. Totul s’a pus la cale numai
tăria cu care acest stat va sugruma dela Peşta. ţiunei lor, şi au pus la cale, ca IV.
mişcarea revoluţionară, într’aceea studenţii germani dela tăte universi­
însă li-se va da un nou prilej Caşul acesta arată de3tul de viu, tăţile şi academiile din Austria: din (Articol final.)
maghiarisatorilor de a tăia în carnea că statul acesta e stat curat poliţienesc Praga, Viena, Graz, Innsbruck şi Un al treilea pas pe calea pro­
naţionalităţii române urgisite din Ar­ şi că de tâte se p6te vorbi aicî, nu­ Briinn să facă grevă, adecă să nu gresului, şi cel mai însemnat între
deal, Bănat şi Ţâra-ungurâscă. mai de un stat de drept nu. mai mărgă la prelegeri pană ce gu­ tote, ar fi înfiinţarea de societăţi de
Acesta a fost planul, ce s’a pus Vom vede acum ce va face tri­ vernul nu-şî va retrage măsurile în agricultură pe regiuni şi comitate —
în lucrare mai întâiu îu oraşul şi bunalul din Braşov, după ce este contra studenţilor din Praga şi nu cu interese pur locali şi regionali
ţinutul nostru. provocat de preoţii violaţî în domi­ va da voiă studenţilor germani de pentru îmbunătăţirea culturei vitelor
Uneltirile poliţiştilor secreţi, cari, ciliul lor, să cerceteze faptul, care acolo sq părte ârăşî neîmpedecaţi şi înfiinţarea de lapterii societare
după cum s’a dovedit, au fost tri­ după lege se pedepsesce ca delict. colorile şi insemnele reuniunilor lor sistematice, la nivelul cerinţelor şi
mişi aici anume dela Peşta, sunt Publicăm mai jos arătarea fă­ germane. tecbnicei moderne. Tocmai ramura
cunoscute cetitorilor noştri; le este cută la tribunal din partea preotului Dintr’asta s’a născut şi o altă acâsta ar fi cea mai importantă
asemenea cunoscut, că ele n’au avut dela Bacîfalău, din care se vede tâtă încurcătură. Studenţii slavi, cari sunt dintre tăte şi ar permite folosirea
nici un resultat, afară de acela, că mişeliaprocederei în complotul acesta fărte mulţi la număr în Graz, Briinn neîntrecutelor păşuni de munte şi
au blamat pe guvern, ca şi pe po­ al poliţiei secrete. şi mai ales în Viena, au protestat ducerea lor pănă la cel mai înalt
liţaii lui. Cu acâstă ocasiune vom căpăta în contra grevei colegilor lor gsr- grad de desvoltare.

FOILETONUL „GAZ. TE ANS. “ forma: De nu-1 port cu mine la După-aceea o croia oblu la uliţă, luială cu gospodăria; pe Toderaş
plug de micuţ, atuncî când va fi unde da de copii şi se juca pănă-1 însă îl mustra, când erau numai ei
mare i-or puţi cornele plugului şi rupia fomea, ori alerga la părăul amândoi: âr ai aruncat cu pietrii,
Bătaia lui Dumnezeu. s’a alege din el omul cel mai slă­ morii la scăldat. Acolo se deprindea ştrengarule, de ai şchiopat o gâscă!
bănog; de-1 duo cu de-a sîla la la fel şi fel de năzdrăvenii; se urce Amu te spun la tată-to! Atunci
(In limba bucovineană.).
plug, totă «piuliţa mi-s’a scânci pe prin arini şi prin sălci la cuiburi Toderaş se făcea că se supără, se
( F i n e . )
brăzda, er mă-sa s’a boci ca după de pasări ; se deprindea în aruncatul scância, er mă-sa numai decât îl
Vremea tăcea şi trecea. Toderaş mort după el. Apoi întemple-se să-l cu pietrii, dând după raţele şi gâs- îmbuna: n’0 taci, dragul mamii, nu
se făcea din d,i în 4* tot mai mare julâscâ numai o lecuţă opinca ori cele, ce erau p’acolo. Intr’atâta-i mai plânge, că nu te spune mama,
şi mai frumos, der osul lui nu se obiala, că-mî aprind pae ’n cap cu luase grăza gâscele şi raţele, de der âtă-ţî spun, mai mult să nu
deprindea nici cu o muncă. De vrea mă-sa. amu-1 cunoscea de departe. schilăvescî gâscele âmenilor, că doră
badea Petre se ducă pe Toderaş cu Aşa se gândi badea Petre şi Mintenî-mintenî venia la lelea şi lor li-i pagubă. N’ar fi vrut lelea
el la plug, lelea Firuţa începea: lăsă pe Toderică a4î acasă, mâne Firuţa câte-o muere la pîră: Copilul Firuţa pentru cât bine-i în lume să
dâră nu o să rămân acasă singură acasă, poimâne acasă, şi aşa acasă d-tale mi-a şchiopat o gâscă, ori: va4ă pe Toderică supărat, deci îl
ca cucul; bargatele le trimit cu de- tot mereu, er el mergea la plug cu Toderică mi-a omorît o raţă, orî: mângâia cum scia ea mai frumos
mâncare la lucrători, hargaţii sunt argaţii. fecioraşul d-tale mi-a schilăvit un să-i trecă şi să mănânce copilul se
la câmp, eu cum o să înving sin­ Dăr 6re Toderică ce ispravă purcel... iSr lelea Firuţa pe tăte le prindă putere.
gură acasă ? Cine să-mî aducă lemne făcea acasă? Cu ce se îndeletnicea împăca, la una îi da o legătură de Aşa trăia Toderică vara-’ntregă,
la bucătăriă? Der la viţei cine să el tătă 4iuliţa? brânză, să nu mai facă gură pentru er de cătră tămnă sburăturia toţi
dee? Dăr la purcei? Vara se scula colo pe la prân- un lucru atât de mic; la alta-i da pomii vecinilor. Şi era meşter în
Şi aşa Toderică sta tot pe lângă 4ul cel bun. Măsa îl aştepta cu mă- un şold de porc, la alta un blid de aruncatul cu pâtra! Ţăluia mărul
âle cu mă-sa, că dâiă era dragul măliguţa caldă cu lapte dulce, cu urdă, şi pacea era gata. care ’1 arătai!
mamii, puiul mamii, frumuşelul mâ­ smântână, cu brânză, cu ce-i cerea Lui badea Petre nu-i mai făcea Pentru astfel de năzdrevenii
inii. Şi badea Petre încă, ca bun inima. Apoi se mişca a lene de colo ea supărare cu poveşti de- acele, că ârăşî da lelea Firuţa legături de
creştin ce era, se gândia în t6tă pănă colo, pănă-i eşia bine somnul. are el destul lucru şi destulă învă- brânză şi blide de urdă.