Page 5 - 1898-01
P. 5
1
„Saxeia' iese in m-cure di.
AbonaniBiiie penira mio-Dneria:
Pe <is an 12 fl.. pe şo»e lar.i
6 fl., pe trei luni 3 fi.
j&Şne&i. — x>7. TS-rii de Oumlnooi 2 îl. pe an.
n* f
Pentru România si străiaărarb:
ISRÎRRTE 1« ţieaitUHC In M)«<>
Pe nn an 10 fronoi, pe şdse
5(vimi(i‘.iţ)in fâtmprr şi iu iv- luni 20 fr., pe trei iuni 10 (r.
ct-A'-'ijrslo asra»i>! da cimvalOTi : S-rii de Duminooi 8 frapa!.
Iii Ti*na .y. ikJ/M, ăsiwjsn
Rwiolf îîcnt, -i. ftsiwîăw Se prenumără la tdte ofioio.'o
iifH/Jirfoi^or; antet vşjMi. J. poştale din Intru si din atară
îmisr. în Wiidnyw!» a: .4. 7, li la dd. uoieocori.
uehibargsrg, ikk-.lem Ser.Kf; ia ÂHmeani $«mi Brasai
Baearouci: Agenci Kamt % Sao- adminietraţiunea. piaţa mare,
oiiiBuis do .'ftşmuumM»: în Riu»> târgul Inului Nr. 30 et.agiu
bîi.’i,: Kiiroitft A iotb.minn. I.: pe un an 10 fi., pe şese
Prî'ţHl Inierţiunilsr: ;» Kuriă luni 5 fi., pe trei luni 2 fi. 60 or.
şarmoiui p* « ociMVaă 8 of, <si Cu dusul în casă: Pe un an
tinoîE'u posivra o pubAi- -Ă- xx x* 12 fi., pe 6 luni 6 fi., pe trei luni
.t'.sdi. ?alilior.'<S mai 3 fi. Un esomplar 5 or. v. a.
Uvmă şi învoiala, său 16 bani. Atât abonamen
K.oainm« po psp;ai* ■* ti- a o tele oftt şi inserţiunile sunt
,-jsraă 10 or. sdu 60 br.xo. a se plăti înainte.
1898.
Houele perchisiţ™. l ’i se intimeze în timp de 24 bre. arunce o privire în scrisorile, ce li- tăţii şi atacarea onbrei cetăţenilor
Numai îu caşuri de periculum in mora s’au trimis. Confiscarea s’a făcut cu pbte suferi cât de puţina întârejiare
ii. pote se se facă perebisiţiune şi făfă călcarea tuturor prescrierilor legale în aperarea lor?
Trebue se ne ocupăm astăzi un ordin al judelui instructor de că- la desfacerea epistolelor. De aceea Noi credem că nu, şi de aceea
din nou de caşul revoltător al per* tră judecătoria de cerc, ori la pro agenţii, au şi provocat pe preoţi se suntem de părere, că toţi ca un sin
ehisiţiilor domiciliare din Bacîfaleu vocarea procurorului, ori din oficiu deschidă ei scrisorile şi apoi îndată gur om trebue se ne ridicam şi se
şi Tărlungenî. de cătra funcţionari ai poliţiei, ori au pus mâna pe ele. respingem astfel de infame machi-
de cătră primari (jucjii comunali); Ya se efică comedia a fost aran- naţiunî menite a arunca cele mai
Nu mai „e nimic surprinefător
îose şi în aceste caşuri de urgenţă giată pentru a deştepta suspiţiune grave suspiţiunî asupra patriotismu
pentru noi de-a aucji, că gendarmii
ÎDcalcă casele pacînicilor locuitori cei însărcinaţi cu perchisiţiă trebue şi a înfăţişa lucrul ca şi când preoţii lui şi lealităţii poporului nostru.
români şi că scotocesc prin tdte se aibă o legitimare în scris din par din cestiune ar fi fost surprinşi în
colţurile, ca se gasescă ceea ce con tea autorităţii. flagrant delict. In realitate însă to Gestiunea cvotei, care ameninţă încă
trarii neamului nostru de 4 * şi Mai dispune legea procedurei tul a fost o ridicolă şi reutăcibsă
90
sute de ani caută înzadar: docu penale în vigbre, (care este încă tot maohinaţiune. a lua în decursul anului acesta un desno-
mentul prin care se se dovedbscă cea austriacă dela 1853), că perchi- Preotului din Tărlungenî ’i s’a dament fatal, a fost pusă ârăşl la ordinea
pentru tdte timpurile, că Românii siţia domiciliară, când cel învinuit presentat unul din agenţii îmbrăcaţi dilei prin călătoria miniştrilor austriacl la
ar fi în adever, cum ei susţin, tră e prins în flagrant delict, seu când în haine civile ca „Hamari Kalman“, Pesta. Se asigură însă, că miniştri austriacl
dătorii şi ven4etorii patriei lor stră se află în posesiunea de obiecte, funcţionar la ministeriul de interne. au sosit la Budapesta împreună cu func
bune. cari derivă dela crima, ori dela de Am căutat anume în şematismul ofi ţionarii lor de resort, şi că erau pregătiţi
lict, său indică, că a fost părtaş la să stea în capitala ungară 4 (file- De aceea
Am ajuna se fim obicinuiţi cu cios al tuturor funcţionarilor de stat a surprins, că miniştri austriacl după o
astfel de surprise, cari au crescut acestea, se pbte face chiar şi de că şi administrativi şi n’am aflat acest scurtă conferenţă cu colegii lor unguri s’au
la numer în proporţia, în care a tră gendarmî şi alte organe de si nume, prin urmare e clar, că reco- reîntors de-odată la Viena, şi că funcţio
crescut şi s’a înăsprit şi asuprirea, guranţă, fără se fiă îndeosebi pro mandaţia a fost falsă. narii de resort austriacl nici n’au venit în
sub care gemem. Ceea ce înse tre vocaţi, seu însărcinaţi, pentru afla Dâr atunci cine au fost cei doi posiţia de a comunica cu funcţionarii de
bue se ne indigneze în gradul cel rea obiectelor crimei său delictului. agenţi? Fost’au ei trimişi de poliţia resort unguri. Combinaţiile cele mai ciu
mai mare este metoda, cu care se Nici una din aceste eventuali secretă din Budapesta la vre un or date s’au făcut din acest incident, (fi
00
practică acele încălcări din partea tăţi înşirate de lege nu obvine în din al faimosului Jeszenszky, con „Bud. Tagbl." Totuşi crede, că nu se pote
organelor siguranţei publice. Ori caşurile dela Bacîfaleu şi Tărlungenî. ducătorul machinaţiunilor de felul vorbi de o întrerupere a negocierilor, de-
ddră nu trebue se ne indigneze şi Aici a lipsit cu desăvârşire substra acesta, puse la cale pentru a com orece la finea lui Ianuarie se vor continua
se ne revolteze când vedem, că cam tul urmărirei. Nu s’a petrecut nimic, promite causa naţionalităţilor? consultările. Se pote însă afirma, că con-
pania sistematică, ce o pdrtă cei ce ar fi justificat procederea celor ferenţele din Pesta n’au avut resultat. In
dela putere cu scop de-a îuegri po ce au venit se perchisiţioneze. Intâmplatu-s’au perchisiţiile din clubul partidei guvernului se vorbesce, că
porul nostru înaintea Cordnei, a Cu atât mai mult a trebuit se cestiune cu scirea judecătoriei, ori guvernul austriac pretinde neapărat o ur
ţârei şi a străinătăţii, nu este, de bată la ocbî manevra cu pretinsul măcar a poliţiei din Braşov? Şi ce care a cvotei ungare. Din causa acâsta cer
cât un şir din cele mai mari ilega neguţător de lemne, care a fost în s’a ales din „corpus delicti“, ce l’au curile politice se tem de complicaţiunî.
lităţi', o ţesătură de acte de forţă sărcinat se ocupe persbna urmărită confiscat agenţii cu gendarmii ?
şi de violenţă brutală? pană ce avea să sosescă dela postă Tbte aceste întrebări se vor lă
Şi ce alta a fost, dâcă nu un misteriosa serisbre recomandată, ce muri acfi-inâne, când v m vede des Deputăţia damelor săsescî.
0
astfel de act nelegiuit de volniciă cuprindea obiectul „delictului . coperită în foile unguresc! marea Precum am anunţat în numă
41
încălcarea domiciliului preoţilor ro A fost de lipsă acâstă manevră „conjuraţiune“ dela Bacîfaleu şi rul nostru de erl, a plecat o depu
mâni din amintitele comune înve Tărlungenî şi când li- se va face
spre a avâ un pretext cât de neîn tăţia de dbrnne şi domnişbre săsesc!
cinate ? pote preoţilor urmăriţi plăceiea se
semnat pentru procederea volnică şi la Viena. Deputăţia, în care sunt
După lege o perchisiţiă domi ilegală. Caracteristic este, că feciorii, cunoscă si ei cuprinsul presupuselor dame din Sibiiu, Braşov, Mediaş,
ciliară trebue se fiă orânduită de cari au dus scrisorile, nici nu erau apeluri, ce li-s’au trimis ex officio din Sigbişora, Orăştiă, Bistriţa şi Reghin
judele instructor printr’o poruncă cei ce de obiceiu le duc în case. Braşov şi per.tru cari li-s’a încălcat va preda Majestăţii Sale o adresă
motivată, care are se ’i se predea Der nu numai atât, ci cuprinsul scri domiciliul. subsemnată de peste 5000 de dbrnne
în scris celui pe care-1 privesce, îna sorilor a fost confiscat pe loc, fără Pănă atunci va trebui se ma şi domnişbre din sînul Saşilor. Adresa
1
inte de a începe perchisiţiă, său se ca adresaţii se fi putut măcar se aşteptăm. Der bre încălcarea liber este de următorul cuprins:
FOILETONUL „GAZ. TRANS." atât de puternic de a fi comparat cu nau Noptea la oraş şi la sat. Acolo, „tă în întunerecul nopţii, âr când adorme îl
fragiatul şi mai ales cu Oassandra. Ore în cerea mormântului, sinistră înfiorătore", co deştâptă adese-orî din somn ţipetul cucu-
singurătatea sa nu era acesta nemuritore pilul adorme cu frica hoţilor, aici „totu-i veicii, hăulitul cânelui sâu şueratul vântului
DE TOATE. Schiţe şi novele de Virgil Oniţiu.
Cassandră cuprinsă tot de atâtea cugete vis şi armoniă", ca să traducem noptea prin gardul de mărăcini, făcându-1 să strige
Editura librăriei Ciurcu, Braşov 1897.
şi sentimente, ea d-1 Oniţiu; ea, care vedea la sat în limbagiul lui- Eminescu, copilul după ajutorul mume-si.
(Fine.) răul apropiindu-se şi nu-1 putea opri; ea, adorme liniştit „încre<j.endu-se în atotpu Tot atât de puţin e întrunită condiţia
Cam acelaş motiv şi stil, ca în „Fără care îşi iubia ţâra şi nu o putea ajuta.’ ternicia şi scutul apărător al Puterei di a treia a unei bune antitese. Trista istoriă
nume*, îl aflăm, şi îu „ Tempi Passati", unde Genialul sculptor Max. Klinger a fă vine". a lui Luţu şi Irina, pe cât e de frumosă
o epistolă veche redeşteptă într’un burlac cut o statuă de marmoră a acestei Cassan- Aşa să fiă ore? şi plină de armoniă, ca ceva independent,
bătrân reminiscenţe din trecut. dre. Cine nu crede, că antitesa d-lui Oniţiu Dâcă mi-ar fi spus d-1 Oniţiu: vrâu pe atât de mult îşi pierde farmecul, îndată
„Singur“ e o filă din di arul autorului, şchiopată, se privâscă astă statuă şi va vedâ să scriu o antitesă între noptea la oraş şi ce ’i se pune în faţă atât de prosaicul scan
în care se arată gândurile, ce-1 cuprind în marmora cugetând şi simţind! sat, aşi fi spus cu siguranţă, că ea ar fi dal din Yiena. Se vede îndată, că antitesa
singurătate. Dâr autorul pare în genere a nu fi eşit tocmai invers. M’aşî fi aşteptat, ca e căutată, făcută, silită. Observarea cum
„Singur, ca glasul ce sună în pustiu? chiar forte în antitese şi de aceea schiţa acela, care atât de bine scie observa în se citesc gazetele, pe cât e de adevărată,
Singur, ca un naufragiat pe o scân sa La ţdră* e slabă. jurul său şi cu atâta umor scie să ne es- pe atât e de nepotrivită aici. Şi astfel în
n
dură frântă în nesfîrşirea Oceanelor? Sin O antitesă bună trebue să întrunâscă pună cele văclute, privind noptea pe stra tregul pierde, precum pierde minunata Sa
gur ca Troiana Oassandra într’un oraş de trei condiţii : 1) Piă-care din cele 2 părţi, dele oraşului, să vadă cel puţin pe un che tiră EH a lui Eminescp prin alusiunile po
năuci? luată independent, trebue să fiă adevărată fuit, care umple prin cântarea sa „tăcerea litice, ce se fac în partea ei din urmă.
„Ah nu, nu! Nu acesta este singură 2) Cele două părţi puse faţă în faţă să for mormântală" cu veselie, sâu vre-o păreebe In genere mă împac mai bine cu viâţa
tatea mea! Suntem mulţi, când sunt eu meze un contrast şi 3) Antitesa să nu fiă amorosă, care schimbă în raih „sinistrul sgomotosă, dela oraş, decât cu monotonia
singur! Roiurile de gândiri, furnicarul de măiestrită şi făcută cu de-asîla, ci partea nopţii" prin şoptele sale. Ori cine îi va fi dela ţâră. Aici ne impresionâză natura în
simţiri, miile de planuri frumose, norodul a doua să isvorâscă 6re-cum de sine din dat drept, cred, când „tăcerea" ar fi pus’o totă măreţia ei, acolo însă viâţa, mişcarea,
de idealuri neajunse; acestă familiă mare, cea dintâih. în cârca satului, âr pe poliţiştii dela oraş tendinţa de a ajunge tot mai sus, intensi
a mea şi numai a mea, ea mă împresoră „La ţâră" e scrisă în antitese, cari i-ar fi lăsat să se îneaere cu lărmuitorii de tatea în dureri şi în plăceri. Aici un mon
atunci cu dragoste flască!“ însă nu întrunesc două din aceste condiţii, pe strade. Cât despre copilul dela sat, nu stru, care dorme sâu turbâză, acolo un gi
Dâcă privim singurătatea din punctul prin urmare nici pe a treia, care e depen cred, că sfinţenia, ce plutesce prin atmos gant, care vieţuesce. Şi totuşi sunt mo
de vedere al cugetelor şi sentimentelor, dentă de ele. feră în jurul lui, să îi alunge frica stafii mente, când cel mai incarnat orăşan do-
apoi ne mirăm, cum de autorul protestâză Să vedem. lor şi duhurilor rele, ce le crede încuibate resce viâţa dela sat şi când cu atâta plă-
