Page 50 - 1898-01

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 19—1898.

Românii transilvani folosesc (?) Vite se găsesc destule bune de j 1 fi, la Sinaia este 60 bani, untul cu totul personală pentru regele Carol>
seu au în a lor stăpânire şi folosire lapte prin târgurile ndstre, atât de 4 — 5 lei, la Bucuresci laptele dulce care face visita sa, nu se pote mai scumpă
de fapt nu aumai toţi munţii lor, rassa Pinzgau pură, cât şi mastizzi 40—50 bani, (untul fin de masa 5 Ruşilor.
ci şi ai nemeşilor unguri secui şi şi hebricjilor. Cel mult ar Ji ne­ lei), la Constantinopol laptele 5 piaş­ Regele Carol al României este un
saşi, pe cari îi ţin cu arenda, ba şi cesară importarea de 1—2 tauri de tri (untul fin de masă ocaua 7—8 lei). frate de arme, a luptat cu valorosa sa ar­
fărte mulţî munţi pe partea Ro­ rassă, din partea societăţii. Şi din Când şi ţăranul nostru va vedă mată alături de Marii noştri Duci, sub or­
mâniei, cari în mare parte sunt mai alt punct de vedere ar fi necesar un venit mai mare bănesc şi un al­ dinele supreme ale împăratului Alexandru
bum pote, decât cei de pe partea de făcut acesta, — faţă de tendin­ tul prin crescerea şi desvoltarea mai II Liberatorul, în contra călăilor şi a apă­
transilvană, nefiind aşa stâncoşî. ţele de a schimba numele de loca­ bună a vitelor sale dela munte în sătorilor Slavilor meridionali.
Decî în locul stânilor tradiţionale, lităţi şi munţi, Românii să răspundă urma unei îngrijiri mai sistematice Nu este dor numai un Suveran al
cu murdăria lor cea mare ar fi ne­ prin înfiinţarea de căşerii şi lăpterii şi pentru întreţinerea lor în acea unui popor prietin şi coreligionar, care
cesară formarea de societăţi cen­ sistematice, de-a lungul crestei mun­ stare va vede că are lipsă de un vine să visiteze Rusia, ci un frate de arme
trale câte 2—3 stânî de vaci şi 1 ţilor şi popularea lor cu ămeni de nutreţ mai bun şi că o livade irri- al răsboinicilor noştri.
de oi la olaltă, care se adune şi carte. gută de 1 juger, ’i dă câte 3—4 ju-
Şi nu e nicl-decum extra-ordinar ca
lucruze laptele lor împreună în nisce Pentru debuşeu şi desfacere, găre de livade de calitatea I, nu va visita sa să fie considerată în Rusia, ca
caşerii mari sistematice cu aparatele tocmai înfiinţarea şi dirigiarea lor mai refusa şi opune şi el comasarei un eveniment forte fericit şi destinat a
moderne cele mai nouă şi în edificii unitară este fărte uşără sub rapor­ proprietăţii sale şi întroducerei unei strînge mai mult legăturile multiple, care
corespuncjetbre, spaţiăse şi curate, turile schimbate. Debuşeul lor prin­ culturi sistematice. ne unesc cu România.
fiă de petră fiă de lemn, în cari de cipal şi central de gravitaţiune nu Ion de pe Văcarea.
drag şi cu plăcere se întri şi se stai. mai este Braşovul şi Sibiiul, ci spre Yisita Regelui Carol la Petersburg nu
In locul miseriei de ac|î, ar fi România şi mai departe spre Orient. are numai acestă semnificare cu totul na­
necesar introducerea şi reactivarea România poseda acjî legătură di­ Rusia şi România. ţională, istorică şi fraternelă. Ea are încă
instituţiunei vechi a Vâtavilor peste păs­ rectă de vapore cu întreg Orientul. şi o importanţă lesne de înţeles din punc­
tori şi formarea de baci instruiţi. Io Nu numai dela munte, ci chiar dela Sub titlul acesta unul din nu- tul de vedere politic. Ultimul răsboifi greco-
privinţa acesta prin înfiinţarea unei şes, produsele date la gara dela merii mai din urmă a c^iarului „Le turc a pus în fierbere totă Peninsula bal­
şcole de lăpterii sistematice şi de Braşov, Homorod, Sibiu în 8 ore Nord“ din Paris — alo cărui reia­ canică. Se vedea cbiar Serbia gândindu-se
demonstraţiune chiar sus la munte, sunt la Constanţa, în alte 13 dre ţi uni cu ministerul de externe din a utilisa experienţa, aşa de scump dobân­
dintre elevii şi bacii mai tineri cu la Constantinopol, adecă în 21 după Petersburg sunt în deobşte cunos­ dită de ex-regele Milan în înfrângerea sa,
cunoscinţele de carte, ca se înveţe espedare sunt în mâna cosumato- cute — publică la loc de frunte o pentru a’i încredinţa reorganisarea arma­
fiă-care acolo nu numai o tratare rului la Constantinopole şi după alte scrisdre a corespondentului său din tei sale.
mai raţională a fructului, ci se pdtă 2 (jile la Alexandria în Egipt, er Petersburg de următorul cuprins: Acestă visită — într’un moment, când
purta şi o mică comptabilitate des­ după o altă c[i la Port-Said, ca să Piarele române ne aduc soirea, — cu totă pacea greco-ţurcă, Balcanii rămân
încă într’o stare de surescitare — ne este
pre tot ceea ce incasseză — materia le desfacă la vapdrele ce merg spre destul de precisă de astă-dată — despre
primă, produsele stânei cât şi su­ Indii. Un atare vapor pentru Indii apropiata visită a M. S. Regelui Oarol al un sigur garant de pace, a căreia com­
mele incassate din venc|are. In loc se aprovisionâză cu unt şi brânze­ României, care va veni în Rusia, după spu­ plectă restabilire este cea mai arcjătore do­
rinţă a Rusiei. Regele României, a cărui
de a purta comptabilitate în răvaşe turi de tdte nemurile pentru 3—4 sele acelor diare, în cursul lunei Martie.
e
şi pe beţe, mai bine ar fi se porte ani de cj^ şi cumpără odată atât, Acesta noutate n’ar putea fi decât înţelepciune şi experienţă politică e cunos­
cută şi stimată de totă lumea, vine în Ru­
o comptabilitate în regulă, fiă şi cât cumpără Sibiiul seu Braşovul plăcută, atât Familiei nostre Imperiale, cât
numai în partida simplă. într’o jumătate de an. Şi astfel de şi naţiunei şi armatei r use. Nu trebue să sia ca amic personal şi ca un şef al unui
-
La lăptăriile mai rnaiî societare, vapore trec 4000 pe un an prin Ca­ pierdem din vedere, că Suveranul român popor frate al naţiunei ruse. El va cunosce
unde se mulg mii de vaci şi de nalul de Suez. domnesce asupra unui popor, care este unit de aprope pe Ruşi, cum a cunoscut altă­
oi, ar găsi ocupaţiune şi aplicaţiune La o associaţiune de 4—5 de cu naţiunea rusă prin legăturile cele mai dată armata lor, şi se va convinge de visu
despre insanitatea minciunilor, care se de-
şi băieţi cu carte, absolvenţii de astfel da stânî mari societare ar fi scumpe inimei nostre, prin identitatea reli-
buteză în contra Rusiei în ore-carl ţerl ve­
gimnasiu şi şcdle comerciale găsind dre un lucru mare de-a deschide o giosă şi prin tradiţii istorice.
chiar în satul lor un salar de 2—8 mică prăvălidră la Constnatinopole, Aşedată în avant-posturile creştinis­ cine cu România.
Yisita Sa va spulbera multe neînţe­
—400 fi. anual şi astfel ar rămâne alta la Alexandria şi alta în Port- mului, în faţa rassei asiatice, care a venit
acasă la afacerile părinţilor. Prin Said pentru desfacerea productelor în Europa pentru a distruge totă civilisa- legeri şi prejudecăţi; ea va strînge legă­
ei s’ar face mult în tote privinţele, stânilor din Carpaţî? Ceea ce cum­ ţia şi să împlânte semi-luna şi fanatismul turile multiple, istorice, religiose şi poli­
tice, care ar fi trebuit să unescă în tot­
în locul baciului şi vătavului incult pără căpitănii vaporelor acţî la Brema cel mai barbar, România a fost desemnată
de odinioră, ai găsi şi avă de-a face şi Londra, să le ofirim noi la jumă­ de sortă spre a servi — dela începutul deuna şi în acelaşi scop civilisator pe Ru­
sia şi România.
cu un om cu ore-care instrucţia şi tatea drumului in Alexandria şi luptelor de mai multe ori seculare ale ci-
cultură, ai găsi la stână o casă mai Port-Said şi de calitate superidra.— vilisaţiei creştine, apărată de Rusia în
;
de ceva, ai găsi cevaş mai multe de unt şi brenzeturî de Carpaţî!! i contra invasiunei asiatice — drept arenă
ale mâncărei, care ar atrage multă Comptabilul din stâna dela munte a tuturor acestor lupte, cari s’au sfârşit Badeni despre federalism.

lume ca să petrecă vara la stână, are se împacheteze şi trimită untul prin a duce armata rusă la San-Stefano şi Fostul ministru-preşedinte Badeni a
chiar şi străini, Englesî etc., cari şi brânzeturile pe cai pănă la staţia Constantinopole. Aşa dâr, din acestă epocă avut o convorbire cu unul din redactorii
inundăză vara satele şi stânile din de aprope a drumului de fer cu forte depărtată, soldaţii noştri au sciut să dela foia franeesă „Figaro“, cu care prilej
Elveţia şi lasă o mulţime de parale destinaţia pentru Constantinopole, aprecieze valorea Românilor, ospitalitatea a vorbit despre căuşele căderii -ale dela
acolo. er agentul de-acolo trimite paralele lor legendară şi simţămintele lor frăţesc! guvern şi despre stările din Austria.
Instalaţia unei căşerii şi stânî incassate direct cassierului societăţii pentru Rusia. „Causa căderei mele — dise el este
sistematice, cu tdte aparatele ei, abia dela Selişte, Reşinar etc., aşa că Coreligionari şi fraţi de arme, Ro­ forte uşor a fi determinată. N’am voit, ea
s’ar urca la 2—3000 fi. în care se nici unul, nici altul nu are întrâga mânii au fost totdeuna iubiţi şi stimaţi în din pricina mea să nu’ se potă restabili,
lucreze sistematic laptele dela 5—600 cestiune pe mâna sa, ca să pdtă pă­ \ Rusia ca fraţi, rugându-se aceluiaşi Dum- ordinea pe stradă. împăratul totdeuna mi-a
vaci şi 5—6 mii de oi, şi eă te fo­ gubi societatea. încolo rămân ne­ necjeu, în aceleaşi biserici, şi luptând unul fost binevoitor şi m’a sprijinit în tote pri­
losesc! de ele 4©cî de ani; spesele schimbate tdte usanţele şi obibiu- lângă altul contra aceloraşi vrăşmaşi pen- vinţele. M’a susţinut şi m’ar fi scutit şi
lor mai mari s’ar renta sută la sută, rile acji în vigore. pentru sfânta causă: libertatea patriei şi a mai departe, deeă n’aşl fi stat faţă ’n faţă
faţă de miseriile de ac|î prin fructul Ca închiere vom adauge, că pe consciinţei. cu coaliţiunea patimilor şi a intereselor.
mai bun şi de valdre mai mare, când la Sibiiu laptele prospăt este Alături de tot ce am enumărat aci, Nu caracterul operei mele a deşteptat pa­
decât cel de afii. 8 cruceri, la Braşov 8—9, âr untul mai e încă o consideraţiune principală şi timile, căci şi br. Gfautsch susţine ordo-

Erna avea Toderică alt lucru: derică câte-va lucruri bune: a 4ic© uliţă, că-i numai copil încă, atunci dără mă-sa miDtenî-mintenî îi da
ghiaţa şi săniuţa erau două lucruri, în fluer, a juca şi a fuma. Fluor îi numai decât începea lelea Firuţa: câte-o piţulă-două, că avea de unde.
pe cari le scia el mai bine decât cumpără tată-so, a juca învăţă dela Doră sciu că n’a cloci pe tăciuni,
*
toţi ocpiiî din sat. De l punea tată- alţi copii mai mari. Acum era om ca noi ?! E tiner, lasă-1 să-şi pe­
so să-i ajute la încărcat de gunoiu, de plin. Punga tot plină îi era de trecă ! Când era de 18 ani, Toderică
arunca cu furca ori cu lopate de tutun şi de hârtiuţe, sucea sugările căcju greu bolnav la pat. Nu putea
două-trei ori şi alerga în casă; ori mai repede decât orî-ce flăcău şi Dăr cu de acestea Toderică se mânca, nu putea bea, tuşea o tuşă
că ’i se deslegă o opincă, ori că trăgea una după alta şi mai da şi strică cu desăvârşire. Nu era încă. secă, răguşise din gruma4î, era rece
de 17 ani şi bea vinarsul ca apa,
i-a sărit în ochi nu sciu ce, ori că altor copii ca să-i adape boii şi să-i ca un strujan despoiat de foi. Mă-sa
fuma tutun 41 şi nopte, la faţă era
tecă, ori că pungă, numai să se vecfă întărcă când vreau se fugă de muscă. plângea la capul l u i : Vai de mine
scăpat de lucru. Apoi atâta-1 mai Când veni tomna, de se adu­ perit, ochii îi erau întraţi în cap, şi de mine, ce m’oiii tace de n’oiu
vedea tată-so, că mă-sa numai decât nară vitele de pe câmp în grajduri, tot brazde vinete pe sub ochi, slă­ avea parte şi de Toderică?
bit, deşirat, de gâodiai, că bolesce.
îl desbrăca şi-l punea în pat cald, Toderică era deprins bine la aceste
Ve4î, că nedormirea şi strengăriile Tată s’o îşi frângea mânile, âin-
se nui-fiă ceva rău la Toderică mamii: trei lucruri: 4icea în flueră, juca şi îi secară măduva de tîner!
Aşa crescu Toderică pănă era fuma ca un turc. bla ca prin păment, nu scia ce se
de 12—13 ani. Atunci de ruşine De aci încolo în tăte serile era Prietini avea destui, că dără începă. In necasul lui cel mare se
luă şi el bâta ’n mână, traista plină prin şe4etori şi nu venia acasă pănă era feciorul celui mai bogat gospo­ duse, unde merge orî-ce creştin când
de merinde de-a umăr, şi merse să năptea târ4iu. Prin şe4etorî mai în­ dar, al lui Petrea Păuneştilor, der dă de ceva rău, — se duse pănă la
păzescă boii la păşune, cu alţi copii văţa un lucru bun: prinse a bea avea tot prietini de ceia, cum 4i preotul şi-l rugă se ostenescă pănă
ce
la el să cetescâ lui Toderică, că uite
de versta lui. Der şi acolo nu făcea vinars, cum îl îmbiau şi ademeniau cântarea:
cea ispravă mare, mai mult grijiau feciorii cei mari. Astfel el se de- Aşa dic prietinii mei din chiar senin a oădut la pat şi tu-
alţi copii de boii lui, decât el, er prindea încet încet la tăte lucrurile şesce de se prăpădesce.
mă-sa le da şi acelora mai una, mai cele rele. •Oe-oifi avea sâ bau cu ei Şi se duse preotul, şi-i ceti, der
Apoi sâ mâ las să piei!
alta, ca mumele cele bune şi avute. Decă-i 4icea tată-so vre-odată, după ce gătâ cu cetitul, spuse lui
Umblând la boi, învăţă To- că la ce mai merge în tătă săra pe Şi el bani avea tot mereu, că badea Petre şi la lelea Firuţa aşa: