Page 51 - 1898-01

Nr. 19—1898. GAZETA TRANSINILVAEI Pagina 8

nanţele de limbă, cari sunt considerate ca respectivul fără a mai pomeni de apă, sându-ml cuverta golă, care era în dos căp­ stăpânesc, acela-i ţine. Că de unde
isvorul turburărilor. Mi se atribuiau cugete spunendu-mi, că ar cumpăra lemne, ca să tuşită cu o mulţime de timbre de câte doi avem pânea cea de tâte 4il le? Nu
e
reservate, cari nici odată nu le-am nutrit. le transporte în „Călăraşi (România). I-am crucerl. din pământ? Unde putem ţine vitele
14
Eram bănuit pentru originea mea ; de n’aşl replicat, — că nu avem lemne de-ajuns In tot decursul acestei aşa cjise: per- car! ne ajuta la lucrarea pământului
fi fost Polon, ci Neamţ, aşi fi dus’o bine. pentru noi, şi că aici lemnele sunt tare ehisiţiunl, nu mi s’a aratat nici o legiti­ şi car! ne dau hrană, îmbrăcăminte
„Ideile mele nu şi au pierdut însă scumpe ; cum poţi d-ta transporta lemne mare dela vre-o autoritate pentru motiva­ şt bani de cheltuială, nu pe pământ?
creditul. Se vor afla acuşi alţii, care vor de-aci cu preţul de 10 fl. v. a. pe loc?! rea perchisiţiunei domiciliare, şi nu s’a Ferice de acela, care a ere4it
relua firul operei mele. Austria numai prin Intrebându-mă, d6că sciu franţuzesce ? îi luat nici un fel de proces verbal (protocol) dela părinţii lui pământ destul, ca
federalism se pote libera din încurcăturile răspunseiu, că am sciut, der am uitat. cu mine. Numai la finit, înainte de a pleca, să nu fiă silit a lucra îu brazdă străină!
în care a ajuns în urma luptelor dintre In firul acestei discusiunl sosesce un amintiţii individ!, cel ce dicea că este dela Şi vai de acela, care n’a moştenit
partide şi naţionalităţi. Federalismul pe care-1 servitor ungur, care părea a fi visitiu, cu ministeriu, m’a întrebat, care este numele pământ, dâr mai vai de acela, care
voesc eu, nu escbide unitatea imperiului. o scrisore recomandată dela Braşov adre­ meu, şi i-am spus, că mă chiamă Toma din nesocotinţă îşî vinde locşorul, că
44
Nici una dintre partidele imperiului nu e sată: „Preotului N. Frateş din Baclfalu . Fratesiu. unul ca acela va ajunge 4de negre,
>
antidinastioă, însă armonia între ele numai Primind scrisorea în scop, că e pentru 4ile grele.
Onorat Tribunal!
aşa se va pute restabili, dâcă fiă cărei na­ tatăl meu Nicolae Frateş din Sânpetru, în Câtă vreme cine-va are pământ,
Din descrierea de mai sus, ce am fâ-
ţionalităţi i-se va da, oeea-ce ’i compete afacerea răposatului meu frate protosincel are putere şi omeniă. Are putere,
cut’o conform adevărului, iese la lumină
cu drept prin susţinerea legăturilor dinas­ Nicanor, desfăcend scrisorea, am aflat mai că lucrându-1 cu diliginţă, nu duce
în modul cel mai neîndoios, că procederea
tice şi federaliste. multe jumătăţi de c61e de -hărţii, cari erau dorul de nimica; de ajunge la slă-
acelor individ!, îmbrăcaţi în vestminte ci­
„Federalismul pe care-1 voesc eu, cu­ autografate, şi să păreau a fi nisce ape­ biă, la neputinţă, având loc, îl dă
vile, precum şi a gendarmilor cu cari au
prinde în sine tote calităţile cu cari se luri. Der n’am putut ceti, căci la un mo­ în parte la cei ce nu au, şi totuşi
venit, a fost nelegală, şi că mai ales pur­
pote vindeca oposiţia turburătâre şi care ment dictat, am fost întrerupt de venirea are cu ce trăi şi nu-i silit se cer-
tarea pretinsului neguţător de lemne este
nu-şl încape în piele, fiind-că prin acest unui al doilea bărbat îmbrăcat în vest­ şâscă cu pălăria ’n mână; având loc,
bătătore la ochi şi arată, că s’a urzit un
federalism s’ar uni tote puterile sociale minte civile, de-o statură şi anii de mijloc, ai şi omeniă. De te ajunge un ne­
fel de complot, ca să mă scotă pe mine
pentru propăşirea intereselor imperiului. cam slăbuţ, şi du faţa lungăreţă, mustaţă caz mare, or! cine te împrumută,
vinovat şi amestecat nu sciu în ce conspi-
Nici vorbă nu pote fi, că cui’ia a cincea negră. sciind că ai loc, că locul e cel mai
raţiunî.
electorală ar sta din elemente anarchiste. De-adreptul, fără a dice măcar bună bun girant, cel mai bun cbizeş, nu
Prin acâsta curie electorală am adus în sera, s’a repezit la mine şi m’a întrebat In astfel de împrejurări perchisiţia ai loc şi ai dat de un năcaz cât
parlament un element moderat. Cuvintele într’un ton răstit, că de unde am primit făcută la mine, fără de nici o legitimare trebue să iai banii şi din pământ —
legală şi fără de-a se lua protocol cu
44
44
„socialism şi „antisemitism nu au la noi scrisorile, şi dela cine?! Am răspuns, că cum 4i° — ce fac! atunci? Uumbli
e
mine, întrebându-mă numai după termina­
acelaşi înţeles ca în Francia. Pe socialiştii nu sciu de unde îmi vin aceste scrisori, cu pălăria ’n mână pe la cei cu loc
francesi îi conduc burghesii, pe ai noştri că nu le-am cetit! In momentul al doilea rea perchisiţiei, cum mă chiamă şi evitând se stâe cbizeş! pentru tine, ca se
plebeii. Antisemiţii francesi representă o venise şi doi gendarmî în odaiă. Cel cu respectivii de a’mi comunica măcăr nu­ capeţi banii şi se-ţ! urnesc! necazul
putere orbă, partida nostră antisemită este mustaţa negră dise, că el este trimis dela mele lor, se presentă ca violare de domi­ de pe cap. Der neavând loc, greu
ciliu, care este punibilă în sensul codicelui
condusă de speculaţiunl politice. N’are ministerul de interne, şi că are scire, că capeţi şi chizeşî, că âmenii sunt pă­
penal unguresc.
44
Austria nevoie decât de un guvern cu au­ stau în legătură cu „Liga şi cu „comite­ ţiţi. Mulţi au trebuit se plătâscă ei
Rog dâr pe Onoratul Tribunal de a
toritate, ca să potă susţină principiul uni­ tul studenţilor din BucurescI , şi că am sumele pentru car! au stat cbizeş!
44
tăţii, guvernul însă trebue să fiă şi liberal primit de-acolo mai multe scrisori şi cărţi. cerceta caşul acesta de încălcare a locuin­ pentru âmenî fără pământ, fără loc.
ţei mele, şi dâcă se va dovedi, că individă
pentru-ca să potă da singuraticelor provincii In decursul acestei convorbiri, aud Aşa-dâră cu drept cuvânt 4i°
6
libertatea necesară. Acesta a fost progra­ numai, că sergentul de gendarmî din punc­ mai sus numiţi sunt persone oficiale, rog poporul că „Locu-i noroc . Şi cu
44
mul meu, pe care voiam să-l realisez, stând tul Săcelelor, care ’mi-e prea bine cunoscut, ca Onoratul Tribunal să procedă din oficiu drept cuvânt e cuminte acela, care
44
în fruntea guvernului . dă signalul prin o trîmbiţă, şi la un mo­ în sensul §-lui 199 a cod. penal ung., în nu vinde locul, ci-1 lucreză cum se
cercul competenţei sale, spre a-i trage la
ment sosesc încă alţi doi gendarmî, aceştia cuvine şi-l plătesce de dărî la timp,
răspundere; dâcă însă se va dovedi, că
mie necunoscuţi. Aşia der, aveam în odaia acei individ! au fost numai persone pri­ ca se nu vină necaz asupra capului
Arătare la tribunal mea patru gendarmî. Am răspuns forte vate, rog ca Onoratul Tribunal să procedă lui, ca se nu vină esecutorul la
liniştit la tote, că nu am nici o cunoscinţă, casa lui.
pentru violare de domiciliu. faţă cu ei in sensul §-lui 332 al cod. penal
şi că nici o legătură politică nu am cu ni­ Der nu toţi pot ţine locul ere-
pe basa cererei mele de faţă, ca cel vă­
Preotul Toma Fraleş, din Baci- menea, şi nici că am avut vre-odată ces- 4it şi nu toţi pot fi îndestuliţ! cu
tămat.
falu (Săcele) a făcut la tribunalul tiunl politice din nici o parte. Ou tot respectul locul ce-1 ere4esc. Unii din cause
reg. ung. din Braşov următdrea ară­ Cel cu mustaţa negră dă ordin gen- binecuvântate, âr alţii din lene, lues,
Badfalu (Săcele), în 23 lanuariu (4
tare în contra perchisiţiei domiciliare darmilor să se facă perchisiţiune domici­ necumpăt în mâncare şi beutură,
ilegale, întâmplate în locuinţa sa liară. Răscolind în tote părţile, în fine n’au Februariu) 1898? Toma Frateşiu, vând locul ere4it; pe când alţii cum­
înainte cu doue săptămâni: aflat nimic. pără moină după moină, ogor după
paroch.
Pe falsul neguţător de lemne îl pu­ ogor, livade după livade. Cei ce vînd
Onoratului Tribunal regesc unguresc!
c:
sese cel cu mustaţa negră cu faţa spre loc fără causă binecuvântată 4i
B r a ş o v . uşe şi cu spinarea spre noi. Mai în urmă Locul mult e serăciă pe capul omu­
Joi în 8 (20) Ianuarie a. c. pe la l’au căutat prin buzunare şi au aflat la „Locu-i îioroc“. lui, că dările-s mari, lucrătorii-s
6rele 5 sera, aflându-mă la masă cu be- densul un revolver umplut cu cartuşe. In- scump!, bucatele-s ieftine şi mai
trânul meu tată din Sânpetru, care aprope trebându-1, că de unde e, răspunse că el i. multă zâla şi cheltuială are omul
de doi ani se află sub îngrijirea mea, rău este din BucurescI, adăugând: „ce aveţi Aşa cjic âmenii noştri, că locu-i decât dobânda şi bucuriă.
bolnav, simt de-odată, că — prin coridor — voi cu preotul nostru? voiţi vede eu! noroc, şi ei sciu ce 4i°- Din astă Cei ce cumpără 4ic altmintre­
44
un străin necunoscut, întră în odaia mea Atunci, ca din gura unui leu, striga cel ce causă omenii cu minte înţeleg pe lea: Ei 4i° aşa: locul de vecî şi vaca
de oficiu, un bărbat cam de 25—26 de ani părea a fi condus investigaţia: „am prins deplin vorbele ce le aud în biserică, cu lapte nime nu le pâte preţul,
de statură mijlocie, albineţ la faţă şi cu pasărea din BucurescI". vorbele ce le-a cjis Dumne4eu cătră nime nu le plătesce destul de bine.
ce
mustaţa blondă, şi începe a vorbi româ- Ou acestă ocasiune au dus pe pretin­ omul cel dintâiu şi care le 4' Că locu-i norocu, el rămâne, der
nesce, der cam stricat. La prima vedere, sul arestant bucurescean la pretura (solgă- Dumne4eu tot mereu prin preoţi. banu-i rotund, se duce de-a dura
îmi spune, că e tare încăldit şi că ar pofti birăul) din Satulung. In fine cel cu mus­ „Cresceţ! şi ve înmulţiţi şi stăpâniţi pănă nu-1 mai ve4î. Din loc nu poţi
un pahar de apă; eu însă nu l’am servit, taţa negră a numărat înaintea sergentului pământul! Ei sciu, că omul, ca se rupe câte-un corn, de câte-or! te
44
că îndată l’am priceput de spion. In inter­ dela gendarmî apelurile din scrisore cu p6tă trăi, are lipsă de loc, de pă­ ajunge vr’un năcaz, dâr banii se duc.
valul acesta tare scurt, a trecut repede totul vre-o 25, şi le-a băgat în busunar, lă- mânt; ei sciu, că pământul, pe care-1 Locul, şi de-ţ! aduce puţin, dâr îţî

Dragii mei, bună-i şi sfântă ruga lui Preotul 4ice doftor, femea-i 4’ ce nu de doftor să nu audă, că neam de Cu vorbele aceste merse doftorul,
Dumne4eu sfântul, der mie mi se doftor! neamul ei n’a âmblat pe la doftor!. îngândurat, la părintele, er badea Pe­
pare, că feciorului îi trebue se-i adu­ Peste câte va minute satul era Dâr în cele din urmă totuşi, la tre puse numai decât un argat că­
ceţi doftor, şi încă un doftor bine plin, că Toderica iui Petrea Păuneş- vre o câte-va 4'le îşî luă badea Pe­ lare, care sburâ pănă la oraş.
priceput, că mie nu rai-se pare de tilor e aşa de bolnav, cât chiar pă­ trea inima’n dinţi şi merse la dof­ * *
tusa lui şi de răguşaia lui. Mergî rintele, care i-a cetit, li-a spus se-i tor fără scirea lelei Firuţa. Şi spuse *
deci, bade Petre cu grăbire la târg aducă doftor din târg; ba unii spu­ el doftorului din fir în per tot ce-i Din ce pote se-i fi venit la fe­
şi spune unui doftor ce-i şi cum e neau, că Toderică trage de rnârte, cu Toderică şi luă doftorul cu el, îl ciorul bocotanului o bâla aşa grea,
cu Toderica d-tale şi-l adă încâce. puse în saniă şi pana acasă la ba­ părinte? întrebă doftorul pe preot,
încă a4> se mergi, ca nu cum-va ba unii că a chiar murit. Muerile dea Petrea nu se opriră. după ee-şi dădură bună vremea ca
prinseră a veni cu drâia la lelea
mâne se -fiă prea târcţiu. Firuţa, fiă-care cu câte o vorbă bună, Toderică zăcea dus. Doftorul îi bun! prietin!, ce erau. Nu cum-va
Se spăimântară bieţii creştini fiă-care cu câte un sfat înţelept. pipai mâna, îi ascultă răsuflarea, Petrea Păuneştilor, bogat fiind şi
de vorba părintelui, lelea Firuţa puse urecbia pe pieptul lui, îl as­ sgârcit, a pus feciorul la muncă prea
prinse a se boci ca după mort, ba Una-i 4icea: Nu te teme, Firuţa, cultă cum tuşesce şi scrise ceva pe grea? Că faciorul acela n’are o plă-
dea Petre îşi freca mânile, der preo­ că mai rău a fost bolnav omul mieu ; un petec de hârtie de trei degete mână şi cealaltă încă-i ca dusă.
tul le Bpuse numai adevărul, numai îşi rupsese un picior de-a brustul, de lat şi-i 4ice lui badea Petre: Să Mult, dâr mult 4i°j de va mai putâ
aceea ce era dator se le spună ca şi ve4i-l că er e o m ? ! Alta-i spu­ mârgă un argat călare numai decât trăi pănă’n primăvară, ca nu-i mo-
om învăţat şi cu minte, ce era. Der nea: Cercă numai cu lapte dulce la spicerie îu oraş, colea pe cina cea dru. Aşa-i întrat răul în el, cât nu­
lelea Firuţa, bocindu-se aci între fiert prospăt cu unsâre de gâscă, că bună pâte fi înderăpt; eu nu merg mai pe la spitalele din oraşele mai
preotul, sbiera cât o lua gura, că acela m6ie tusa şi vindecă amor- de aici pănă mâne, rămân la d-1 pă­ mar! mai vedeam câte unul aşa de
c
ea nu se învoesce odată cu capul, ţela. A'ta erăşî îi 4i ea, că nimic rintele. Când va sosi argatul cu ce-i sdruncinat la sănătate. Au4î, părinte
ea se vină la copilul ei doftoiî, că nu-i mai bun ca breanul ras şi ames­ scris pe ţidula asta, să vii după pe sate nici nu credeam, că pot da
neam de neamul ei n’a fost pe la tecat cu miere de stup. Şi câte şi mine la părintele. De mâncare se de un aşa bolnav. Ce spui d-ta, din
doftori; badea Petre clătia din cap mai câte doftorii îi spuneau lemeiie, nu-i daţi feciorului numai lapte căl­ ce se-i fi venit? Nu cum-va din
şi sta buimăcit, de cine se asculte? şi lelea Firuţa cu tâte cerca, numai duţ, de beut tot lapte, de va cere. ştrengării ?