Page 52 - 1898-01

Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI N . 19—1898.

aduce tot mereu câte ceva folos şi cel vândut, fac târgul, primesc banii Abzug! In legătură cu cele petrecute la v. în Bucurescl. Din darea de semă asu­
44
în câţî-va ani — de-i trage bine de şi cumpăr numai decât 2—3 jugăre primire publică acum „Pester Lloyd" (dela pra veniturilor şi cheltuielilor anului tre­
sâmă — scoţi banii, ce i-ai dat pe în loc de unul! 4 Februarie a. c. n.) următorea scire, ce cut aflăm, că averea Reuniunei este astăcjl
el şi-ţî rămâne locul dobândă după In caşurile acestea nu păoătu- dice, că a primit’o din Braşov: „Ou ocasia de 3351 lei, mai mult cu 1845 lei ca în anul
banii ce i-ai fost băgat şi cari bani esce cel ce vinde locul. Dâr păcă- primirei deputăţiei damelor săsescî la gara de mai înainte. Balul din 3 Ianuarie a aces­
pe rend, pe rând ţ i i - a înapoiat. Lo­ tuesce grozav acela, care vinde lo­ din Braşov învăţătorul sas Friederic Rei- tui an, despre care publicăm raport mai
cul nu-1 arde focul, nu 1 mână apa, cul ca să şî cumpere pe bani haine mescJi a răspuns la „eljen “-urile Ungurilor jos, a adus Reuniunei un venit curat de
nu ţi-1 pot fura hoţii, el stă, se vede: scumpe, mâncări şi beuturi alese, ce erau de faţă aduse regelui şi ministru- 1021 lei şi 20 bani. Acâstă stare înfloritore
44
locui noroc! ori să-i jâce în cărţi şi ’n altfel de lui-preşedinte cu strigări de „Abzug şi a tinerei Reuniuni dovedesce zelul şi con-
Se ne tragem o leacă pe sâmă, nebunii. Nici aceia nu fac bine, cari „Pfui!“ Fişpanul Maurer a lăsat să se facă scienţiositatea conducătorilor săi, în a căror
bine face cel ce vinde şi bine face vând locul cu numele că şi or cum­ în acestă afacere imediat cercetare. Atât frunte stă ca preşedinte d-1 Ignatie Mircea;
cel ce cumpără locul? păra vite pe bani. Trebue să scie Reimesch, cât şi martorii ascultaţi au măr­ vice-preşediute G. Boeru; secretar G. Sas
44
Dela început trebue se spun, că tot omul, că vita fără loc n’o poţi turisit, că strigările de „Abzug nu erau Diacul; eassier G. I. Gomşa. Scopul acestei
încă în vieţa mea n’am auc|it pe nici ţine, trebue să scie şi aceea, că vita adresate regelui, ci numai lui Banffy şi societăţi, care are vre-o 50 de membri,
un om cuminte şi păţit, care se fi nu-i aşa de sigură ca locul, că vita Maghiarilor, cari au conturbat primirea săr- este de a veni în ajutorul Românilor din
c}is, că-i bine se vindem locul, adecă acjî o ai, mâne pâte să n’o mai ai, bătorăscă. Cercetarea încă nu este termi­ comuna ardelenăscă Oaţa, provăclend pe
pământul, decât atunci: der locul stă unde-i. nată". — Aici „P. Lloyd" mai face urmă­ copii cu cărţi de şcolă ete. încă în ajunul
1) Când îl vindem căci ne este Apoi, la vite, numai minte şi torea intrigantă observare: „Foile Saşilor trecut s mietatea a dat un ajutor de 106 lei.
peste mână, cu preţul lui cumpărăm răbdare să aibă omul, lesne se pote moderaţi nu amintesc cu nici un cuvent
altul, ce ne este mai îndemână. Că, apuca şi de n’a vinde de loc. Din despre primirea deputăţiei femeilor, festi­ Cununii şi logodnă. D-1 Romul Mâeru-
un loc ce mie-mî este peste mână, nimica tdtă se apucă omul la un vităţile au fost aranjate esclusiv numai de şan, candidat de preot, se va cununa Du­
11
mie-mî va aduce puţin folos, dâr tot purcel, şi de are noroc şi minte, Saşii „verclî . minecă în 1 (13) Februarie c. cu d-ra
acel loc, altui om îi este de a în­ din purcel în doi ani de 4^ pot© Petrecerea Reuniunei femeilor române Iustina N. Mircea, fiica d-lui protopop Ni-
6
demână, deci lui îi va. aduce folos fi cu vacă cu lapte, şi din vacă cu colae D. Mircea din Cohalm. Cununia se
din Braşov. Atragem atenţiunea publicului va săvârşi în biserica română gr. or. din
mai mare. Atunci vând locul cel ce lapte, în 3—4 anî pote fi cu ogradă român asupra petrecerei cu dans, ce o va
îmî este peste mână şi numai decât plină de vite, decă ai loc, de unde da Reuniunea femeilor române din Braşov Cohalm la orele 3 p. m.
cumpăr altul, ce-mî este de-andămână; să le strîngî hrana. Der, ne având Sâmbăta viitore, în 30 Ianuarie v. (12 Febr. — D-1 Georgiu Vlad, învăţător în
vând locul ce este prea departe de loc, vitele se mănâncă ele pe ele şi n.) Acestă petrecere va înlocui obicinuitele Şercaia, şi d-ra Eleonora Maer se ver
casa mea şi cu preţul lui cumpăr te alegi cu nimica. cununa în 13 Februarie n. c. în biserica
baluri, ce se arangiau în alţi anî din par­
numai decât altul, ce-mî este mai Apoi să mai seim şi aceea, că tea acestei Reuniuni. Petrecerea promite română gr. o. din Şercaia.
în apropiere. locul nu cere de mâucare, nici nu a ave un bun succes, mai ales fiind-că co­ — Din Galaţi (România) ni-se anunţă
2) Când pe un petec de loc sunt cere iarna grajd cald, nici nu-şî pâte mitetul arangiator, după cum suntem in­ logodna d-lui Ioan G. Pâclea cu d-ra Emi­
mai mulţi posesori şi locul e atât lia S. Ionescu.
scrintl piciorele, nici rupe cârnele, formaţi, a luat tote măsurile pentru a face, Adresăm tinerelor părechi sincerile
de mic, de nu s’ar plăti să se îm­ der cu vitele tâte aceste se pot în­ ca petrecerea se fîă cât mai puţin costisi-
partă în bucăţele şi mai mici. Atunci tore. Damele sunt rugate a se presenta în nostre felicitări.
toţi la olaltă vând bucata de loc tâmpla şi se şi întâmplă de multe- „Buna" este numele unei societăţi de
ori. Deci nu vândă nimeni locul, ca toalete simple. Acesta, ni-se pare, va fi în
unuia, care fiind apoi singur pe acea să iee din el vite; der vândă din oraşul nostru ultima petrecere românescâ credit şi depuneri, ce s’a înfiinţat nu de
bucată de loc, va ave folos de munca vite tot mereu, când are de unde mai mare în acest carneYal. mult în comuna Feleacul-săsesc. Ea s’a
lui şi de banii, ce-i dă, âr vânătorii vinde să-i mai rămână şi lui, şi cum­ întemeiat cu un capital social de 1002 fi.
44
încă vor avă mai mult folos din pere pe preţul lor loc, că „locu-i Tot „comploturi" şi „revoluţii v8d. 30 cr. şi a avut în anul trecut un profit
banii aceia, decât din câte-un petec G-azetele ungurescl ori că şi-au pierdut curat de 196 fi. 3 cr. Bilanţul amănunţit
prea mic de pământ — de cumva noroc!“ mintea, ori că iau întru nimic a scorni l’am publicat în numărul 14 din a. c. al
banii nu i-or da pe nebunii şi beu- cele mai miserabile şi mai mişelescl min­ diarului nostru. In acel bilanţ însă s’a stră-
turî. ciuni. Totă săptămâna acesta, pe cum ară­ curat o mică erore, întru cât adecă la ru­
8) Când dintr’o causă ore-care SOIRILE BILEI. tăm la alt loc, au vorbit despre nisce 44
5 44 44 brica „active , posiţia a treia, fiind vorba
ne-am îndatorat atât de tare, încât — 24 Ianuarie v. „comploturi şi „revoluţii ce le-ar plănui de spesele de fondare, s’a dis: după amor-
nu mai putem fi în stare a plăti şi • Românii în potriva statului, şi acum de
Aniversarea Unirei Principatelor ro­ bine ce au vădut, că sunt date de gol, că tisare de 43 fi. 93 cr., în loc de 43 fi.
carnetele şi a ne susţine şi casa. 92 cr., va să dică erorea a fost de 1 cr.,
Atunci, decât să aşteptăm ca să vină mâne. Pentru fraţii noştri din România diua au bârfit şi minţit fără ruşine, tac despre sumele însă sunt induse esact.
comisia dela oraş şi să ne vândă lo­ de adî, 24 Ianuarie v., este o mare sărbă,- noi Românii, însă nu întârdie a descopei'i
44
44
cul cu doba, mai bine îl vindem noi tore naţională; căci adî s’au împlinit 39 de „revoluţii şi „comploturi la Slovaci. „Peşti Societatea zidarilor români din Braşov
44
de bună voiă, din mână liberă. Că ani, de când s’a unit Muntenia cu Moldova, Naplo scie să spună, că cei ce au umblat va arangia Duminecă, în 1 (13) Februarie,
din mână liberă tot-deuna îl vindem formând România de adî. piua acesta este şi umblă prin părţile de nord ale Ungariei, o producţiune teatrală-declamatorică în fo­
losul fondului său. Seim, că acestă socie­
mai cu preţ, decât atunci, când ese înscrisă în legile României ca serbătore au putut să observe, că din când în când tate s’a înfiinţat abia în anul trecut. Ea
doba; căci, când iese doba, tdtă lu­ naţională, alături cu sărbătorile mari creş­ se rătăcesc pe aici călători cehi, slovaci, era necesară, deorece în timpul din urmă
mea scie că trebue să se vândă, şi tine. La comuna Mângina, unde s’a năs­ ruşi, poloni şi moravi, visitând tote punc­ numărul zidarilor români din oraşul nostru
cut fericitul Costache Negri, unul din fac­ tele mai însemnate, nu însă pentru a ad­ s’a sporit într’un mod forte îmbucurător,
îmbie preţuri de batjocură, pe lângă
ce mai vin plătite şi spesele comi­ torii principali ai Unirei Principatelor, s’au mira frumseţile naturei, ci pentru a răs­ aşa că aefi acestă meseria este îmbrăţişată
de vre-o 50 de Români, cari în genere se
siei. făcut din partea secţiunei Bujor a Ligei pândi şi propaga în straturi cât mai largi bucură de-un nume frumos, fiind recunos­
4) Pote vinde omul loc şi atunci mari pregătiri pentru serbarea acestei (file, ideile panslaviste. Cei mai faimoşi agitatori cuţi ca lucrători forte buni şi harnici, în­
44
când scie de bună sâmă, că pe pre­ la care au fost invitaţi ţăranii din tote panslavl — dice „P. N. — însoţesc pe cât chiar antreprenori străini îi prefer al­
ţul lui va pute cumpăra alt loc mai comunele învecinate şi tote secţiunile Ligei acest soih de călători şi în drum adună în tor zidari. Unii din ei mai ales, luând în
din ţeră. jur de ei adicţl pe cari îi aţîţă contra Un­ întreprindere propriă anumite clădiri, s’au
mare şi cel puţin atât de bun, cum distins prin esecutarea cea mai solidă şi
a fost al lui, cel vândut. De esem- 1 Cercetări m contra Saşilor. Precum gurilor. — Intr’adevăr, trebue să se minu­ întru tote corespuncjătore planului. Comu­
piu un bocotan şi-a pus carul în pe­ să scie, câ4i2t -au primirea damelor săsescî, neze omul de atâta lipsă de omeniă şi simţ nele nostre bisericescl, cari adese-orî sunt
a gazetelor ungurescl, când se tracteză de silite a-şi edifica scole şi biserici cu zidari
trii să-şî mărâscă grădina cu un ju- cari luaseră pârte la deputăţia din Viena,
cele mai delicate lucruri. şi antreprenori străini puţin conscienţioşî,
găr de loc, ce am eu lâDgă grădina la gara de aici mai mulţi Unguri au făcut
ar face forte bine, decă s’ar adresa la aceşti
lui. Decă-mî dă 600 fi. şi eu pot lua un fel de contra-demonstraţiă. Pe când pu­ Reuniunea „Frăţia" a Românilor din zidari ai noştri, mai ales fiind-că pentru
în locul jugărului vândut 2—3 ju- blicul săsesc striga „Hoch!" ei (Ungurii) Caţa stabiliţi în România îşi va ţină adu­ asemenea clădiri mai mici ei dispun şi de
găre de loc chiar aşa de bun ca şi strigau „eljen a Kirâly, eljen Banffy şi narea generală MercurI, în 29 Ianuarie st. cauţiunea necesară. Prin constituirea lor în

— Ai gâcit, doctore, ai chiar Da-ţî din doftoriile aceste de trei- T6tă firea avea sărbătăre, sărbătâ- la doftori şi la cei ce nebunesc pe
gâcit. El a fost dragul mamii. Tâte orî pe 4i câte-o lingură. Er de mân- rea floriilor, numai în casa lui Pe- âmenl se mergă la doftor. Cânele
îi erau slobode, numai se nu se su­ care-i daţi numai lapte călduţ, or! trea Păuneştilor era plâns şi jele. urla a pustiu p’afară, argaţii âmblau
pere cum-va scumpul mamii. La zamă de găină. De beut încă-i daţi Nici badea Petre, nici lelea Firuţa numai pe vârful degetelor. De nu
şcălă nu-1 dădură nici barem! aici numai lapte dulce. nu vedeau sorele cel frumos, ei ve­ •erau ei ar fi putut bietele vite se
în sat, ca se nu dea scumpul mamii — Der câte-o leacă de holercă. deau numai pe Todoruţul lor cel moră de fdme şi de sete, că nici
de ceva greutate; la lucru nu l’au — Nici un strop ! răspunse doc­ scump, care se stinge, nu mai pâte badea Petre, . nici lelea Firuţa nu
pus, că dâră era fiiul mamii; de tî- torul. vorbi, răsuflă numai din când în aveau cap a se gândi la e l e ; ei nu­
ner s’a învăţat la fumat de tutun şi — Nici îndulcită cu miere de când, îşî deschide ochii numai rar mai se văetau şi plângeau şi blăs-
la beut de holercă şi la petrecerea stup ? pe câte-o clipă, apoi er îi ţine în­ temau la doftori.
nopţilor prin şe4etorî şi pe la beu- — Nici! chişi ceasuri întregi; tot e rece ca
turî. Acum ecă urmarea! * * un sloiu de ghiaţă, numai la inimă
Aşa, părinte, aşa! Acum s’a * mai are o lecă de căldură. Şi abo- Petrea Păuneştilor e de tot
duce, apoi ţine minte, că doftorul Pe la Dumineca Floriilor tâtă rul ce-1 scăte din gură e rece. schimbat de când i-a murit feciorul.
va fi de vină, că nu i-a dat doftorii lumea era la biserică se au4ă slujba E ca dus bietul fecior. Când Nu mai lucră nimic. Stă ceasuri în­
de car! vindecă, ci de cari omâră. cea sfântă şi se aducă acasă salce era crucea-ame4ii, era rece de tot tregi ră4imat cu cotele pe masă şi
Am mai păţit de aceste! sfinţită, care-i bună se afumi în graj­ bietul Toderică. Badea Petre plân­ cu capul în pumni. Nu se uită ce
Colo pe la cina cea bună veni duri şi în casă, când e vreme grea. gea ca un copil mic, lelea Firuţa fac argaţii şi ce nu f a c ; ce fac ei,
badea Petre la părintele după dof­ Numai din casa lui Petrea Păuneş- se bocea cât îi lua gura: Mi-l’au e făcut, ce nu fac — nefăcut ră­
tor, că sosise argatul cu doftoriile tilor nu era nime la biserică în mâncat doftorii, că păn’ a nu aduce mâne. Decă-1 prinde urîtul a sta în­
din oraş. Şi merse doftorul cu preo­ acea 4' sfântă. Afară era frumos, doftor, nu-i era aşa rău, der din mi- chis în casă, îşî ia pălăria şi ese la
tul acolo, şi mai căutară pe Tode- sărele lucia şi încăl4ia, musculiţele nuta ce-mî intră doftorul în casă, drum şi merge fără ţintă. Altă-dată
rică şi îmbunară pe bieţii creştini: eşiau din ascun4eturile lor de peste vieţa ’i-se împuţinâ. Fie de capul se tredesce ,că-i la moră, ori la bi­
puterea lui Dumne4eu este mare, el iârnă, firicelele de iârbâ îşi arătau cui mi-o nebunit omul se mergă la serică când nu-i nime p’acolo. Decă-1
dă şi el ia bălele, noi trebue se cer­ colţul pe dealuri şi prin grădini, pa­ doftor! Şi-şi smulgea perul, biăta chiamă eine*va, ascultă ca un copil
căm cât mai slujesce priceperea. serile ciripiau vesele, mieii jucau. muere, şi blăstăma cât o lua gura bun, merge şi face ce ’i-se 4i©©- Unii