Page 53 - 1898-01

Nr. 19.—1898. GAZETA TRANSILVANIEI Pag'na 5.

societate propriă, zidarii români vor put£ din suburbiul Scheiu al Braşovului, am laic, evitând tot-dăuna minuţiosităţile ne­ medii gr. or. române din Braşov din partea-
în viitor să se desvolte şi mai bine în mod primit 2 fi. v. a. pentru care sumă se tri­ esenţiale, cari înmulţesc colele de tipar,
independent, deorece înainte de-a se fi con­ mite „Gazeta de Dumineca** pe întreg anul der încurcă mintea cetitorului. Capitolii onoratei Eforii a şcolelor nostre centrale,
stituit în societate propriă, unii din ei în­ curent d-lui Ioan Pop David în Dej ani, drept cunună eternă întru amintirea întru
cepuseră a se înscrie. între membrii unei comit. Făgăraşului. „pregătirea mâncărilor** şi „câte-va porunci Domnul adormitului Nicolae T. Ciurcu,
11
societăţi de zidari străine, ceea ce în viitor Dela un alt generos domn din Bra­ dietetice în alimentarea ţăranului sunt la membru emeritat al Eforiei şcolare.
-nu vor mai face. Noua lor societate are şov, care nu vre se i-se publice numele, rândul lor atât de instructivi, că ar merita
de scop ajutorarea membrilor |în caşuri de am primit şi în anul acesta 10 fi. pentru să fiă învăţaţi de rost de cătră ţărănimea B r a ş o v , în 24 Ianuarie v. 1898.
bătrâneţe şi nenorociri, cum şi perfecţio­ cinci abonamente anuale gratuite, cari au nostră, căreia, în cele mai multe caşuri, Virgiliu Oniţiu,
narea lor în meseria zidăriei. Ea merită fost acordate următorilor pe întreg anul directorul, şcâlelor medii
deci să fiă sprijinită din partea Românilor curent: Ioan Stan învăţător în Chesler; nu’i lipsesc mijhScele de a se nutri mai gr. or. române.
şi sperăm, că viitbrea petrecere, al cărei Ilie Vermeşan econom în Folia; Sava Mo- bine, ci priceperea de a găti bucate mai
venit e destinat pentru fondul acestei so­ lin învăţător în Calina; Adam Conţ (pen­ gustose şi de a le consuma raţional.
cietăţi, va fi bine cercetată de Românii tru scolă) în Toldal şi Ştefan Scafiţa în De bună sâmă, că capitolul despre SOIRI ULTIME.
din oraşul nostru, mai ales fiind-că petre­ Berlisce. gătirea bucatelor putea să iese ceva mai
cerea e împreunată şi cu o producţiune, Dela d-1 George Cherciu, învăţător în Budapesta, 4 Februarie. Ia şe­
care merită atenţiunea uostră. Programul Bod, am primit în acelaş scop suma de pe larg, spunând unele lucruri în mod mai dinţa de acţî a camerei deputaţilor,
producţiunei îl publicăm mai jos. detaiat; dâr se vede, că autorul s’a temut ministrul de comunicaţiune Daniel
2 fi., pentru care se trimite diarul gratuit de a păşi pe un teren dominat de lumea
!
„Kulturegylet‘ -ul în Blaşiu. Din Blaşiu pe câte o jumătate de an d-lor: George a răspuns la interpelaţia deputatului
i-se scrie lui „Egyeterbes**, că filiala „Kul- Dogariu preot în Marcoş (Treiscaune) şi femeescă. Sfiicios e şi capitolul despre pos­ Oskar Meltzl privitâre la maghiari-
turegylet**-ului de-acolo şi-a ţinut adunarea Ananie Horvat, cantor în Solomon (S.-Do- turi, ou tote că igiena nu e contrară pos­ sarea numelor funcţionarilor subal­
generală, la care a luat parte forte puţin beca). turilor şi cu atât mai puţin pote fi un me­ terni şi a servitorilor dela drumul de
public. In adunare s’a vorbit despre des- Dela o generosă ădmnâ română din dic român — nici d-1 Stoica nu le des- fier. Ministrul răspunse, că nu esista
voltarea scolelor susţinute şi ajutorate de Sibiiu am primit 10 fi. cu destinaţia, de a aprobă, — care vede în ele o garanţie a
„Kulturegylet**. După adunare s’a dat un trimite gratuit numerii de Dnmineca pe încă ordin pentru maghiarisarea nu­
banchet la care a toastat representantul câte un an la cinci adrese din părţile Za- religiosităţii şi moralităţii poporului şi un melor funcţionarilor. Maghiarisarea
centralei din Oluşiu, deputatul Sdndor Jo- randului. Se trimit la adresa şcolelor ro­ scut contra invasiunii străinismului. Postu­ are mai mult preţ, decă se face fără
zşef, golind paharul pentru „frăţietatea * mâne din următorele comune: ZdrapţI, După- rile sunt moravuri naţionale, cari îşi au ordin. Aici e vorba numai despre o
1
între locuitorii patriei, der tot-odată şi pen­ peatră, Mihălenî, Yalea Bradului şi Să- basa lor religiosă, în consecuenţă le vom mişcare socială, în care nu vede nici
tru dreptul şi puterea Maghiarilor. — Ba- răţel. şi susţină; dâr vom îngriji, ca poporul,
tă-1 cucu, drăguţ de „dipotat**, că bine a D-1 Paul Lazar din Craiova a plătit căci de el e vorba, să înveţe a-şl găti bu­ un abus. încât pentru împiedecarea
mai nimerit’o cu acest toast chiar în dilele două abonamente spre a se trimite gra­ maghiarisării, nu afla de lipsă a, lua
nostre! tuit Gazeta de Dumineca pe câte un an catele în mod mai raţional, să cultive le- vre-o măsură. — Deputatul Meltzl
preotului Ioan Luca in Racaşdia (Bănat) gumile şi în deosebi păstăiosele în măsură voind se vorbâscă, a fust întâmpinat
Nenorocire. Din Reşnov, lângă Bra­ mai mare şi să se îndeletnicâscă cu mân­
şov, ni-se comunică, că un locuitor sas de şi lui Sima Murga în Uadia (Bănat.) cu strigă-te de: El dl! (se nu vor-
acolo cu numele Marcus Markiori, a puş- Fapta domnei şi a domnilor mai sus carea peseilor, broscelor, melcilor etc. In bâscă!) din partea deputaţilor unguri.
cat din erore pe o fiică a sa, cu numele aminţiţl se laudă ea însa-şi prin nobila ei chipul acesta apoi economul român va putâ El declară, că e mulţumit cu răspun­
Hermina, în etate de 18 ani. Marcus adecă, ţintă. Din parte-ne nu putem adauge, de­ rivalisa în forţă şi hărnicie cu alte nea­ sul ministrului.
plecând într’o dimineţă de acasă, şi-a luat cât căldurosa nostrâ mulţămite în numele muri, fără a fi silit să părăsâscă moravu­
şi puşca, care din nebăgare de semă s’a celor, ce se împărtăşesc de favorul acordat. rile rămase de strămoşi. Berlin, 4 Februarie. „National
descărcat, nimerind pe fiica sa. Nenorocita Zeitung** 4i° i că în cestiunea can-
0
fată, care era logodită, după o suferinţă Poveţele, ce d-1 autor n9 dă despre didaturei principelui George de gu-
de doue săptămâni a răposat. 0 dietetică poporală*). locuinţă, încălcatul şi luminatul ei, sunt
vernor al Cretei, concertul europen
Un absolvent de agricultură din Tran­ Atmosfera grea, în care politicesce potrivite şi ar fi de derit, ca ele să pă­ va suferi naufragiu îndată-ce aduna­
silvania de familiă bună cu praxă de doue- trundă in cele mai largi cerourl ale popo- rea naţională cretanâ se va declara
ăecî anî, căsătorit însă fără copii, doresce veţuim, aduce cu sine, că productele li­ raţiunii dela ţâră. Pentru desvoltarea în
a afla un post de administrator de moşiă. terari sunt aşa de rari la noi, Românii de totă regula a omului nu e suficientă nu în favorul candidaturei.
In cas eventual soţia sa ar pute fi anga­ dincoce de Carpaţi; nu autorii ne lipsesc, Atena, 4 Februarie. Principele
mai o hrană abundentă şi bună, ci e ne­
jată tot-odată ca menajeră în casă. Pentru oi publicul, care să simtă lipsa unei hrane
informaţiunî a se adresa la Administraţia spirituale. apărat de lipsă să fiă scutit şi de unele George a trimis în Creta 8000 de
.«harului nostru. rele, pricinuite de o locuinţă rea, prost fotografii ale sale pentru a fi împăr­
Este un merit deosebit, dăcă cine-va, încăldită şi încă şi mai prost luminată. ţite între popor.
Patinagiu cu rnusică. Decă timpul va desconsiderând împrejurările nefavorabile,
:fi favorabil, mâne, Duminecă în 6 n. c. va se decide a compune şi a da publicităţii Câţi copii d. e. nu cad în scrofulosă sâu
cânta musica dela 3—B ore d. a., er Mier­ un op literar; căci, afară de mângăerea alte morburi cronice, din °causa relei şi
curi în 9 n. c. sera dela 7—9 ore. Dumi­ murdarei locuinţe, în care sunt siliţi să-şi Bal ardelenesc în Bucuresci.
necă în 13 1. c. sera dela 6—8 se va da consciinţei, nu se alege cu nimic. De acest amărâscă viâţa în anii cei mai fragecll?
al doilea bal costumat. merit se face părtaş, nu pentru prima-oră, Bucuresci, 22 Ian. v. 1893.
Instructivi sunt şi capitolii despre
d-1 Simeon Stoica, medic în Bran, oare do- Aveam de mult dorinţa să particip
îmbrăcăminte, încălţăminte şi despre băi;
Abonamente la „Gazeta" de Duminecă. vedesce nobila nisuinţă de a popularisa astfel, că greşelile mai cu sâmă de stil la vre-un bal al Ardelenilor. Frumosul lor
sciinţa medicală şi igiena, port şi jocuri naţionale tot-dâuna m’au
Ca şi în alţi anî, s’au aflat şi în anul dispar, faţă cu preţiosele învăţături, ce se 11
1
.•aceste mai mulţi amici şi sprijinitori ai Cu ajutorul „Asociaţiunii* , D-sâ a cuprind în diferiţii capitoll ai acestei cărţi, atras şi balul societăţii „Frăţia a Româ­
foiei nostre, cari au făcut anumite abona­ scos de sub tipar o „Dietetică poporală cu care o recomandăm cti totă căldura, în­ nilor din comuna ardelenâscâ Oaţa, aflătorp
mente la numerii de Duminecă ai „Gazetei deosebită consider aţiune la modul de vieţuire în Bucuresci îmi oferi aşteptata OCâsitine.
1
Transilvaniei * cu destinaţia, ca diarul să al ţăranului român , în care trateză în mod deosebi preoţimei şi dăscălimei nâstră, ca
u
:se trimită gratuit din partea Redacţiunei aceste prin exemplu şi graifi viu să o Acest bal s’a dat în diua de 3 Ia­
nostre unor persone, scole etc., cari vor fi didactic aprdpe tot, ce ar pută interesa facă nu numai cunoscută poporului, dâr să nuarie st. v. în sala „Dacia**. La sosirea
aflate vrednice de acest favor, seu conform pe ţăran din punctul de vedere al traiu­ şi urmeze, ca evangeliei, poveţelor înşirate mea" lumea încă nu venise, decât în puţin
indicaţiunilor date de generoşii donatori. lui. Alimentele animalice şi vegetale, con­ număr. Musica încă nu cântase nici un
în ea, căci acestea au numai urmări bune
Anume am primit dela d-1 ValeriU dimentele, apa şi beuturile spirtuose sunt
atât pentru individ, cât şi pentru so­ cântec. Sala „Dacia** era forte frumos de­
Bologa, director de bancă în Braşov, suma tratate pe larg, la înţelegerea publicului corată: bradii şi stâgurile tricolore îi dă­
de 5 fi. în locul felicitărilor obicinuite de cietate.
anul nou. Pentru acestă sumă se trimit *) Cartea, de care se vorbesce în acest ar- Sibiiu, la 29 Ian. n. 1898. deau un frumos aspect.
gratuit numerii de Dumineca ai „Gaz. ticul, a apărut de curend în Tipografia „A. Mure- Dr. Beu. La un pătrar de ceas după sosirea
Trans.** pe întreg anul curent d-lor: Ioan şianu“ din Braşov sub titlul: „Dietetica poporală mea veni preşedintele! ’Ml era cunoscut
Maier înveţător pens. în Marport şi Ioan cu deosebită consideraţiune la modul de vieţuire dâr nu ca preşedinte. Era simpaticul stu­
Pop a lui Laurenţiu, econom în O.-Şugatag al ţăranului român, de Simeon Stoica, medic pen­ Mţămită pubiică. dent în drept, d-1 Ignatie Mircea. Totă
(Maramureş); er pe o jumătate de an (se­ sionat". — E tipărită cu ajutorul Asociaţiunei şi
mestrul 1) d-lui Vasilie Timbuş, învăţător conţine în text numerose figuri. Costă un esem- Subscrisa direcţiune şcolară cuitâză lumea îl primea cu simpatiă. Musica îi
un Meşcreac. plar 85 cr. şi se află de vendare la autorul în Bran cu mulţămită suma de 2B fi. v. a., donată făcu onorurile cântând „Deştâptă-te Ro­
Dela d-1 Dumitru Pulpaş, un fruntaş şi la Tipografia „A. Mureşianu în Braşov. — lied. la fondul şcolarilor bolnavi dela şcolele mâne**.
11

flmenî l’au chiămat la jidanul şi s’a lui Toderică**, cum aucfia aceste le sugă sângele, adecă să le pună mângâiaţi de vorbele cele blânde
dus, şi i-au închinat se bee şi a pri­ vorbe, pleca capul şi se supunea. mâna pe avere. ale Jidancei, şi-i dau cre4emânt, şi
m i t ; şi l’au mai îmbiat şi âr a beut, Aşa merseră trebile cât fu vă- Jidanca era mare meşteră întru se lăsau înşelaţi. Apoi, decă prindea
pănă nu s’a putut duce acasă dela ruţa de mare. Ce lucrară hargaţii, prinderea pradei. Ea când vedea, o leacă de curagiu, adapa pe toţi
jidanul, de a dormit acolo. El, care fu lucrat, ce nu — nelucrat rămase că întră badea Petre ori lelea Fi­ cei ce se nimereau în crâşmă.
în viaţa lui nu călca pragul Jidanu­ până-’n cji d 4î- ruţa la ei, îi aşeeja pe un scaun, să Mergând lucru aşa, ei cheltuind
0 a
ua
lui, de când i-a murit feciorul mia- Dâr un lucru, pe care-i faci şi punea cu ei la vorbă: aşa 46u> dragii de o parte tot mereu, argaţii furând
ten-minten e p’acolo, numai să-l ac|î şi mâne, ţi-se preface în fire, mei, Dumnecţeu bate tot pe omul de altă parte tot pe ce putea pune
cheme cine va. Acfî aşa, mâni aşa, vine ca o bălă, de care cu greu te cel mai de omeniă. S’a pus cine a mâna — şi mâna puteau pune pe
pănă se deprinse a merge şi singur. mai poţi mântui. putut şi v’a luat mintea din cap şi tot ce le vedeau ochii — în scurtă
Lelea Firuţa încă-i schimbată Aşa fu şi cu badea Petre şi cu aţi adus doftorul la bietul fecior, ca vreme se vă4ura fără vite, apoi cu
0
de tot de când i-a murit feciorul. lelea Firuţa. încet cu încetul se de­ se-1 stângă cu 4d dintre cei v i i . bucate tot mai puţine şi mai puţine
Nu-i (ţi se nu mârgă la cimiter se prinseră cu beutura. Băgară de semă Barem! de nu duceaţi doftor la un şi în urma prinseră a vinde loc după
plângă pe mormântul lui. Dâcă o că dâcă beu, mai uită din supărări, fecior aşa tînăr şi frumos?! loc, ogor după ogor, luncă după
însoţia vre o cumătră, ’i-se mai uşura deci se făcură beutorî de cei mari. Cu vorbe de aceste ţinea Ji­ luncă, pănă în urmă rămaseră nu­
sufletul, că mergând şi venind dela Soţi la beute se aflau destui, cari danca pe bieţii creştini, ei la înce­ mai cu casa şi grădinile.
grâpă, avea cui spune, cum doftorii tot mereu le ceterau î u c a p : Roma put plângeau, apoi ea 7— ca să nu-i
i-au omorît feciorul cu cjiie şi cum nul de bucuria bea, de supărare bea, va4â aşa supăraţi, îi îmbia mai cu Der ei tot nu se deşteptară din
numai popa a cumpănit pe omul ei ca să mai uite din supărări. Şi aşa holercă, mai cu vin, ba şi de mân­ somnul, în care că4ură. Omenii cei
să mergă pe la doftori, ca neam de beau tot mereu. Jidanul, de altă care le făcea, le frigea pui or! altă bun! nu cutezau să le mai 4ică ceva,
neamul ei n’a âmblat pe la doftori. parte, sta la pândă ca lupul să va(ţă carne şi ei stau cu 4dele deplin şi că se făcură dîrjî de atâta beutură,
Decă o ehiăma vr’o muere la un o 6ie rătăcită din turmă, să o în- mâncau şi beau la Jidanul. E păcat er âmenii cei lacom! de-a ave moşii
pahar de beutură, ca să-şî mai întă- haţe, să-o sugrume. Şi badea Petre de Dumne4eu să vă mai trudiţi, 4i- ca de pomană pândiau prilegiul se-i
rescă cea fire, la început se codea, cu lelea Firuţa erau acum două oi ră­ cea Jidanca, v'a dat Dumne4 u avere vadă ţepeni de beţî, apoi începeau
0
der când îi spunea: „der vino, se tăcite şi Jidannl era lupul, care le destulă, puteţi trăi din gata şi de cu ei a face târg. Pe asta cale ră­
■cinstim un pahar de vin de sufletul pândia să le sugrume încet-încet, să aţi trăi o mie de anî, Şi ei se aflau maseră, cum 4i°) numai cu casa şi