Page 54 - 1898-01

)
Nr. 19—1898. GAZETA TRANSLVANIEI. Pagina 6.

Două musici desfătau publicul: Una Din şedinţa comitetului central al „Pentru bibliotecă cu plăcere vă Pro&ucţiuni şi petreceri.
cânta celor cari ar fi voit să danseze „jo­ Reuniunei învăţătorilor gr. cat. din jurul transpun prin acesta din partea mea: Societatea zidarilor români din Braşov
u
curile de salon , âr alta jocurile naţionale. Gherlei, ţinută în Gherla la 22 lanuariu 1) Povestiri alese, 2) C. C. Popasu, ne­
Balul îşi luâ începutul prin un vals, n. 1898. crolog. — Din partea amicului meu Ba- învită la producţiunea teatrală declama-
torică împreunată cu dans, ce se va ţine
cărei îi urmă o frumosă „Adeleană". Iţi loau Papiu, Dionisiu Vaida, riţiu: 1) Arta de a trăi. 2) Două drame Duminecă, în 1 (13) Februarie 1898, în sala-
era mai mare dragul să vecii pe frumâsele preposit preş. prof. secretar. familiare. 3l George Lazar şi şcola română. „Hotelului central Nr. 1". începutul la 7
Ardelence şi pe tineri, îmbrăcaţi în fru­ 4) La Alma. Poveşti.
6re sera.
mosul costum naţional, jucând drăgălaşele „Al d-vostră de bine voitor:
lor jocuri. Pentru "biblioteca poporală din Bra- Intrarea de personă 60 cr.; de fa-
N. Petra-Petrescu^. miliă de 3 persone 1 fl. 60 cr,
Pe la 10 6re, sala „Dacia" era plină. şovul-vechiu.
Animaţia [între dansatori crescea propor­ Ne-au pătruns adânc aceste cuvinte, Venitul curat este destinat pentru
ţional, cu înaintarea oreler de nâpte. Cul­ Braşovul-vechid, Ianuarie 1898. şi pentru aceea am şi îndrăsnit a ruga pe fondul „Societăţii zidarilor Români din
D-sa şi pe D-l Redactor Maior să ne aran- Braşov". Ofertele marinimose se primesc
mea şi-o ajunse între 12 bre şi 1 după Stimate D-le Redactor! împinşi şi
geze şi procure domnialor biblioteca din cu mulţămită şi se vor publica în „Gazeta
mieclul nopţii. noi de spiritul timpului de acjl, am înţe­
vorbă. Domniei lor le am şi predat banii Transilvaniei". Bilete se pot căpăta sera la
Pause nu erau. Când încetau jocurile les, că cultura naţională este datorinţa cea
adunaţi spre acest scop. eassă şi la Oasina română.
de salon, începea imediat musioa naţională mai sântă, ce-o avem faţă de noi şi de
să cânte joourl naţionale. urmaşii noştri. Pentru acâsta e de lipsă a Etă şi lista contribuenţilor binefă­ Programa: 1) Musică. 2) Vânătorul
Animaţia era ast-fel neîntreruptă. Nu­ se lăţi în poporul nostru lectura seu ceti- cători : şi Cojocarul, declamată pe C. Tampa. 3)
mărul visitatorilor a fost neaşteptat de tul cărţilor bune şi folositore, cari să lu­ Ilustritatea Sa D-l I. Bran de Le- Ţăranul şi cocona, declamată de D. Tampa.
mare. Logile tote erau ocupate. Zorile (filei mineze mintea, să-i cultive inima, să-l facă meni 2 fi. ; G. B. Popp 2 fi.; Constantin 4) Frunduliţă, fruncf uliţă, cânt poporal, ese-
începuseră a se arăta şi lumea animată a şl cunosce originea şi neamul, şi să-l de Steriu 2 fi.; D. Făgărăşan 2 fi.; Dr. A. cutat de corul societăţii. 5) Peneş Curca­
încă tot nu părăsise balul. apropie tot mai tare de Dumnecfeu. Mureşiauu 2 fi.; N. Petra-Petrescu 2 fi.; nul, declamată de C. Munteanu. 6) Musică.
Cea mai mare ordine a domnit în In Elveţia cel mai mic sat are biblio­ Dr. A. Frâncu (Sibiiu) 1 fi. 50 cr.; On. 7) Ţiganul evlavios, declamată de N. Sa-
tot timpul balului. Succesul a fost neaş­ tecă. Acolo chiar pe păstori îi vecii lângă Direcţiune a filialei „Albina" 5 fi.; D-nii moilă. 8) Cel mai frumos din nemul nos­
teptat. La bunul succes al balului a con­ turmă cu băţul în mână şi cu cartea în Eremias nepoţii 6 fi. 60 cr.; I. Macsimi- tru, jucată de V. Oprea. 9) Vino lele în
tribuit mult zelul neobosit, cu care a lu­ altă mână. In Anglia şi Olanda nu vei lian senior 1 fl.; Ioan Macsimilian junior grădiniţă, cânt. poporal, esecutat de corul
crat comitetul. In special unii din membrii găsi un mic menagiu, care să n’aibă bi­ 2 fi. ; Sterie Stinghe 1 fi. 50 cr.; M. Stă- societăţii. 10) Musică. 11) Jidanii la teatru,,
comitetului au desvoltat o activitate forte blioteca sa, ba câte-odată şi două biblio­ nescu 1 fl.; G. Zânescu 1 fi.; G. Ionescu pentru prima dată, declamată de T. Mu-
mare. teci, una pentru bărbaţi şi alta pentru Strungar (Predeal) 60 cr.; N. Oolaeea 2 fl. reşian, 12) Barbu din Ţîndărei, poesie de
Onore Românilor din Caţa domici­ femei. 40 cr.; S. Damian 1 fl.; I. Petric 1 fl.; Nicodin Petre, declamată de d-şora Maria
liaţi în BucurescI, care atât de mult se Acesta a fost şi scopul nostru, er pro- T. Murăroiu 1 fl. ; D-l Ţipu 1 fl.; B. Baiu- Cristolovean.
interesâză de sârtea fraţilor lor de-acasă! ducţiunea dată în cfl de Boboteză ni-a lescu 1 fl.; E Precup 1 fl.; Biserica gre- Zăpăciţii, comedie într’un act de Th.
ua
Onore preşedintelui, care cu atât zel con­ adus un venit potrivit pentru începere, câscă 1 fl.: N. Bârsan 1 fl.; D-na Aron 1 Alexi, representată prin d-nii: I. Ţiţei, N.
duce acâstă societate şi care şi acum a aşa, că cât de curând vom dispune şi noi fl.; I. Răchier 1 fl.; I. Furnică 1 fl.; Ju- Samoilă, d-şora M. 'Cristolovean şi d-l G.
dovedit mult tact şi pricepere în condu­ de-o mică bibliotecă. gănaru 1 fl. ; V. Butmăloi 1 fl.; E. Per- Moldovan.
cerea balului societăţii. Mie balul Reu- Plini de bucuriă venim deci a mul- şinar 1 fl.; I. G. Aldea 1 fl.; G. Cârsto- După producţiune se va juca „Călu-
niunei „Frăţia" mi-a lăsat o neştersă im­ ţămi onoratului public român pentru spri­ lovean 1 fl.; P. Dan 1 fl.: D. Platoş 1 fl. şeriul" şi „Bătuta".
presie. jinul, ce ni-l’a dat. Yom păstra cea mai 50 cr. ; N Marica 1 fl.,- T. Ploscă 1 fl.;
Un participant.
adâncă recunoscinţă tuturor personelor, Maria şi Ana Roncea 1 fl.; FI. Pestrea Asociaţiunea pentru ajutorarea şcolarilor
cari ne-au înţeles scopul, ce-1 urmărim, şi 1 fl.; I. Tiţu 1 fl.; G. Jaliu 1 fl. seracî din Beşnov, lângă Braşov, învită la
ne-au ajutat. Cel dintâih sprijinitor al nos­
Premiu pentru învăţători. Câte 1 fl. şi 20 cr. au contribuit ur­ balul, ce-1 va arangia în folosul fondului
tru a fost On. D-n N. Petra-Petrescu, care său Luni, în 2 (14) Februarie 1898, în sala
mătorii domni: Th. Alexi, N. N., d-l Hart.
Comitetul central al Reuniunei învă­ a avut bună-voinţă de-a ne dărui cu 6 „Hotelui mare" din Râşnov. Preţul intrărei
I. Balea, C. Tobără, N. Urzică, N. Stinghe,
ţătorilor români gr. cat. din jurul Gherlei cărţi potrivite pentru biblioteca nbstră, de familia 80 cr., de personă 50 cr. înce­
G. Oltean, V. Oltean, G. ZavicI, G. Râşno-
publică concurs la un premiu, ce se va mai încuragiându-ne şi prin următorea putul la 7 ore sera.
vean, M. Balea, V. Meşotă, D. Cârstea,
da pentru cea mai bună lucrare a temei: epistolă :
D. Thiu, D. Căpătină. Fl. Şoner, G. Măz- Ofertele marinimose se primesc cu
„Intru cât s’ar pictd delătura prin lăţirea cu­
„Vă felicit pentru nobila iniţiativă gărean, G. Furnică, P. Pârţache, N. Fur­ mulţămită şi se vor chita pe cale 'publică.
noştinţelor naturale credinţa deşertă şi super-
de a înfiinţa Biblioteca poporală în Bra- nică, M. Perşinar, M. Vlădărean, G. Flo- R â ş n o v , 22 Ianuarie v. 1898.
stiţiunile din popor P"
şovul-vechiîi. „Mintea, iubită naţiă ro- rea, G. Ţiţei, G. Muntean, I. Sârbu, Euf.
Premiul în sumă de 15 fi. constă din mânâscă , a t^is Cichindeal, — când te Micu. D. Glăjar, R. Lupşan, G. Vlaicu, I. Comitetul arangiator.
u
un galbin imperial pus în urma însărci- vei lumina tu, altă naţiă nu va mai fi ca Zamfir, G. Puiu, D. Furnică, I. Mihăilescu,
nărei date comitetului central din partea tine". D. Cati, G. Bârsan Florea, N. Bureţia M. Corpul înveţătoresc român din Preşmer,
adunărei generale; din un galben oferit „Lumina să fiă ţinta nostră şi lumina Sârbu, M. Puiu, P. Blebea, N. Lungu, N. lângă Braşov, învită la petrecerea cu joc
de On. Dn. Teofil Grigorescu, învăţător numai prin învăţătură se pâte câştiga, prin Pernea, D. Cârstolovean, P. Cârstolovean, a tinerimei române, ce se va arangia Vi­
primar la 'şcâla confesională din Lăpuşul şcdlă şi cărţi. Mulţi aştâptă să le cadă D. Mogoş, C. Pitiş, I. DrâghicI, P. Puiu. neri în 30 Ianuarie st. v. în sala hotelului
unguresc, şi din ofertul M. On. D. Iulian mura ’n gură, fără ca ei să dee din mâni. mare de-acolo în folosul bibliotocii şcolare.
Ancean, preot gr. cat. în Surduc, care Durere, aşa este partea cea mai mare din Câte 50 cr. au contribuit d-nii: A. începutul la 7 ore sera. Intrarea: de per­
suma acestor 2 galbeni o întregeşte pănă noi Românii. De când nu li-se vorbesce Bidu, X. J., I. Burbea, R Stinge, A Le- sonă 30 cr. Pentru tinerii jucători 50 cr.
la suma de 15 fi. Românilor despre însemnătatea bibliote- meni, N. Bădiţoi, P. Drăghicî, V. Vuşmuc, Ofertele in folosul bibliotecii se primesc cu
N. Ardelean, G. Stinghe, C. Aldea, I. Al­
Estensiunea operatului, care să fiă de celor, de când nu se publică, îndemnuri mulţămită şi se vor chita pe cale dia-
dea, D. Balea, D. Mânu, I. Mânu, C. Pi­
3—4 cole format cuart. Terminul e Du­ prin (ji e şi cu tote acestea, abea s’au ristică.
ar
tiş, G. Birt, V. Bobancu, Fl. Pernea, M.
mineca Tomei 1898, pănă când operatul înfiinţat câte va biblioteci. Toţi aştâptă,
Bârsan, R. Voicu, Pompei E., I. Furnică,
să fiă înaintat comitetului central, dimpreună să facă alţii începutul.
N. Ferar, D. Bucă, I. Ghiţă, V. Bizdidean, MULTE ŞI DE TOTE.
cu un plic sigilat, pe care va fi scrisă de- „Gine doresce deşteptarea şi lumina­ B. Fiala, N. Furnică, I. Preda, N. Ştefan,
visa concurentului, er înlăuntru sub sigil rea poporului, nu trebue să stea cu mâ- I. Muntean, D. Secâroi, G. Muntean. I.
numele aceluia. nile în sîn. Pasul D-Vostră este lăudabil,
Boamben, F. Schmidt, I. C., Tr. Macavei, îngrijirea unghiilor.
La premiul acesta pot concurge nu­ vrednic de urmat şi pentru alţii. Fiţi si­
I. Pleşa, I. Cloşca D. Stoica, Th. Biz­ In privinţa îngrijirei unghiilor, stră­
mai învăţători actuali din cercul reuniunei. guri de reuşită.
didean, I. Avrigean, M. Gal, G. Barbu,
moşii noştri Romani ne întreceau. Aveau
C. Pop, Grindu N., G. Părcărea, G. Mol-
sclave anume în acest scop.
dovan, A. Cioloran. Vasinca, B. Ticlu, N.
Der Americanii de adl întrec şi pe
cu grădinile. Banii toţi mergeau la Petrea, se sculă Jidanul cu judecată Gal, I. Sulică, N. Pernea, V. Bădiţoi, L Romani.
Jidanul. şi adeverind, că Petrea îi remase Savu, V. Pelri.
Cercat’a într’un rend preotul se dator sume mari de bani, luâ casa Din causa îngrămădirei la eassă nu­ De câţi-va ani se află în New-York
desveţe pe Petrea dela beutură, der cea frumdsă, ce era pe grădina cea mele mai multor domni nu s’au putut în­ un institut de îngrijirea manilor şi elita,
şi-a aflat omul. Că Petrea, amuţat mare, cu amendoue giădinile cele semna. Suma totală a încassăriior a fost locală crede de a ei sfântă datoriă să-l vi-
de Jidancă, spuse preotului aşa: Pă­ din sat. Legea, ce-i drept, judecă, 152 fl. 60 cr., âr spesele 66 fl. 50 cr. Au siteze de 2—3 ori pe săptămână.
rinte, dă-mî pace, că numai odată că pănă va trăi lelea Firuţa, ale ei rămas deci venit curat 86 fl., care sumă Domnul seu domna sosită în institut,
te-am ascultat, când ai 4i g 8 © aduc se fiă, der n’are voie a-le vinde, că 3’a predat domnilor sus amintiţi, luându-se ia loc înaintea unei măsuţe acoperită de
doftorul, şi rn’oiu căi pănă voiu pune sunt ale Jidanului. Ea, parte de su­ şi un proces verbal pe basa documentelor sticle, cutii, forfecl, cuţite, perii, etc. In
mâna pe piept. Der sciu eu de ce părare după copil şi bărbat, parte despre încassărl şi spese. primul loc li-se spală degetele cu apă de
ai cumpănit pe doftor se-m! omdre vecjendu-se fără avere, — ea, care Primescă deci şi pe acâstă cale sin- Colonia. Apoi se frecă cu pomadă şi pu­
copilul, unde nu l’am dat la învă­ cu câţl-va ani înainte fu cea mai cerile nostre mulţătnirl toţi binefăcătorii dră. Urmeză netedirea, perierea şi darea
ţătură se-ţî iee vr’o fată, der decât bogată în sat, mai păŢindu-o şi Ji­ noştri. Asemenea ne simţim datori a mul- formei. Prin acest din urmă termin se înţe­
cuscru cu domniata^ mai bine cum danul din beutură, ca se scape mai lege strîngerea degetelor într’un fel de
ţămi d-lui Dumitru Furnică, care a avut
sunt! curend de ea, — nebuni şi muri ca bună-voinţa a ne dărui cu doi colaci mari corset, care să le dea o formă estetică.
Preotul încremeni când vec|n nebună. în formă de covrigi, pentru piesa teatrală. Li-s’or fi făcând şi degetelor talie? Un­
cât e de schimbat bietul creştin, se A41 e crâşmă jidovescă în ca­ ghiile trec şi ele prin tot soiul de maltra­
căi că şi-a prins vorbă cu el. sele cele frumbse ale lui Petrea Pău- N. Jugănaru, preş.; N. Balea oassar; tări şi în sfîrşit, peste o oră operaţia este
neştilor din capătul satului. Er pe I). Corbenciu, D. Câpâţinâ, D. Jaliu, gata. Clientul sâu clienta plecă, după ce a
*
grădinile cele două din sat a făcut V. Şincanu, 1. Iacşa, G. DrâghicI, depus pe masa operatorului un dolar (vre-o
Acum nu mai trăesce nici Pe­ două case şi şi-a aşe4at în ele doi Const. Voicu, G. Jaliu, C. Sibiian, 6 lei), er pe drum are grijă să-şi scotă de­
trea Păuneştiior, nici lelea Firuţa, feciori. Vedeţi, cum vine bătaia lui 1. Voicu. getele mereu la ivelă.
muerea iui. Pe el l’au aflat ţăpân, Dumne4eu? Şi cine fu aci vinovat Despre o cocouă din elita americană,
îngheţat în omet, dinaintea casei lui. la tbte câte vi-le-am spus ? poetul Ovid n’ar mai putea spune, ceea ce
Ea a murit nebună la vr’o jumătate I. P. It. a spus despre o contemporană a sa, decă-
de an după el. Că, după mdrtea lui nu mă înşel :