Page 57 - 1898-01

foiwara, mMiza, .,Banta" iese în SS-care ol
şi tîpuirsflf i'Mrate neutru iusiro-Onsatna:
&•*!«?, aifiss mm Siv. M Pe tui p.n 12 fi., pe şooo luni
6 fl., po troi luni 3 fl.
dnglHQtt **A , iuiGa8® ats i*ţ
litoiwo, - • texHMA'ei&tv m> vi N-rii de Dumlnooâ 2 fl. po an.
tmJuwi Pentru România si străinătate:
rwesflTEsa wtjasesoi» fcdnd- Pe nn an 40 franol, pe ţOse
jiRiceîlimn m îltaşor ţi >» iw- luni 20 fr., pe trei iunî IU fr.
■'i.vStV.rfli») BlM»r! «ie :
te Viana: S. Ifuisi- Simriik H-rii de Damlnooă 8 Vranei.
Jihalck, SwMf Sosit, Jl. Oţptlikt Se prenumără la tAte olime'e
JÎaohfolBer; Anton OopitUk, J. poptaie din întru si din arnrA
OanntiKr, in Biîdaperts : Â. T, si la dd. itoloetori.
xioidbci'gcrg, ScktUiH Senat { ÎU ifj'nmeuTul esntn Brasor
ţSoonxGgui: Agmct flatat, Sas« administraţiunoa, piaţa mare,
oara»,io de Kaumanie; in Ham» târgul Inului Nr. 30 stagiu
isrg.; Karoiyt <6 Utbmann. I.: pe un an 10 fl., pe şese
Preţul Inserţlunllor: o aeifiă luni B fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
ş arm ouă pe e eoj.ână 8 aî. ţi Cu dusul în casă: Pe un an
*î»>cr. f.imbjni ponura o fiaiU;- 12 fl., pe 6 luni 6 ii., pe trei luni
asro. Pablioăîi mai dsse ri'ap S. 3 fl. Un esemplar 5 cr. v. a.
f.gjnîă ui învoială. său 15 bani. Atftt abonamen­
2.oolam® pe pagina a 8>a o tele oât şi inserţiunile sunt
sariă 10 os, a ou 80 bani. a se plăti înainte.
Nr. 20. Braşov, Lunl-larţ! 27 Ianuarie (8 Februarie) 1808.

Candidatura prinţului George. rolul de intrasigentă în afacerea prinţului George şi că prin urmare cestiunea călătoriei la Yiena a domnelor
candidaturei prinţului grecesc nu­ se află în desac-ord cu Rusia într’un săsescl să mergă solidar cu Saşii în contra
Multă nelinişte a produs în cer­ mai ca prinfcr’asta să pdta dobândi punct însemnat, în prejudiţiul în- Maghiarilor, er în cestiunea „desvălirei mo­
curile diplomaţiei europene, dâr mai dre-car! concesiuni pentru flota de ţelegarei stabilite cu ocasiunea. visi- numentului lui „Barkucz", în cas decă Ma­
ales în Germania şi Austro-Ungaria, răsboiu rusăscă din Marea Negră în telor la Petersburg: nu ne putem ghiarii nu i-ar lăsa să ducă în deplinire
atitudinea Rusiei în afacerea candi- cestiunea Dardanelelor. mira de temerea, ce esistă, că Ru­ acăstă serbare, „să sară cu cose şi cu mă­
daturei prinţului George al Greciei Dăr o gazetă oficiosă din Pe- sia, cu tdtă grija ei aparentă pentru ciuci şi să-i toee pe unguri în cap ca pe
pentru postul de guvernor în insula tersburg spune, că decă Pdrta nu Orientul estrem, pregătesce ceva în nisce cânt". Tn fine să fi hotărît acea adu­
Creta. A surprins pe cei mai mulţi va voi să primescă nicidecum can­ Orientul european. nare, ca Liga şi Românii conducători din
hotărîrea, cu care Rusia susţine didatura prinţului George, cabine­ Ungaria să ţină în timpul cel mai scurt o
acesta candidatură, deşi Sultanul tul rusesc nu va face alta, decât adunare la Blaşiu.
i-se opune. va adopta un fel de pasivitate în Campania de calumniare se Acesta e cea mai nouă soire, cu care
Se’nţelege, că întrebarea ce.şî-o cestiunea Cretei, ne mai voind astfel continuă. pledeză foile ungurescl din Budapesta.
pun toţi este: de ce motive pote fi să ia parte la stăruinţele celorlalte Unele din ele publică pe basa ei chiar
Erăşî au scormonit Jidano-Ma-
condusă Rusia, când ia de-odată în puteri pentru resolvarea ei şi pără­ articull de fond, cari sunt îndreptaţi în
mod atât de energic candidatura sind de fapt aşa disul concert eu- ghiarii dela gazetele din Pesta un prima liniă contra societăţii „Petru Maior",
prinţului G.eorge, şi ce urmări pbte ropen. complot românesc, ca din nou să-şî care este de mult ghimpe în ochii şovi-
avâ acesta preteneiune şi urgitare Acesta, firesce, nu pdte fi nici­ facă plăcerea de-a striga şi ţipa în niştilor. Astfel „Eşti Ujsâg" în primul său
din partea Rusiei, decă Sultanul va decum indiferent pentru celelalte contra Românilor, a insulta şi ca- articul de Sâmbătă, întitulat „Petru Maior",
persevera în refusui seu de ai sa­ puteri europene, şi prin urmare ele lumnia, pentru ca cu o efi mai în îşi varsă veninul asupra acestei societăţi
tisface? se simt încâtva neliniştite în urma urmă se debuteze ărăşî cu o desmin- atacând poliţia şi autorităţile fiindcă tole-
Unii cred, că împăratul Nicolae celei mai nouă atitudini a Rusiei. ţire ca aceea a oficiosei „Corespon­ reză asemenea acţiuni ale unei „societăţi
II vrea să facă ceva pentru vărul Nu puţin contribue la nedume­ denţe de Pesta". neesistente* ca „Petru Maior". Ba acestă foiă
seu, prinţul George, căruia îi dato- rirea, ce esistă în privinţa atitudinei De-ocamdată denunţările se în- mai cere, ca procurorul să tragă în cerce­
reşce personal recunoscinţă, pentru- Rusiei în cestiunea Orientului euro­ drăptâ în contra societăţii tinerimei tare pe „vestitul tribun (Axentie) şi pe epi­
că în anii de mai nainte, când Ni­ pean şi ultimele evenimente din Pe- române universitare din Pesta „Pe­ gonii sex pentru infidelitate*.
colae II era încă principe moşteni­ ninsula-balcanieă. tru Maior". Spre a înfăţişa acestă Se vede, că în aceste mişelesc!
tor şi călătorea împreună cu prin­ S’au arătat de mult simptome, societate ca pe un cuib de machi* scornituri ale gazetarilor jidano ma­
ţul George în Japonia, acesta l’a cari fac să se bănuăscă, că buna în­ naţiuni şi de con9piraţiune politică, ghiari este metod şi sistem.
scutit de pumnalul unui atentator, ţelegere pe basa susţinerei actualei este citat la o pretinsă întrunire se­ Mai deunăcj! credeau foile şovi-
apucându-1 de braţ. stări a lucrurilor din Peninsula-bal- cretă (în cafenea?!) a membrilor so­ niste, că suspiţioneză pe Saşi, că
Sunt însă mulţi, cari că- canică, ce s’a fost inaugurat prin cietăţii „Petru Maior" însu-şî vete dau mâna cu „remLuţionarii valahi"
decă aceste consideraţiunî de ru- visita împăratului Francisc Iosif la ranul luptător Axentie Severu, se'n- decă vor accentua, că la primirea
deniă şi de recunoscinţă n’au in- Petersburg, nu mai este atât de per­ ţelege, că fără scirea sa. în Braşov a damelor săsesc! din de­
fluinţat politica rusescă, când ea s’a fectă. [Unele foi, car! sunt de ordi­ Etă ce faime au lăţit foile ji- putăţia cunoscută a fost de faţă şi
opus debarcării trupelor grecesc! sub nar bine informate, constată chiar, dano-maghiare: d-l Axentie Severu. „tribunul român".
conducerea prinţului George în Creta, că esistă o deosebire de vederi în­ Studenţii universitari români din Ba- Incai in caşul acesta se basau cel
atunci de ce ar căuta se o influin- tre Austro-Ungaria şi Rusia în ce dapesta, scriu aceste foi, ca membri ai puţm într’atâta pe adevăr, încât de
ţeze acuma? privesce tendinţa, de a susţine Societăţii „Petru Maior , au ţinut Joia fapt d-l Axentie a fost atunci la gară.
11
In unele cercuri diplomatice se status quo în Orientul europăn. trecută o adunare politică în cafeneua Acuma însă, pe când îl făceau pre­
mai presupune, că ar fi ore-eare le­ In asemeni împrejurări, dăcă se Micsek sub presidiul d-lor Axentie Severu şedintele unei consfătuiri politice se­
gătură îr.tre persistenţa Rusiei de a va avă în vedere, cum în Bulgaria şi Coroianu, cari s’ar fi dus în acest scop crete cu membrii dela „Petru Maior",
face pa prinţul George guvernoi al prin rechiămarea oficerilor refugiaţi la Budapesta „cu mai mulţi fruntaşi valahi". d-l Axentie Severu se afla în Bra­
Cretei şi între dorinţa ei de a do- in Rusia politica rusăscă a câştigat Foile ungurescl mai pretind a sci, că obiec­ şov. Acesta o seim cu siguritate.
bâudi cumva desfiinţarea tratatului şi mai mult teren, cum în Mace­ tele de discuţiă în adunare au fost călă­ Der nici că e nevoia de acestă con­
privitor la interzicerea trecerii co­ donia se prepară în ascuns o nouă toria la Yiena a domnelor săsescl şi desvă- statare, debrece aceleaşi foi au şi
răbiilor de răsboiu prin Dardanele, rescdlă, şi cum cabinetul rusesc ia lirea monumentului „ Barkuce“ (pote vor adus stereotipa desminţire, spunând,
ca astfel să nu mai fia închis dru­ de-odată posiţiă energică faţă cu fi voit să dică Uărnuţiu), ce clic că se va că poliţia a făcut cercetare în afa­
mul corăbiilor de răsboiu ru­ Sultanul în favorea prinţului grecesc face la Blaşiu în 35 Mattie (după altele cerea acelei întruniri din cafeneua
sesc!, co staţioneză în Marea Năgră. George; dăcă pe lângă acestea se în 15 Maiu). Ce-i mai mult, aceleaşi foi sciu Micsek şi a constatat, că în acel
Amintitele cercuri cred adecă, că se va avă în vedere, că Germania şi să comunice şi hotărîrile, ce s’au luat în timp se aflau în acăstă catenea nu­
pdte forte bine, ca Rusia se jdee Austria nu consimt la eanditatura acea adunare. Anume să se fi decis ca în mai 2—3 studenţi români.

FOILETONUL „GAZ. TRANS." ditate ca dorinţe şi aspiraţiunl în sânge „De a4î însă nime nu va mai înlătura „Reprimesce-ne, o Natură, în sfintele
şi nutrite încă prin educaţiunea primită în spre apusul tainic purpura atîrnată dinain­ tale braţe!
copilăriă. (.Să ne dăm apoi semă de in- tea altarului, şi nu va au4i trecând în vân­ „In mantia de aur, Auroră misteriosă,
Ce este poesia? care este influenţa fluinţa contactului cu religiunile şi filosofia turile profetice primele convorbiri ale pă­ deşteptă un cântec de iubire în fundul pă­
ei morală şi misiunea ei în tjilele pesimistă a orientului, descoperite şi răs­ mântului cu cerul. înţelepţii, culcaţi sub durilor dese! Desfăşură încă, Sore, haina
nostre. pândite în Europa de-abia în vecul nostru galerii secrete, privesc linisciţî epocele d© ta gloriosă! Munte, deschide sînul tău plin
cu ajutorul filologiei; şi lesne ne vom pute vijelie şi timpurile de pace rostogolind cu de auroră şi de pace!
de M. Străjanu.
explica adânca sguduire şi pornirea spre un curs egal pe om cătră vecie. „Suspine majestbse ale undelor poto­
(Urmare.) melancolie a spiritelor din cailei© nostre, „Er noi, noi, mistuiţi de un dor ne­ lite, murmuraţi mai adânc în inimele nostre
Activitatea intelectuală este o edu- melancolie pe care aşa de frumos o zu- înţeles, pradă nenorocirii de a crede şi a îngrij ate ! Răspândiţi, o păduri, urnele vos-
caţiune care ni-se preface în natură şi grăvesce Leconte de Lisle în următorele iubi pentru totdeuna; răspundeţi, o dile tre de rouă! Revarsă- te în noi, linişte scân-
deprindându-ne a privi lucrurile din partea versuri: nouă, ne redaţi voi viaţa? Spuneţi, o dile teitore a cerurilor!
lor exterioră şi a ne esplica vieţa ca re- „Este o 4b 0 01 ’k, când în aspra vechi, ne redaţi voi iubirea? „Mângăiaţi-ne în fine de speranţele
sultatul unui simplu mecanism al materiei, cale, încovoiat sub povara anilor, spiritul „Unde sunt lirele nostre de aur, îm­ deşerte. Drumul nefructuos a rănit picio-
analog mecanismului unei maşine neînsufle­ omenesc se opresce şi, cuprins de ostenălă, podobite cu flori de iacint! şi imnul deilor rele nostre gole. Din vârful marilor pro-
ţite, ne este greu a ne ridica la un punct se reîntorce meditativ cătră dilele uitate. fericiţi şi corul de feciâre, Eleusis şi Delos montorie, departe de sgomotele omenescl,
de vedere mai înalt şi a esamina vieţa prin Vieţa a obosit aşteptarea lui neroditore ; şi tinerele Teorii, şi poemele sfinte, cari o vântux-I, duceţi-ne cătră zeii necunoscuţi!
percepţiunea interioră a consciinţei, prin el [ ascultă glasul tău, o sfântă aducere isvoreau din inimă? „fir decă nimic nu răspunde în nemă­
care singură putem cunosce esenţa, valorea aminte! „Unde sunt 4eiUpronnşb formele ide­ surata întindere decât răsunetul sterp al
morală şi întregă poesia ei. „Fericit! odinioră el credea pământul ale, marile culturi îmbrăcate în purpură şi veclnicei dorinţe, rămas bun, deşerturl, unde
La acesta să adaogăm simpatia în­ neperitor, îl audia vorbind cerului apro­ glorie, şi virtuţile senine deschi4ând spre sufletul deschide o aripă pierdută! Rămas
născută generaţiunilor de astăcll pentru piat. El nu pătase haina sa curată şi tăria ceruri aripele lor triumfale? bun, vis sublim, imposibil de realisat!
vechiul mod de vedere cu gingaticele as- cu tărie în frumseţea lumii. „Da! răul este la culme! Aerul vea­ „Şi tu, divină Morte, în care totul
piraţiunl şi sublimele sale idealuri, dispă­ cului este supărător pentru spiritele rănite. reîntră şi se şterge, primesce pe fiii tăi în
rute astăcll din minte, der rămase prin ere­ Te salut, uiţare de lume şi de mulţime; sînul tău înstelat; libereză-ne de timp, de