Page 58 - 1898-01

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 20—1889.

Au trebuit se se grăbescâ cu Ungaria. Afară, de Bulgaria, Rusia vre să resc, fără de nici o ' legitimare, au făcut una şi nedespărţit în întreg cercul său ad­
desmiuţirea, căci prea era bocană mai aibă încă un punct de radim în la mine perchisiţie domiciliară, folosindu-se ministrativ şi legislativ; § 2: din punct
t6tă născocirea, care la prima pri­ Balcani. de un procedeu ilegal. Lucrul s’a petrecut de vedere al administraţiei şi justiţiei, cer­
vire trebuia s’o recunbscă ori-ce ce' în modul următor: curile şi districtele nu se pot regula şi schim­
titor atent de ceea ce este. (Aici urmeză descrierea amănunţită a ba decât cu concursul dietei; § 3: autorităţile
Acţiunea Saşilor verdî.
Nu vor trece 2—3 cjile şi erăşî j > > celor petrecute în domiciliul preotului de stat şi autonome îşi esercită competenţa
vom ceti vre-o nouă minune despre Sub titlul acesta publică aprope tote Giurgiu, când cu perchisiţia din Vinerea pe întreg teritoriul Boemiei ; § 4 : limba
cine scie ce planuri revoluţioua.ie foile ungurescl o notiţă în care se spune, de 21 Ianuarie. A se vede amănuntele cehă şi germană sunt limbi regnicolaro
u
„vaiahe . Aşa se ţin lanţ faimele de că partida Saşilor verdî din Braşov şi Si- privitore la acestă perchisiţiă în Nr. 12 egal îndreptăţite în întreg regatul boem;
sensaţiune, cu cari şoviniştii jidano- biiu, a ţinut săptămâna trecută o confe- al foiei nostre din 17 (29) Ianuarie 1898 în § 6: tote rescriptele adresate dietei, re-
maghiari vor se ţină în încordare renţă acolo, unde după lungi discusiunî s’ar raportul întitulat „Perchisiţia dela Purcă- soluţiunile prea înalte şi publicaţiunile gu­
opiniunea publică. O vor păţi-o înse fi luat resoluţiunea, ca faţă de guvernul reni“, în care raport sunt cuprinse tote vernului, să se redacteze în limba cehă
unguresc să se ia posiţiă energică, deore- datele ce le aduce preotul Giurgiu în ară­ şi germană; § 6: limba cehă şi germană
cum a peţit’o cel ce a vrut se sape
ce numai el e responsabil pentru faptul, că tarea de faţă. După descrierea amintită, sunt limbi oficios© la tote funcţiunile de
gropa altuia.
Majestatea Sa n’a primit deputăţia femei­ arătarea preotului Giurgiu se închee astfel':) stat şi regnicolare, şi toţi funcţionarii de
lor săsescl. Au mai hotărît, se se voteze Pănă la venirea pretinsului secretar stat şi regnicolarî sunt obligaţi a cunosce
Germania .şi Ausiro- Ungaria. neîncredere tuturor acelor deputaţi saşi, ministerial, locuitorii comunei, Români şi amândouă limbile ţării. Fiă-cărui eetăţân
„JReichswehr din Viena publică erăşî un cari ar sprijini guvernul fiă şi numai la Unguri, trăiau în linisce şi cu pace. De îi stă în drept a folosi una din cele doue
u
articul în contra Germaniei. Foia vienesă părere, apoi să fiă provocaţi a-şî depune atunci încoce ferb spiritele. Vorbesc mereu limbi în tote funcţiunile din ţără, şi per­
dice, că politica esternă din urmă a Aus- mandatele. de prin gazete, Ungurii cu deosebire, des­ tractarea se face în limba în care s’a scris
tro-Ungariei a devenit fricosă numai din Ocupându-se cu acestă păşire a Saşi- pre anii 1848—49. Era necesar ore, ca arătarea. Inscripţiile şi stampiliele "autori-
pricina Germaniei. De cât-va timp încoce lor-verdl, „PoZ. Corr. din Viena dice ur- d-1 Hamari Kalman să turbure pacea şi tăţiilor trebue să fiă de două limbi; § 7:
u
Germania caută a crea tot mai mari con- mătorele: liniştea cetăţenilor şi să deştepte în ei ne­ folosirea limbei în contactul intim oficios,
trarietăţî de interese între Austro-Ungaria „Hotărîrea acesta — la care n’au avut încrederea unul contra altuia? precum şi în atingerea cu părţile, va ho-
şi Rusia, ca apoi ea (Germania) să potă nici o competenţă amintiţii conducători opo- Eu personal, în urma acestora, pot tări-o legile regnicolare corespunzător a-
păşi la mijloc şi să se afişeze ca salvatorea siţionall — nu vor băga-o în semă depu­ să fiu espus la felurite şicane, eu care am cestei legi; § 8: naţiunea cehă şi ger­
monarchiei. taţii saşi, cu atât mai vârtos nu, că ea onore a mă lăuda, că sunt mai bun şi mai mană posedă caracterul naţiunii politice cu
nu corăspunde disposiţiei ce domnesce în fidel cetăţen, ca densul, fiind-că în urma drepturi egale, şi fiă-care cetăţen are drep­
jRusia .şi Serbia. După cum anunţă cercurile alegătorilor saşi, cari încep se re- faptelor mele nu s’a produs nicăirea ne­ tul a-şl folosi limba lui în vieţa publică şi
„Gazeta de Colonia , Rusia pretinde dela cunoscă, că mişcarea înscenată din inci­ linişte, ca în urma faptelor densului aici privată; § 9: legea acesta nu se pote
u
Serbia, să-i plăteseă datoria de 300,000 ru­ dentul proiectului de lege despre schimba- în comuna nostră. schimba decât în presenţa unei a treia
ble, datoriă de pe la anii 1876. Prin acesta rea numelor de localităţi, a fost făcută Onorat tribunal regesc! părţi a deputaţilor în dieta, c’-o majoritate
Rusia vre să dea a înţelege Serbiei, că nu meşteşugit — căci pe calea acesta nu se Din faptele espuse mai sus, aşa cum de / . -- Cei din urmă doi paragraf! vor­
2
s
e mulţămită cu curentul politic actual şi pote maghiarisa. besc despre esecutivă.
mai ales cu ex-regele Milan, care e luat „E neasămenat mai mare pericul pen­ s’au petrecut în locuinţa mea, în presenţa Proiectul acesta al Cehilor tineri a
celor amintiţi mai sus şi a soţiei mele,
la ochi de Rusia, ca agent al Austro-Un- tru săsime romanisarea din partea popora- resultă neîndoios mai întâiu, că indivizii cam stricat socotela ministrului Gautsch,
gariei. Foia germană mai spune, că cer­ ţiunei române mult mai numărose, care şi sus amintiţi au comis cu mine delictul vio­ care voia să înainteze dietei o ordonanţă
curile diplomatice din Viena sunt forte în- pănă acum a scurtat pe Saşi în multe de limbă modificată, şi spre scopul acesta
grijate de acestă întorsătură a politicei puncte. Abaterea acestui pericul de pe capul lării domiciliului prevăzut în § 199 al co­ doria să confereze cu bărbaţii conducători
dului penal ung. decă se va constata, că
rusesc!. Saşilor nu se pote face, decât prin alipirea
respectivii individ!, mie necunoscuţi, au ai Cehilor, Germanilor şi Moravilor, deo­
lor sinceră la statul maghiar, sub al cărui sebit. Faţă cu acesta, Cehii ş’au precisat
fost oficiali publici; er decă se va constata,
Hismarcli despre canditatura scut Saşii şi-au susţinut naţionalitatea timp condiţiunile, au subscris proiectul lor delege
că au fost persone private, au comis cu
principelui George. Un colaborator dela de şepte vecurî. Este der în interesul bine şi l’au dat unei comisiunl de 24 spre
mine delictul prevădut în § 382 al codului
„Leipziger Nachrichten“ a interwievat pe priceput al Saşilor a sugruma direcţia, care desbatere.
penal.
principele Bismarck în Gestiunea candida- în orî-ce manifestare a statului maghiar
De aceea mă adresez cătră onoratul
turei pusă de Rusia la postul de guvernor vede o tendinţă îndreptată contra naţiona­
tribunal regesc de a cerceta acest cas,
al Cretei. Bismarck a dis, că nu pote re­ lităţii proprii, şi face se trădeze astfel ve­ Demonstraţiile studeniescî din
luând măsurile necesare în cercul său de y y
greta în deajuns oposiţia ce-o face Ger­ leităţi irredentiste .
u
competinţă şi decă se va dovedi, că per- Viena.
mania acestei candidaturi. Prin acâsta se
sonele, cari au făcut la mine perchiţia ile­
sdruncinâ bunele raporturi ale Germaniei
gală, sunt oficiali publici, va procede din La universitatea din Viena s’au în­
cu Rusia şi panslaviştii câştigă teren de Arătare la tribunal pentru violare oficiu contra lor; er decă s’ar dovedi că tâmplat în 4 1. c. mari demonstraţiunî în­
agitaţiune între Germania şi Rusia. Ger­ de domiciliu. sunt persone private, să procedă în sensul tre studenţii cehi şi germani.
mania n’are interese în Orient şi ar trebui legii pe basa cererii mele de faţă. Seim, că în urma grevei studenţilor
ca ea să mergă mână în mână cu Rusia, Preotul Toma Giurgiu, din Pur- Aşteptând un resultat satisfăcător sunt germani, prelegerile la universitate s’au
decă vre într’adevăr să susţină pacea eu- cărenî a făcut la tribunalul reg. ung. cu distinsă stimă sistat, anunţândfi-se acâsta şi din partea
ropenă. din Braşov următdrea arătare în rectorului pe tabla negră a universităţii.
contra perchisiţiei domiciliare i l e ­ P u r c ă r e n I în 4 Febrnarie 1898. In 4 1. c. studenţii cehi s’au dus la
gale, întâmplată în locuinţa sa în- Toma Giurgiu,
Puterile .şi Gestiunea Cretei. O academia de sciinţe însoţit! şi de alţi co­
telegramă din Viene anunţă, că Austro- Un­ nainte cu doue septemânî: preot gr. or. legi slavi, unde au voit să esopereze con­
garia .şi Germania nu se vor învoi la nici un Onorat tribunal regesc! tinuarea prelegerilor. Au întrat mai întâiii
cas, ca Sultunal să fiă forţat a primi can­ Vineri în 21 Ianuarie 1898 după la clinica profesorului Albert, care e ceh
didatura princepelui George. La aceste orele 9 a. m. au întrat în locuinţa mea Un -proiect al Cehilor. de origine. In sala clinicei nu puteau să
două puteri se mai alătură şi Italia, adecă din PurcărenI (Purkeretz) doi individ! ne­ Conducătorii tinerilor cehi Pacalc şi Dr. între decât aceia, cari aveau bilet de le-
tote statele din tripla alianţă. Din potrivă cunoscuţi, dintre cari unul s’a dat negu­ Herolcl, au surprins pe ministrul-preşedinte gitimaţiă. Studenţii, cari au putut pătrunde
Anglia şi Francia sprijinesc propunerea ţător de lemne şi celalalt funcţionar la Gautsch c’un proiect de lege de naţio­ înăuntru, îşi aruncară biletele pe ferestri,
u
Rusiei. „Koln. Ztg. dice, că atitudinea ministeriul de interne. Cel din urmă a ve­ nalitate, pe care l’au înaintat dietei boeme. ca cu ele se potă întră şi ceilalţi. In urma
Rusiei a provocat mâhnire la cele trei pu­ nit însoţit de nisce individ! înarmaţi şi Proiectul constă din 11 paragrafl, cu- acestei reuşite apucături sala clinicei fu
teri aliate, şi din acestă atitudine apare îmbrăcaţi în haine de gendarmî, erăşî ne­ prindend cele mai însemnate declaraţiunî îndată ocupată de peste o sută de studenţi.
tot mai mult, că Rusia n’are de-a face în- cunoscuţi mie. principi are. Acum cerură energic dela profesor
tratâta cu Turcia, ci mai ales cu Austro- Aceştia fără vre-un ordin judecăto­ § 1 elice, 1 că regatul boem rămâne se-şî continue prelegerile, der un asistent

număr şi de spaţiu şi redă-ne repaosul, însu-şl glasul omenirii, tot lui Faust, tot sciinţă şi consciinţă, şi între metodul ana­ şi al simţului interior, sensaţiunile, cari
care ni-l’a turburat viaţa !*) sciinţei îi reclamă remediul pentru marea litic şi sintetic în esaminarea lucrurilor. Şi sunt punctul de pornire al tuturor ideilor
Acest sentiment de tristeţe şi de re­ pierdere. sciinţa, care se mărginesce numai la ob- şi simţămintelor omenesc!, — acesta este
gret pentru idealurile din alte timpuri se „Puternic fiu al pământului, mai pom- servaţiunea esterioră şi la analisa meca­ o taină încă nepătrunsă de sciinţă.
vede încă şi la poeţii veacului trecut. posă zidesce-o erăşî (lumea); în sînul tău nică a fenomenelor, ne lasă nemulţămiţî, Der, să ne grăbim a o recunosc©, nici
Schiller, în „Zeii Greciei", jelesce natura o zidesce! începe o nouă viaţă cu simţ lu­ pentru că-i lipsesce partea cea mai însem­ nu este acesta pretenţiunea sciinţelor' cjise
pustiită de vechile sale divinităţi, cari au minat si nouă cântece vor răsuna". nată. positive, şi nedreptă este acusarea ce li-se
j
dus cu sine tot ce e frumos, tot ce e su­ Percepţiunea din afară ne pote es- face în acestă privinţă. Teoria evoluţiunei,
Insă acestă reconstruire a lumei mo­
blim, lăsându-ne numai vorbele gole ale plica fenomenele naturei fisice şi cel mult teoria luptei pentru esistenţă, a eredităţii
rale o pote face numai sciinţa completată
f
miturilor. Şi Goethe adreseza lui Faust ale vieţii plantelor şi animalelor neraţio­ fisiologice, a selecţiunii naturale, teorii ri­
prin filosofiă şi poesie.
prin corul spiritelor, o plângere amară în nale. Analisa mişcării moleculare a nervi­ dicate la valorea de legi ale naturei prin
Sunt două moduri de vedere şi de
contra influenţii pustiitore a sciinţei. lor ne pote face să înţelegem cum prin studiele naturaliştilor, cu Darwin în frunte,
cunoscere: unul esterior, propriu astrono­
„Ah! ah! tu ai nimicit frumosa lume contactul cu lumea din afară se nasc im- teoriile chimiştilor despre combinarea şi
miei, fisicei, chimiei, fisiologiei şi tuturor
cu puternică lovitură. Ea se surpă, să des­ presiunile, cari în focarul creerului ome­ transformarea elementelor, ale fisiologilor
sciinţelor întemeiate pe percepţiunea sim­
compune! Un semideu a sfărîmat’o! Noi nesc devin originea sentimentelor şi cuge­ despre funcţiunile organismului, — tote aces­
ţurilor din afară; şi altul interior, propriu
ducem ruinele ei în neant şi ne plângem tărilor, însă nu ne pote spune nimic despre tea ne esplică originea sistemelor solare,
filosofiei cu deosebitele ei ramificaţiunl, în­
pentru pierderea frumosei luml“. natura morală a omului; nu ne pote spune, originea vieţii, desvoltvrea vieţii pe cutare
temeiate pe percepţiunea simţului interior
Dâr decă sciinţa este în adevăr ini­ cum din vibraţiunile comunicate creerului planetă, şi legile naturei omenesc! în ceea
1 seu a consciinţei.
mică poesiei în acest înţeles, ea este, cum se nasc sensaţiunile de sunet, de lumină, ce ea are comun cu plantele şi animalele:
elicea d-na Stael, asemenea săgeţilor lui Aceste două moduri de vedere, numai de gust, de miros, s. a. Vibraţiunile mole­ nu pretind însă a ne esplica şi legile ei
Telef, cari vindecă singure' ranele ce le | împreună ne pot da cunoscinţa deplină a culare ale sistemei nervose sunt numai morale. *)
fac. Şi menţionatul cor al spiritelor din lucrurilor şi a vieţii. agenţii fisicl ai sensaţiunilor. Cum agentul (Va urma.)
tragedia lui Goethe, prin care vorbesce Pănă astăclî pare că s’a ţinut prea psichic, numit suflet, prelucreză aceste cu­
puţin sema de drepta cumpănă între obser- rente nervose şi cum produce din ele, cu *) Insă-şi cestiunea despre originea vieţii
*) Le conte deLisle; Poemes antkjucs, Des irae. vaţiunea esterioră şi cea interioră, între ajutorul organelor celor 5 simţuri din afară este încă pentru mulţi cugetători o problemă.