Page 59 - 1898-01

Ur. 20—1898. G-AZETA TRANSJNILVAEI Pagina 8

•al profesorului Albert anunţa, că prele­ maghiară, „care — diee — tot mai des ră­ Frumosul program a culminat în pre­ pentru 2 {două) premii â 25 fl. pentru ur-
44
gerile s’au sistat. Audând acesta, studenţii sună acum în Hofburg".... 0 fi, o fi! darea monologului „Prima rochie lungă , mătorele lucrări:
au început să facă un sgomot asurditor, de Ios. Vulcan. L’a predat d-şora Horten­ 1. O lucrare de cel puţin 2 cole ti­
Un fruntaş maghiar ca falsificator de
se fluerau şi strigau : „Trebue să vie ! Tre- sia Miclea, într’o limbă dulce, ca şi care părite, care să tracteze rcgulele igienice de
44
cambii. „Magyaroszag spune, că în comi­
bue să ne propună, ori decă nu, să ne ;re- în părţile ungurene rar se aude, cu atâta
tatul Tolna s’a dat dilele acestea de urmele lipsă — să le cunoscă poporul. Lucrarea
întorcă banii ce i-am plătit! Suntem aici, naivitate şi mimică, încât cei presenţî n’au
unei mari hoţii, al căror erou este un „pa­ acesta să potă fi introdusă eventual şi ca
ca să învăţăm, er nu ca să facem grevă!“ mai sciut cum să dea espresiune îndestu-
triot de cel mai greu calibru, cu numele manual de igienă în şcolile poporale.
44
In curând sosi şi decanul Ebner. lirei lor; d-sa totă sâra a fost obiectul ova- 2. O lucrare de aceeaşi mărime, care
Dory Andor, mare proprietar de pământ.
Acesta ceru dela studenţi, să se depărteze ţiunilor.
Dela cassa de păstrare din Szegszard el a să se ocupe cu necesitatea conservării por­
14
in linisce. Studenţii germani, cari au putut Piesa teatrală „G-ărgăunii dragostei
contractat un împrumut de 40,000 fi. pe tului românesc în tote ţinuturile, şi moda­
să între în sală, au eşit cu strigări de de Ios. Vulcan a fost predată admirabil.
basa unei poliţe false subscrisă de soţia lităţile reintroducerii lui acolo, de unde a
44
„Prosit , însă studenţii cehi rămaseră acolo Laudă mai ales personelor, cari au avut dispărut.
sa. Find-că n’a plătit nici interese, nici ca­
continuând sgomotul. Decanul porunci ser­ rolurile principale anume: d-ra Veturia Pap
pital, avea să urmeze licitaţiunea, der atunci Amândouă lucrările acestea să fiă
vitorilor să deşerteze sala. Un student ceh (Olimpia), Nicolau Schiau (Dr. Ursulescu),
44
soţia pungaşului „patriot protestă, decla­ scrise în stil uşor şi simplu, ca să potă fi
se ridică atunci pe-o bancă şi ţinu o vor­ George Vodă (Tîrgoviştean), predându-şl
rând, că ea n’a iscălit nici un cambiu. pricepute de popor.
bire în care a spus, că rectorul trebue fiă-care rolul atât de leger, încât păreau a
Acum se pomi cercetare în contra lui Manuscrisele împreună cu un plic,
provocat, ca la începutul săptămânei viitore fi născuţi pentru bină. Jocul d-şorei Vetu­
Dory şi s’a aflat, că el a mai păgubit şi o care să cuprindă numele autorului, să se
44
să dispună a se reîncepe prelegerile. Eşiră ria Pap în „Olimpia a întrecut tote aştep­
altă bancă din Szegszard cu vre-o 60,000 fi. trimită pănă la 20 April n. 1898 la adresa
apoi din sală şi în antişambră începură a-se tările, publicul şi-a manifestat plăcerea prin
E temere, că se vor face încă şi alte des­ d-lui A. C. Domşa, Blaşiu.
încăera cu studenţii germani. aceea, că a făcut’o să repeţescă mai multe
coperiri de acest fel. Intre poliţe se află
Erau 'cam 300 de cehi, cari se în­ părţi pin rolul seu. Lucrările premiate rămân proprietatea
vre-o câte-va, cari portă iscălitura ministru­
dreptară cătră universitate. In drum cân­ Valorea piesei din punct de vedere acestui Comitet.
lui de interne Perczel. Familia Dory, cum
tară „Hej Slovane". Porţile universităţii fiind literar o pote judeca cetitorul nepreocupat
spune numita foiă, e „una 3din cele mai B l a ş i u , 1 Faur 1898.
închise, câta s’a retras pe Ring şi s’au al operelor autorului său academicianul Ios.
44
distinse familii în comitatul Tolna ; punga­ Comitetul despărţământului XI al
oprit înaintea academiei de Parte. Aici ,se Vulcan.
şul are o rudeniă de-aprope, care e mem­ Asociaţiunii.
întâlniră cu o grupă a technicilor germani. Tote d-şorele, cari au luat parte ac­
bru în camera magnaţilor. De aci se es-
„Jos cu Nemţii, /4i strigară studenţii cehi tivă la concert, în semn de recunoscinţâ loan German, A. C. Domşa,
plică, că Dory nici după ce a fost prins
vădendu-i. In momentul acesta întreveni au primit frumose buchete din partea ti­ director. secretar.
cu falsificarea cambiului de 40,000 fi. n’a
poliţia. nerimei; suvenirea cea mai plăcută le va
fost arestat, ci s’a pornit numai cercetare
La amiadî o deputaţiă a studenţilor fi însă succesul serei, ca şi care în Oradea
contra lui, er cercetarea i-a fost bine ve­ P e t r e c e r i .
cehi s’a dus la rector, căruia i-au declarat, pote nicl-odată n’a mai fost. O astfel de
nită pentru a scăpa de temniţă; luând calea
•că Slavii nu vor să [provoce pe nime, der petrecere romândscâ (nu mixtum composi- Petrecerea Beuniunei Femeilor Române
spre America, cum spune „M.-g". Aşa fapte
nici ei nu vor suferi nici un fel de pro­ tum) în Oradea nu credeam să putem face. din Braşov. Comitetul arangiator al acestei
u
ies la lumină din sînul „celor mai distinse
vocare. Acum însă s’a dovedit, că e posibil, laudă petreceri a împărţit deja invitările, al că­
familii unguresc! !
In diua următor» câţl-va dintre ei au arangiatorilor acestei petreceri. ror text este următorul:
voit se pătrundă în aula univeristăţii, însă „Severineana , societate comercială pe In pausă s’a jucat „Căluşerul şi „Bă­ „Reuniunea Femeilor Române din
11
44
•poliţia i-a respins. In urma acesta Slavii acţii, ce are se se înfiinţeze în Caransebeş, tuta" sub conducerea d-lui Sabin Ignat,
Braşov învită la petrecerea cu dans, ce se
au publicat o declaraţiă în care spun, că după cum comunică „Foia Diecesană , îşi ca vătav, care a stors admiraţiunea tu­
44
va ţine cu scop filantropic, Sâmbătă, în 31
fiind cunoscut punctul lor de vedere, nu va ţinâ adunarea generală de constituire în turor.
Ian. (12 Febr.) 1898 în sala Redutei oră­
se vor mai amesteca pe viitor în trebile 8 Martie n. c. Petrecerea a durat pănă dimineţa la
şenesc!. începutul la 8 ore sera. Biletele:
greviştilor germani. 6'/, ore, într’o animaţiă nedescriptibilă, asta
0 nouă epidemiă. -Medicii din 6becse de personă â fl. 1.50, de familie (3 persone)
„Neues Wiener Tagblatt anunţă, că ar pute-o spune numai frumosa cunună de
44
au constatat un nou soiă de bolă epide­ â fl. 3, un loc pe balcon fl. 2, se pot pro­
guvernul n’are de gând să închidă şcolele domne şi domnişore presente.
mică între copii. Ea este aprindere de şira cura la d-nii: N. I. Ciurcu librar, Fraţii
superiore, ei plănuesce cea mai strictă pe­ Despre o parte a publicului din loc,
spinării, care în timp de 8—10 dile se Simay, M. & L. Laszlo şi sera la cassă.
depsire a corifeilor grevei. care nu ne-a sprijinit, şi despre partea
finesce de comun cu morte. Simptomele Damele sunt rugate să se presente în toi-
aceea a tinerimei, ce separat şi-a făcut
acestei bole sunt: mare durere de cap, ne­ cheful în aceeaşi 'seră, în acelaşi edificiu, lete simple
SOIRILE BILEI. linişte şi ameţelâ. După agitaţii bolnavii — ce să dic? Imputări? Nu! Se le spun Suntem rugaţi tot-odată a avisa pe
cad într’un somn adenc din care arare-orî acei domni şi familii române, cari din gre-
— ‘26 Ianuarie v. numele? — Nu! Vorbescă consciinţa lor!
se trezesc. Unui econom cu numele Ştefan şelă nu vor fi primit invitări, ca să bine­
Judece-i lumea!
„Popă valah între baionetele gendar- Mitroviţan Bau murit patru copii în acestă Valachus. voescă a se adresa la d-1 candidat de ad­
u
44
§Tlilor . Cu titlul acesta „Budapesti Hirlap bolă. vocat Alexandru Străvoiu în loc.
dela 5 Februarie aduce următorea soire:
Teatru german. Adl, Luni, se va da
„Preotul valah din comuna Sântana, în co­ C o n v o c ă r i
melodrama „Pretiosa“ de Wolf, musică de
mitatul Mureş-Turda, pe care fisolgăbirăul NECROLOG. Pătrunşi de cea mai
Weber, în beneficiul distinsului actor Iosef Neputându-se ţine adunarea consti­
Molnâr Jânos l’a citat la sine mai de multe- adâncă durere, subscrişii anunţăm, că prea
Sprintz. In pregătire se află piesa „Der tuantă convocată pe 2 Decemvre 1897 în
orl pentru agitaţiune, nu s’a presentat la iubitul nostru soţ, tată, frate, văr şi unchii!
Trompeter von Săhlcingen. scopul înfiinţării şi respective organisării
pertractare. In urma acestei îndîrjirl fisol- Teodor Radu, jude reg. ung. în pensiune,
gâbirăul a dictat preotului o pedepsă în Singurul mijloc natnral purgativ uşor Despărţământului beiuşan al „Asociatiunei advocat şi fisc al magistratului din Caran­
pentru literatura română şi cultura po­
bani. Preotul aflând, că a fost osîndit, a de luat este apa amară Franz Iosef, care sebeş, după o scurtă suferinţă, şi-a dat no­
44
porului român , •— în urmarea autorisării
trimis fisolgăbireului o epistolă valahă plină mai mult de două-decl de ani se bucură bilul său suflet în mânile Creatorului, as-
-de vătămări, in care timbrase disposiţiunile de neasemănată popularitate. Efectul ei primite dela comitetul central al numitei tădî în 4 Februai'ie a. c. la orele 10 a. m.
lagei (?) ca o pi’ocedere barbară şi declară, disolubil este durabil. Apa amară Franz Asociaţiunî, am onore a convoca o nouă in etate de 57 ani şi după 24 ani ai feri­
adunare constituantă pe 24 Faur 1898 la
că nu vre să scie de acestă sentinţă. Fiind­ Iosef să nu lipsâscă din nici o casă. citei sale căsătorii.
11 ore a. m. la scola română gr. or. din
că popa nu plătise pedepsa în bani, fisol-
Beiuş, la carea învit cu totă stima pe toţi Rămăşiţele pământesc! ale scumpului
gâbirăul l’a dtis cu gendarmii în temniţa tri­ decedat se vor înmormânta după ritul bi-
bunalului din Mureş- Oşorheiu. Deore-ce acest Concertul tinsrimei academice române aceia din cercurile pretoriale de Beiuş, sericei gr. cat. române în Caransebeş Du­
popă a fost mai de multe-orl închis, pro­ din Qradea-mare. Vaşcău şi Ceica, cari se intereseză de în-
naintarea în cultură a poporului român şi minecă în 6 Februarie n. 1898 la orele iy
2
topopul l’a suspendat din post pentru scan­
Oradea-mare, 3 Febr. st. n. 1898. de literatura română, ca se participe şi p. m. — In veci pomenirea lui!
44
dalurile sale . — Vorba fiind aici de bat-
jocurirea unui preot român şi încă sub Şirul frumoselor concerte arangiate se-şî dea concursul la organisarea acestui Caransebeş, 4 Februarie 1898.
cuvânt de „agitaţiune , sperăm, că vre-unul de tinerimea din loc, nici în anul acesta despărţământ. Maria Radu, născută Tornea, ca so-
44
dintre cetitorii noştri din acele părţi va nu s’a întrerupt. Oestiunea „csardaş“-ului B e i u ş , 5 Faur 1898. riâ, cu fiii săi Septimia măr. Câmpian, Teo­
-căuta să lămurescă opiniunea publică ro­ de an, ce e drept, a desbinat tinerimea, Paul Pap, dor şi Maria; loan Radu ca frate şi fiica
mână asupra adevăratei stări a lucrului. încât aceia cari au fost an pe lângăj„csardaş“, advocat. sa Melintia; Domninca şi Cristina cu fiii
în ăst an n’au luat parte la nimic, nu
lor; Augustin Câmpean ca ginere şi fiica
„Sub auspîciis regis . Foile unguresc! ne-au sprijinit, deşi petrecerea e română On. D-nl ai casinei şi respective so­
44
sa Septimia; loan Radu ca văr, cu fiii săi
comunică cu mare bucuria următorul cas şi scopul sublim: ajutorarea tinerimei să­ cietăţii de lectură română din Cluşiu prin Dr. Demetriu, Nicolau, Dr. lacob şi Teo-
istorisit de oficiosa „Bud. Tud. : S’a în­ race. Incidentul acesta pe noi, partea mai acesta sunt invitaţi, ca se binevoescă a
44
dorica. Michail Radu, ca nepot cu fiii săi etc.
tâmplat dilele trecute, că Majestatea Sa a mare a tinerimei, nu ne-a descuragiat. participa în număr cât de mare la adu­
chiămat la sine pe micul nepot Car ol Fran- Pentru asta mult avem se mulţămim neo­ narea generală, care se va ţine în locali­
cisc Iosif, fiiul archiducelui Otto, ca să afle bositului president Dr. Ooriolan Pop şi d-lui tatea proprie a casinei în 1 (13) Februar
S O I R I ULTIME.
ce progres a făcut în limba maghiară. Micul Iosif Vulcan, cari nici spese, nici oboseli, a. c. la 3 ore pm. cu următorea
archiduce s’a şi presentat la Hofburg în n’au cruţat, ca întreprinderea nostră să Ordine de (ţi: 1) Cuvent de deschi­ Constantinopoî, 6 Februarie. Sul­
uniformă militară. Sosind înaintea domni­ succedă. A şi succes mai splendid, ca ori dere; 2) Raportul comitetului; 3) Între­ tanul primind acjî îu audienţă pri­
torului, acesta l’a întrebat în limba ma-, când. girea comitetului; 4) Propuneri şi inter­ vată pe ambasadorul austro-ungar
ghiară: — Ei, nepoţelul meu, cum stăm Corul şi quintetul predat pe violină pelări ; £6) Disposiţiunî "pentru verificarea Calice, a arătat diferitele motive
cu unguresca ? Micul archiduce nu era pre­ au fost esecutate cu atâta precisiune, încât procesului verbal. pentiu cari pretinde a fi imposibilă
gătit la acestă întrebare, dâr în curend s’a aplausele păreau a nu mai înceta. Condu­ C l u ş i u , 6 Februarie u. 1898. candidatura prinţului George la pos­
recules şi răspunse monarchului într’un lim- cătorul corului tinerimei, d-1 jurist Avram Pentru comitet: tul de guvernor al Cretei. Calice i-a
bagiu maghiar corect la întrebările, ce i Pap, şi al quintetului, d-1 Victor Creţiu, au răspuns, că în acesta afacere Aus-
Âiesiu Pop, Dr. Gregoriu llea,
s’au pus. După examen, Majestatea Sa adia fost rechiâmaţl de repeţite-orl între aplau­ tro-UDgaria observă o atitudine con­
director. secretar.
cu blândeţă capul micului archiduce, l’a sele numărosului public. servativă.
lăudat forte mult şi-l dimise clicându-i: în­ Duetul cântat de d-şora Ida Pap şi
vaţă numai şi mai departe cu sîrguinţă d-1 Sabin Ignat, acompaniat la pian de
Premii pentru lucrărî literare.
limba maghiai'ă ! „Bud. Tud. mai adauge d-şora Vidra Ignat, a stors admiraţiunea Proprietar: SBr. Aurcî Mureşianv.
44
la acesta, că şi archiducesa Maria Iosefa, publicului; vocea d-şorei Ida Pap a frapat Din partea Comitetului despărţămân­
imama lui Carol, învaţă de doi ani limba pe toţi cei presenţî. tului XI al Asociaţiunii se escrie concurs Redactor responsabil: Gregoriu Maior.
t • ' ■ . , • ; ■ (■.; ■ •
\