Page 6 - 1898-01
P. 6
Padina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 9.—1898.
Majestatea Vostră ces. şi reg. apos acest diar guvernamental dă espresiune veselesc pentru „bravura" comisă faţă de
tolică ! deosebitei sale bucurii, că organul Saşilor nisce nenorociţi muncitori, cai'I au trebuit
Prea graţiosul nostru Domn! „verdl" din Braşov „s’a lăpădat" de;„pro t Nicolae T. Cinrcn. faşî s’a să plătâscă cu viâţa şi sănătatea cuvântul
Atinse de adâncă mâhnire şi durei'e, testul aşa numitelor naţionalităţi reunite . dus dintre noi unul, ba ultimul din de protestare în contra unor sarcini, ce
w
de care sunt cuprinşi în dilele aceste toţi Am arătat, că. numita foie săsâscă („Kronst. acea mândră pleiadă de bărbaţi, cari li-s’au impus.
locuitorii nemaghiari ai scumpei nostre Ztg.“) în adever, a făcut o introducere pu au conlucrat cu inimă de adevăraţi
patrii Ungaria, cutezăm a păşi înaintea ţin măgulitore şi prietinosă amintitului Români la înfiinţarea şi susţinerea Deputăţia femeilor săsescl la Viena.
Maj. Vostre şi a ne ruga să dea ascultare „protest" şi am şi indicat cuprinsul ei. şcblelor nbstre din Braşov. Despre primirea, ce s’a pregătit deputăţiei
rugării nostre. Ţinem a reproduce înse din cuvânt în cu După cum anunţă o telegramă femeilor săsescl din Transilvania în Viena,
Proiectul de lege „asupra nemelor lo vânt următorul pasagiu din observarea Nicolae T. Ciurcu a răposat astă care a sosit acolo Duminecă după ameclî,
calităţilor", care a fost presentat de înal diarului Saşilor „verdl" din loc: nopte în Viena, unde se dusese în scrie diarul Germanilor naţionali de acolo,
timpul din urmă se visiteze pe fiul
tul guvern unguresc dietei şi a fost primit „Nu ne sfiim a afirma, că acâstă „Ost' deutsche Rundschau" : „Femeile să
de acesta, vrea să stîrpâscă şi numele ger luptă (în contra şovinismului maghiar) au seu, medicul St. Ciurcu. El peste sescl sosesc adî după amâdl la l'/ ore la
2
mane ale oraşelor, opidelor şi satelor nos purtat’o în anii 70 aprope esclusiv numai şese luni ar fi împlinit frumăsa etate gara de stat în Viena şi vor fi primite
de 90 de ani.
tre, ce le-am moştenit dela propărinţii Saşii, pre când marea massă a celorlalte acolo de membri coloniei săsescl şi de reu
noştri, vrea să stîngă suvenirea unui tre naţionalităţi a rămas indolentă şi numai Nicolae T. Ciurcu fost comer niunile germane naţionale din Viena. Sa
cut plin de muncă şi de merite de 700 de unii puţini conducători ai lor au resonat ciant şi membru al comitetului Gre- lutarea bravelor saxone promite a fi forte
ani, care suvenirl este întrupat în ele, vrea asupra Maghiarilor şi pentru acâsta, ce-i miului român de comerciu levantin sărbătorâscă". — Deputăţia este condusă
să nimicâscă sunetul german al patriei nos drept, au lăsat să fiă închişi din timp în în Braşov dela anul 1844 pănă în de d-na Fritsch născ. Baronesâ Sonenfeld
tre transilvane. timp. Noi, Saşii, luptăm din timpul acela anul 1894, va se cţică în decurs de din Sibiiu.
Ceea ce a fost cu putinţă pe cale aprope neîntrerupt popor contra popor, pe 50 de ani cu puţină întrerupere a
constituţională, spre ane apăra de vătămarea, când la celelalte naţionalităţi abia se ob servit intereselor nostre bisericesc! Retragerea ministrului Josika. Foia
cu care e ameninţat poporul şi numele servă începuturile unei lupte a poporului. şi şcolare din Braşov în calitate de oficială din 23 Ianuarie n. c. publică au
nostru, bărbaţii poporului nostru au făcut: Pănă când naţionalităţile „reunite" vor membru al representanţei bisericesc!, tografele prea înalte, prin cari de-o-parte
In representanţele orăşenescl şi sătescl, în lucra numai cu cuvinte bombastice, pănă al delegaţiunilor şi Eforiei şcolare, se primesce demisiunea ministrului a latere
adunările tuturor cercurilor electorale să atunci ei pentru noi, Saşii, nu sunt aliaţi 6r peste 20 de ani şi în calitate de br. Josika, conferindu-i-se tot-odată or
sesc! ei au protestat în contra proiectului tocmai mult doriţi, căci ceea ce prcsMză cassier al Eforiei, o misiune acăsta dinul coronei de fier cl. I, âr de altă parte
de lege în. cuvinte înflăcărate de indig ele astădî, pote să fiă de natură a pregăti împreunată cu multe osteneli şi ministrul-preşedinte Banfîy este însărcinat
nare ; ei au provocat pe deputaţii lor die- o revoluţiă — acâsta însă noi, Saşii, nu o mare responsabilitate. Tote aceste cu conducerea provisorică a acestui minis-
talî de a lua posiţiă energică în contra lui voim —niciodată însă nu se va pute forţa misiuni le a împlinit reposatul cu teriu. Alegere de protapresbiter. In 20 Ian.
şi de a eşi din partida guvernului, care a în modul acesta o drâptă, paclnică şi du zel şi conscienţiositate fără nici o n. s’a făcut în Deva alegerea de protopres-
fost în stare să recomande spre primiră rabilă regulare a raportului între Maghiari recompensă materială. biter gr. or. A întrunit d-1 Nicolau Şinca,
un proiect de lege, care vatâmă atât de şi Nemaghiarî. Numai şi numai la acesta Fiind reales în anul 1894 de paroch în Bisoarea, 23 voturi, âr d-1
adânc individualitatea nostră germană. însă trebue să ţintescă în cele din urmă ni- membru al numitelor corporaţiunî George Roman, paroch în St.-Miclăuşul mic
Acum, după ce tote mijlâcele consti suinţele naţionalităţilor . Nicolae T. Ciurcu, care atunci se
14
tuţionale sunt exhauriate, vedem pe soţii „Kronst. Ztg." revenind în numărul afla în etate de 86 ani şi-a dat di- 15 voturi. Al treilea candidat, d-1 Cotuţ,
şi părinţii noştri striviţi de durere, că nu său dela 20 Ianuarie n. asupra acestei misiunea din causa betrâneţelor. n’a primit nici un vot.
le-a fost cu putinţă, de a salva moştenirea teme, din incidentul articulului „binevoi- Răposatul a percurs o viăţă Nou deputat. In 22 Ianuarie n. a fost
şi onorea lor. Noi însă, femeile săsesc!, tor , care deduce din observaţia de mai plină de activitate şi de fapte no ales deputat în Sibiiu în locul lui Schreiber,
u
cari am jurat la altar de a nu părăsi pe bile şi românesc!, cari iau câştigat
sus, că „chiar şi Saşii „mai estremî" s’au care şl-a depus mandatul, advocatul Dr.
bărbaţii noştri nici în timp de pericul şi iubirea şi simpatia tuturor celor ce
lăpădat de „naţionalităţile reunite" prin W. Bruchier cu aclamaţiune. Au luat parte
mari cercări, şi noi fetele săsescl, ţari ne graiul organului lor din Braşov , dice, că l'au cunoscut. la alegere vre-o 300 alegători dintre 771
44
aducem aminte de a 4-a poruncă, ce ne după obiceiul seu „Pester Lloyd" şi de Soirea despre mărtea lui ni-a îndreptăţiţi. Nou alesul deputat amulţămit
demandă de a uşura povara grelelor griji umplut de jale. Adresăm familiei
astă-dată a sucit puţin nasul adevărului. pantru încrederea ce ’i-s’a dat, dicând:
ale părinţilor noştri, noi ne adresăm, încă 44 sale condolenţele năstre adenc sim
Foia Saşilor „vercjl caută însă în faţa „Voiu rămânâ în tot-dâuna un fiu fidel al
înainte de ce proiectul de lege a devenit celor afirmate de „Pester Lloyd să se es- ţite ! statului, dâr şi al poporului meu, voiţi fi
44
lege obligătore prin sancţiunea Majestăţii
plice dicând: un bun Sas", -r- Dr. Bruckner a făcut
Vostre, la inima bună de părinte a Majes
„După a nostră părere proprie mo parte mai înainte din statul-major al Sa
tăţii Vostre, faţă de care inima poporului
destă, am luat acel „protest al 0. 0. N. SOIRILE DILEI. şilor guvernamentali. AstăclI, se dice, că
nostru în cei cincl-decl de ani ai domnirei
din anul 1895 numai ca prilegiu, de a este în afară de partide, unii l’au înşirat
44
binecuvântate a Majestăţii Vostre n’au în
provoca pe celelalte naţionalităţi nema — 13 (25) Ianuarie. între Saşii „vercjl", dâr fără temeifL
cetat nicl-odată a bate cu fidelitate şi iu
ghiare de a trece odată dela vorbe la In causa vărsării de sânge dela Anina.
bire, şi ne rugăm, ca Majestatea Vostră să D ra Bârsescu. Aflăm cu plăcere, că
fapte. De se va întâmpla acesta, atunci noi Cetitorii noştri îşi vor aduce aminte de
se îndure de a ne feri prea graţios de ne d-ra Agata Bârsescu, după ce a dat un
vom fi cei dintâih, cari ne vom alătura la marea vărsare de sânge, ce se întâmplase
dreptatea ce ameninţă poporul nostru şi şir de representaţiunî cu mult succes în
tote acţiunile legale, pentru causa nostră la Anina în diua de 20 Ianuarie anul tre
trecutul lui şi de a nu da „proiectului de Cernăuţi va sosi peste câteva chle la Bra
11
comună . cut. Gendarmii împuşcaseră asupra munci
lege asupra localităţilor numelor" prea şov, unde va da cu trupa germană de aici
Am ţinut să revenim asupra acestor torilor dela minele de-acolo, în mare parte
înalta sancţiune. un ciclu de vre-o 3—4 representaţiunî în
observări ale organului Saşilor „verdl" din Români, omorînd 13 omeni, âralţî 26 au fost
Dumnedeu să binecuvinte şi să ţină tre cari se va afla şi o nouă dramă de
loc, pentru că acest organ a fost singurul, greu răniţi. Resultatul cercetărilor făcute
pe Majestatea Vostră! Dumnedeu să ţină Carmen Sylva, Regina poetă a României.
care între foile săsescl a accentuat în tim în acestă cestiune este, că tribunalul a pus
şi să binecuvinte patria nâstră! Publicul nostru braşovean, suntem siguri,
pul din urmă repeţit necesitatea, ca Saşii acum sub acusaţiune nu mai puţin ca 28
va întâmpina pe distinsa artistă, bine cu
să mergă mână în mână cu celelalte na de muncitori pentru crima violenţei comise
noscută şi mult agreată de ei, şi de astă
ţionalităţi în apărarea contra maghiarisării faţă de autorităţi, pentru crima voilenţei
Saşii şi naţionalităţile. dată cu cea mai viuă simpatiă.
forţate. faţă de privaţi cum şi pentru delictul vio
pilele aceste am fost luat notiţă în lenţei faţă de privaţi. —Ya să dică şi aici Morte casuatăprin — păjangeniş. fiare
truna din revistele nostre, despre un an cei bătuţi şi împuşcaţi sunt de vină, âr lor vienese se comunică următorul cas
ticul al lui „Pester Lloyd“, prin care gendarmii ucigaşi şi stăpânii lor saltă şi se tragic: In dilele trecute a murit în Fischau
cere citesc din Horaţ sâu din Coşbuc. Şi făcut de dragul cuvintelor următore „la ale vieţii din mahalalele Bucurescilor, aşa gerat, însă te face să rîdl atât de bine...
pentru astfel de stări sufletesc! şi într’o care nu-i modru, decât să te închini", co- ni-a dat d-1 Oniţiu nisce copii neperitore şi asta-i doră ţinta lui!
astfel de stare sufletâscă a scris d-1 Oniţiu miţându-se astfel greşâla, pe care Grecii o din viâţa „inteligenţei" şi a studenţimei Are Haengeler mai ales o însuşire,
„La ţâră". Dâcă însă nu i-a succes să lase numiau pare-mi-se zeugma şi pe care o mai ardelene. prin care a stîrnit admiraţiune: printr’un
în noi impresiunea, 'pe care o lasă idilele aflăm şi la pag. 184 în frasa: „clătină din Umorul d-lui Oniţiu nu e un umor singur punct sâu liniă scie să dea unei
u
poetului ţărănimei, pricina e, că n’a aflat cap şi din sprîncene . „Pentru că te în fin, de salon, care să strălucâscă în jocuri fisiognomii caracteristicul plănuit. Şi acâstă
tonul, în care să ne vorbâscă, că nu şl-a chini" pote motiva ceva sublim, fără de a de cuvinte, ci e umorul neaoş-sănătos, une însuşire o aflăm şi la d-1 Oniţiu.
putut închega cuvintele în stilul cristalin, fi şi frumos. O iconă de Rafael e sublimă ori grosolan al lui Mark Twain, culminând „El ar bufni în rîs să autjă, că-i sta
care ne place la Coşbuc. ca ideie, frumosă ca esecuţiă, sublim, deşi când e aplicat în comicul de situaţiunî. Că bilesc! vârsta după primăveri în bouquetul
Am stăruit mai mult asupra acestui mai puţin frumos, e chipul unui Crist de jocul de cuvinte nu e forţa scriitorului, ni-o vieţii. Primăvara-i sărăciă, nici rece, nici
punct, pentru-că d-lui Oniţiu îi lipsesce în Rembrandt, sublimă, fără de a mai fi fru arată mai bine nereuşitele şi sforţatele în- cald, omenii sunt năcăjiţi şi notarul mena-
suşirea, care l’ar putâ face un bun scriitor mosă, e s. p. o cruce, căci ea simbolisâză tortochiărl ale sufixului -itis în „Bronchi- geat cu speranţe pentru tomnă. Tomna,
de „Kleine Geschichten" : forma esterioră. cel mai înalt act de martiraj. Karl Otto tis", âr că Mark Twain nu a fost fără in- tomna, asta-i vorbă, atunci să coc strugurii
Stilul autorului nu e nerumânesc, dâr e Erdmann publică în eminenta revistă ger fluinţă asupra-i, ni-o arată schiţa „Linda atunci se fierbe rachiul..." etc. Ar fi ajuns
prea greoih, prea neelastic, prea nepoetic, mană „Der Kunstwart" un studiu forte Raia", care e o palidă imitaţiune după să ni-se spună atâta despre notarul Scurtu,
încât să se potrivâscă pentru acest soiţi instructiv asupra abusurilor, ce se fac cu „Clanţ cu toţii fraţi iubiţi" („Briider Knipft ca să-l vedem viu înaintea nostră, despre-
literar. cuvântul „frumos". Comparaţia d-lui Oniţiu ein!“) al umoristului american, apărut ro- ţuind bouquetul vieţii, nu însă bouquetul
cade în categoria acelor caşuri, când un
Imaginile sunt rare şi de multe-orl mânesee cu ani înainte în „Fântâna Blan- vinului! Er trăsături de acestea caracteris
medic numesce „frumos" un cas de bube
greoe şi nepotrivite. Să luăm o pildă. Des dusiei". tice aflăm atât de multe, încât dâcă am
scrofulose pe obraz, sâu judecătorul un
pre Irina se spune, că era „frumosă ca o E un desemnator — caricaturist ger vrâ să le cităm pe tote, ar trebui să reti
cas de paricid, din pricina următorului
cruce". A afla ceva frumos într’o cruce man : A. Haengeler, care are mai ales ca părim schiţa întrâgă. Notarul Scurtu nu e
„pentru-că..."
nu-mi e cu putinţă şi orî-care femeie cred, ricaturi de animale şi copii. Ou tote că numai cea mai bună între schiţele de faţă,
că ar protesta cu tot dinadinsul, apli- Dâcă d-1 Oniţiu nu e tot-dâuna no caricaturile sunt forte grosolane, totuşi rîcjl ci şi un mărgăritar al literaturei nostre.
cându-se comparaţia acâsta asupra ei, căci rocos în scrierile sale cu conţinut serios, cu chef de leul şi elefantul schiţat în câte Aşa, cum- l’a caracterisat d-1 Oniţiu, nota
crucea, orl-cum ai întorce-o, tot scândură e un măestru neîntrecut în schiţele sale va linii. rul Scurtu va sta ca o statuă de marmoră,
rămâne, âr femeia-scândură nu prea cade umoristice. Precum Caragiale ni-a dat în Aşa sunt şi schiţele umoristice ale la care dinţii timpului nu vor putâ rode,
în sfera frumosului. Dâr asămănarea s’a comediile şi schiţele sale portrete artistice d-lui Oniţiu. Comicul e de multe-orl esa- alăturea cu Popa Tanda, cu Rica Ventu-
/
