Page 61 - 1898-01

taiietiaM, Aiteifiistrsitoi, ,&aseta“ iese în llă-care m,
?! ţişggnl! Auonameuie pentru Anstro-Dniraria:
j^ştsv, ?îff{8 ras?® 30, Pe an an 12 fi.. pe şese iun]
6 fl., pe trei luni 3 fl,
3«fJ*ari svf'autui’xi *« *>
iy.*Eaosc>. — Micisfisiript» Dft a» N-rii de Dumlnooi 2 11. pe an.
'.«uruoat- Pentru România sl străinătate;
WSERftTt. se primesn Iu J4m!-
slatrsţîuiiB te ftîs.*ov *i la Jffl» Pe un an 40 franol, pe ?6si
oiătirsle Birouri se nmmtiluri r luni 20 fr., pe trei luni 10 îr.
te Tisna: U, Aifea, ,3*itmiA N-rii de Duminecă 8 fruno .
Sikaltk, Sudai/ .Vom, Â. 0-epstsis Se prenumără la tăte otlo;«- e
Vftohloii’Gr: Xiston Opţtiik, ■/. poştale din Intru şl din atârn
Darmibcr, In. Budapesta: i. V. (i la dd. «mentori.
'Zaldberpcrg, XtJuten iJmuit; tn ipnamearal ţisain Braşov
Ononreaoi: Agtnet Uitat, 8uo- administraţlunoa, piaţa maro,
iiursuie de Xloamajoio: in îf.am- târgul Inului Nr. 30 stagiu
barj,: £aroiyt <& Usimuum, I.: pe un an 10 fl., pe şâse
Preţul Inserţlur.llar: o nssdă luni B fl.. pe trei luni 2 fl. 50 cr.
j ivarraond pe * oci.6aă iî a*, si Cu dusul în casă: Pe un nn
i ’SOci. t.iznbBu pautsu o punli- 12fl., pe 6 luni 6 (1., pe troi luni
oare. Publicaşi nsaj dese după 3 fl. Un esemplar 6 or. v a.
turtiă si învoială. său 1B bani. Atăt abonamen­
Reclame ps pagina a ii-a o tele cât şi inserţiunile sunt
sariă 10 as, nou 30 bani. a se plăti înainte.
Nr. 21. Braşov, Mercnri 28 Ianuarie (S Februarie) 1398.

Intriga ungurescă. Saşi faţă cu 90,000 Români şi numai 6600 I de strînsă la guvernul unguresc de „Trebue să declarăm, că nu numai
Unguri. Şi pe temeiul programului naţio­ acesta concurenţă firescă în ce pri- „Pol. Corr agită în acâstă cestiune, ci
44
N’a avut absolutismul nemţesc nalităţilor, care vre să resolve numai pe yesce îmulţirea poporaţiunii? agită aprdpe tote cţiarele maghiare, când în
austriac pe nici nuii mai buni dis- basă aritmetică cu ajutorul votului univer- Pănă ce nu se va răspunde la colonele lor năvălesc asupra Societăţii „Fetru
cipulî, decât i-au fost Maghiarii. sal'.'eestiunea naţionalităţilor oraşul Sibiiu ficăstă întrebare, dovedindu-se, că în Maior“, ce residă în Budapesta .
44
Aceştia au adus la perfecţiune me­ n’ar pute să-şi conserve pote nici o săp­ adever guvernul unguresc ar pute După ce face cunoscut comunicatul
toda absolutistică de a guverna cu tămână autonomia sa municipală germană, face, ca poporaţiunea săsăscă să se foilor ungurescl privitor la pretinsa „adu­
devisa „divide et impera!“ (Desbină pe care — ne mai vorbind de trecutul mai îmulţăscă în proporţiă mai mare, de­ nare a Valahilor" din cafeneaua Micsek,
şi vei domni). îndepărtat — se bucură dela anul 1867 în- cât cea română3că, pănă atunci ră­ despre care am vorbit şi noi ieri, organul
In timpul din urmă foile jidano- coce. Decă statul ungar ar crede postula­ mân ridicule tbte gogoriţele cu cari partidei lui Zichy continuă astfel : •
maghiare se ocupă mult de Saşii ar­ telor naţionalităţilor, pentru care pledeză Ungurii voesc se sparie pe Saşi şi „A-ţl vărsa mânia în contra unei so­
deleni ; nu mai pot de ciudă, că acum Saşii (?), atunci poporul săsesc de­ să i ţină în veci desbinaţl de Ro­ cietăţi de studenţi, însemnă a da cu ghiu­
acum şi Saşii se ridică în contra sigur ar fi înghiţit cu scolele lui, cu aşe- mâni. lele de tun după vrăbii. Scandalisarea gro­
maghiari8ării, de aceea caută în [tot dămintele lui culturale şi economice cu tot zavă a confraţilor noştri din pressă ar fi
chipul se-i d.esmânte, se-i facă se în­ în cei mai de-aprope 50 de câni de cătră Tactica perversa a guvernului. ridicolă, decă n’ar fi în acelaşi timp infinit
44
ceteze de a mai critica procederea povoiul român . de întristător, că chiar şi foi maghiare in­
Răutatea şi perversitatea tacticei gu­
guvernului în scopul maghiarisării Tote aceste s’au c^ demult şi dependente sprijinesc nebuna politică de na­
3
numelor localităţilor. Vor în fine se de repeţite ori Saşilor de cătră Un­ vernului unguresc de a sumuţa pe unii ţionalitate a lui Banffy. Cestiunea naţionali­
bage frică în ei. guri, aşa că astăcjî nu mai pote face contra altora, a bătut la ochi chiar şi ele­ tăţilor n’are decât o singură panaceă: O
mentelor mai moderate din tabăra şovi-
Ca şi altă-dată li-se spune Sa­ impresiune. politică de guvernare cinstită şi basată pe
44
şilor, că sunt ameninţaţi de Români, Dâr Saşii destul e’au alăturat şi niştilor. 44 iubirea creştinescă .
că aceştia şi nu Maghiarii sunt un pe- la guvern. Ce scut au avut ei dela „Allcotmâny dela 6 1. c. vorbind des­ Am ţinut să remarcăm cele scrise de
ricul constant pentru ei şi că pen­ aceste, ca se fiă asiguraţi în contra pre pretinsa hotărîre a partidului Saşilor- organul partidei poporale catolice ungu­
vercll şi despre comentarul ce-i face „Pol.
tru ca se scape de acest pericol, nu pretinsei primejdii a „povoiului ro­ 44 rescl, deşi seim demult, că şi cei dela „Al-
le remâne decât „strînsa alipire de mân? 44 Corr , comentar ce-1 atribue deputatului j kotmâny au acelaşi ideal şi aceeaşi ţîntă
44
guvernamental Alesandru Hegediis, face ur-
44
14
guvernul unguresc . Erî vorbea „Corresp. Polit . de mătorele observări caracteristice: faţă de naţionalităţile nemaghiare, adecă con­
„Neues Pester Journal găsesce romanisarea Saşilor. Cum îi va pute „Deosebit de aceea, că „Pol. Corr topirea acestora în marea căldare a maghia­
44
44
de cuviinţă a alarma pe Saşi cu feri pe aceştia guvernul Banffy, ca presentă în colori absolut false disposiţia rismului.*— In acelaşi timp vrem să arătăm
44
44
„potopul romanisării . După ce arată, se nu se „valahiseze? Prin aceea, ce domnesce între Saşi, el mai şi agită pe prin reproducerea observaţiilor mai mult seu
că cele doue milibne de Germani că-i maghiari seză? Der acbsta cre­ Saşi contra Românilor, când pe aceştia îi în- mai puţin nimerite ale acestei foi privitor
ce se află în statul ungar, afară de dem, că-i tot un drac pentru Saşi, făţişdză de inimici ai Saşilor. Se pote, că la manoperele miserabile ale gazetarilor ji-
cele 217,000 de Saşi, nu ved nici un decă odată nu mai pot remâne Saşi? acest mod de luptă al lui „Pol. Corr co­ dano-maghiaii la adresa Românilor, — că
44
pericul în legea pentru maghiarisa- Fapt este, că Saşii nu se ro- respunde intenţiunilor politicei de naţiona­ chiar şi celor dinjhretnul lui -Arpad şi Tuhu-
rea numelor localităţilor şi n’au pro­ mânisbză aici la noi, der deja mare litate a baronului Banffy, e sigur însă, că tum li-e ruşine de atâtea infamii, ce le debi-
testat nicî-odată în contra politicei parte din generaţia mai tîneră a lor el nu corespunde intereselor statului ma­ teză acestă pressă de scandal, când e vorba
de rnaghiarisare, flice, că nu înţelege este în pericul de a-se maghiarisa. ghiar. In loc, ca în aceste timpuri critice, să hulescă şi negrescă, să aţîţe şi sumuţe
cum Saşii au putut se între în ur­ Acesta au recunoscut’o şi foile lor. baronul Banffy să-şi dea silinţa a compluna naţionalităţile una contra alteia, să vîre în­
mele politicienilor naţionalităţilor şi S’a constatat de altă parte, că diferenţele de naţionalitate, dă o basă şi mai tre ele zizania şi neîncrederea.
în special a Românilor, cari vor se tot periculul pretins al „romanisării tare de atac agitaţiunei anti-maghiare con­ Tactica acesta nemernică s’a deochiat
44
creeze pentru naţionalitatea lor un consistă în aceea, că în adever Ro­ damnată hotărît din parte-ne, şi în care însă de mult; ea nu mai prinde decât la
fel de privilegiu în formă de auto- mânii se îmulţesc mai mult decât numai unii sunt culpabili, er nu naţionali­ cei orbiţi şi tâmpiţi.
nomiă şi individualitate politică, — Saşii, şi că prin urmare numărul lor tăţile luate în întregul lor ....
44
continuă aşa : pe-acolo pe unde trăesc amestecaţi Organul lui Zichy vorbind mai de­
cu Saşii, cresce mai iute, decât la Socialismul în Ungaria.
„ .. .Prin adoptarea aşa numitului pro­ parte despre cea mai nouă scornitură a
aceştia.
gram al naţionalităţilor, Şaşii ar deveni pressei jidano-maghiare privitor la un pre­ Nu-i glumă. Stările putrede din sta­
simplamente prada Românilor. Aşa de pildă Am voi se seim acuma, cum i-ar tins complot, ce s’ar fi urdit la Societatea tul ungar au creat cu putere elementară
se află în comitatul Sibiiului 60,000 de putb scăpa po Saşi o alăturare cât „Petru Maior , dice între altele: o nouă plagă, ce ameninţă cu inficiare
44

întemeiază şi sciinţele filosofice. Basa lor Ou altă ocasiune am încercat să arăt înţelegă mai întâiu pe sine şi natura lu­
FOILETONUL „GAZ. TRANS. 44
sunt datele sciinţelor positive. Insă percep- un merit principal al filosofiei lui Scho- crurilor. Astfel precum Socrate, plecând
ţiunea interi oră, care este punctul de ple­ penhauer. El consistă în esplicarea siste­ dela maxima: Cunosce-te pe tine însu-ţî,
Ce este poesia? care este influenţa care al analisei lor, şi metodul lor sintetic matică, ce ne dă acest filosof despre în­ a dat în vechime o nouă direcţiune spiri­
ei morală şi misiunea ei în filele duc la resultate forte deosebite de acelea, tâietatea elementului moral în om, faţă cu tului omenesc, aşa filosofia germană, px-in
pe cari ni-le dă analisa sciinţelor positive elementul intelectual. Aci este locul, să reînoirea acelei maxime, a indicat ade­
nostre.
plecând dela percepţiunea esterioră. Şi pun în vedere o altă calitate fundamen­ vărata cale sciinţei moderne.
De M. Străjanu. este o rătăcire a reduce întregă vieţa ome- tală a acestei sisteme: este esplicarea lu­ Apoi sciinţa numai sub forma fru-
— F i n e . — nescă la animalitate şi a interpreta feno­ crurilor din punctul de vedere al pu­ mosă şi plăcută a poesiei şi sub suflarea
menele ei numai prin boldurile, cari con­ terii, care se manifestă în ele, er nu nu- ei învietox’e câştigă deplina sa valore şi o
S’au aflat, ce e drept, totdeuna omeni
duc viaţa animalelor, cum fac poeţi şi ro- numai al formei sub care se manifestă.
şi între naturaliştl şi filosofi, cari au pre­ putere neînvinsă asupi’a spii-itelor şi a con­
manţierii naturaliştl de astădl. Acesta es- Lumea e considerată ca o cetate inexpug­
dicat seu au susţinut teoria curat mate­ sciinţei, numai cu ajutorul ei pote vindeca
plică pănă la un grad pesimismul litera- nabilă din afară, înlăuntrul căreia omul nu ranele ce le face. Şi vice versa, poesia şi
rialistă în esplicarea consciinţei şi cestiu-
turei contemporane realiste şi influenţa ei pote pătrunde decât plecând dela sine, artele, numai inspirate de adevărata sciinţă
nilor morale. Insă majoritatea naturaliş-
demoralisatore. dela percepţiunea interioră.
tilor şi toţi positiviştii păstreză o reservă pot împlini golul rămas de credinţele şi
prudentă în acestă privinţă. Celebrul vul- Este deci de mare însemnătate rolul Numai prin cunoscerea de sine în­ traditiunile metafisice de altă dată, numai
garisator al sciinţei şi teoriei materialiste filosofici în esplicarea fenomenelor morale suşi şi prin analogia firei sale cu a lumei împreună pot mulţămi aspiraţiunile cătră
despre suflet, L. Biichner, a găsit spriji­ şi chiar ale naturei fisice. Plecând dela din afară pote ajunge omul la deplina cu- ideal şi setea iubirii nemărginite, proprie
nitori puţini şi forte reservaţî între natu- datele esperienţei esteriore, filosofia este noscere a acesteia. Titlul operei principale firei omenescl.
raliştii de specialitate. Er când I. Liebig, chemată a le completa şi a ne da astfel a lui Schopenhauer, Lumea ca voinţă, (seu Prin ele, geniul omenirii va afla o
cel mai mare chimist al vecului, s’a pro­ adevărata sciinţă.*) ca putere) şi ca formă, (Die Welt als Wille nouă cale cătră ideal şi precum a divinisat
nunţat în contra principielor materialiste, und Vorstellung), resumă întregă cugeta­ odiniorâ natura şi a insuflat putere de vieţă
*) Acest pasagiu pote servi ca răspuns
succesul lui Biichner a pierdut mult din rea lui. norilor, vânturilor, luminei şi măreţelor
onorabilei KedacţiunI a foii bisericescî-politice
valorea sa. „Unirea din Blaşiu, care în Nr. 54 din Decemvre Acest mod de vedere, propriu na- idealuri ale religiunilor, aşa va crea o nouă
11
Legile morale se întemeiază în ade­ 1894 critică acest studiu, atribuindu-i susţinerea ţiunei germane, a început a fi desvoltat lume pe ruinele celei vechi. Şi acestă crea-
văr pe legile naturei fisice şi animale, ca şi propagarea materialismului. Spiritul şi scopul în mod sistematic de Kant prin Critica ţiune va fi cu atât mai fruumosă, cu cât
o continuare şi perfecţionare a lor; însă acestui articol este tocmai contrar tendinţei, ce raţiunii pure; şi a fost ilustrat prin scrie­ autorii ei primesc de astăcll vălul poesiei
i-se atribue; este de a arăta neîndestulirea meto­
sunt deosebite şi formeză obiectul altor rile poeţilor germani, mai ales ale lui “din mâna adevărului, — cum dice poetul,—
dului esperimental, când în studiul fenomenelor
sciinţe, al sciinţelor morale seu filosofice. morale se întemeiază numai pe percepţiunea es- Goethe, a cărui maximă era, că pentru a văl ţesut din parfumul dimineţii şi din lu­
Tot pe observaţiune şi esperienţă se ternă. înţelege scopul vieţii, omul trebue să se mina sorelui. Şi nimic nu pote lipsi feri-