Page 62 - 1898-01

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 21—1889.

straturi din ce în ce mai largi ale popo- inima poporului muncitor iubirea şi spe­ aici în Ungaria un nume maghiar, — de sistemul de adl al guvernării în Ungai’ia.
raţiunei muncitore. Acostă plagă e socialis­ ranţa dilelor mai bune, şi l’au dus astfel aceea nu văd absolut nici o necesitate,, de Ajunge să se scie, că politica de terorism
mul, alimentat în mare parte şi de fometea I la acea treptă a egoismului material, ce nu a lua ore-carl disposiţiuni (Viue aprobări). şi forţă brutală, pe care o simţesc în totă
şi miseria ce bântue în părţile sudice ale mai pote fi sugrumat nici cu închisorea, Bog deci onorata Cameră, să ia la cunos­ monstruositatea ei mai ales poporelele ne­
Ungariei, va se dică tocmai acolo, unde nici cu glonţul. cinţă răspunsul meu. (Viue aprobări). maghiare, începe să pună la probă chiar
lumea s’a dedat să privescă un Canaan.
Oscar Meltzl: Onorată Cameră! (Sgo- şi paciinţa unui însemnat număr din aşa
Seim că socialismul în Ungaria s’a mot). numiţii „patrioţi mai „moderaţi .
u
u
organisat şi constituit de câţl-va ani într’o Magh lansarea numelor şi minis­ Ce mirare dâr, decă un parlament eşit
partidă social-democrată, care la început trul Daniel. Aurel Miinnich: Incetâză! Ori ce cu­
vânt e de prisos! din astfel de alegeri a ajuns să formeze
câştigase aderenţi numai din clasa aşa nu­
(Răspuns la interpelaţia deputatului Meltzl.) Oscar Meltzl declară, că partea din- chiar şi în ochii străinătăţii o comediă
miţilor muncitori cjilerl de pe la oraşe, acum orost alcătuită, în care actorii jocă la po­
însă principiile propagate de corifeii aces­ Precum seim în şedinţa de Vi­ tâiii a ministrului l’a mulţămit. A doua runcă şi din care a perit orl-ce criteriu
tei partide au prins rădăcini chiar şi în neri a dietei ungare, ministrul de parte însă nu o pote lua la cunoscinţă, moral. Un astfel de parlament, compus din
poporul agricol dela sate. comerciu a răspuns la interpelarea deorece după a sa părere, nu pote fi ad­ representanţii unor astfel de alegeri, nu
Mişcarea socialistă din anii precedenţi deputatului Oscar Meltzl în aface­ mis, ca un şef de oficiu să caute a influinţa mai pote funcţiona în mod normal, el nu
n’a fost decât semnalul unei lupte viitore rea maghiarisării numelor. Illtă răs­ pe subalternii săi într’un mod ore-care, fiă pote să ducă decât la demoralisarea şi
în stil mare, luptă îndreptată în potriva punsul : şi numai pe cale socială. In genere e forte ruina ţării — fiindcă cumpărarea de man­
capitalismului şi a classei proprietarilor Ministrul br. Daniel: D-nul deputat greu de stabilit, ce este presiune şi date, seu esoperarea lor prin intrigă, forţă
mari de păment. Seim, că mai ales în vara Oscar Meltzl mi-a adresat la 28 Ianua­ ce nu. şi vărsare de sânge chiar, este cel mai
anului trecut acestă mişcare a luat propor- rie a. c. o interpelare, a căreia prima în­ Camera ia la cunoscinţă răspunsul mi­ primejdios dintre tote veninurile politice.
ţiunî îngrijitore şi o grevă mare s’a pus în treb are este: nistrului.
scenă din partea muncitorilor socialişti. „Are ministrul cunoscinţă despre aceea)
Guvernul unguresc vădând, că miş­ că şefii de staţiune, respective funcţionarii Ictfna Ungariei.
carea acesta ameninţă cu urmări din cele superiori ai căilor ferate de stat în Sibiiu, SOIRILE DILEL
mai seriose, a adus o aşa numită lege a Sighişora şi alte localităţi au provocat or­ Sămptămâna trecută s’a făcut în lo­ 5
— '21 Ianuarie v.
muncitorilor, prin care se reguleză raportul ganele lor subalterne de aşi maghiarisa nu­ calitatea Bosenberg din comitatul Lipto, lo­
dintre proprietar şi muncitor şi care prin mele ? u cuit în număr covârşitor de Slovaci, o ale­ Conferinţe pastorale. Cetim în „Bise­
disposiţiunile ei severe e chiămaţă a pune Ooloman Thaly: Bine au făcut! gere de deputat, la care prin presiuni, mi­ rica şi Sc61a“ din Arad: Din Bucovina ne
capăt mişcării socialiste. Acestă lege — Ministrul br. Daniel: înainte de tote tuiri şi terorism a reuşit candidatul gu­ aduce scirea jurnalul „Patria“ din Cer­
despre care am vorbit la timpul său — a voesc să accentuez aici, că nu esistă nici vernului. năuţi, că în vederea multelor greutăţi, cu
primit tocmai acum sancţiunea prea înaltă. o ordonanţă, în sensul căreia funcţionarii Alegerea delaBosenberg caracterisâză cari luptă astădl biserica, între preoţimea
Intr’aceea conducerea partidei social- dela drumul de fer ar avea să provoce pe în mod frapant icona stărilor putrede din din archidiecesa Bucovinei, s’a născut o
democrate desvoltă întinsă activitate în totă subalternii lor să-şi maghiariseze numele. statul ungar. Ea s’a sfîrşit cu vărsare de viuă mişcare de a-se întruffi cât mai des şi
ţera. Agenţi socialişti cutrieră diferitele ţi­ (Aplause în drepta. Strigări în stânga es- sânge nevinovat. După alegere, poporul a-se sfătui asupra mijlocelor prin cari să
nuturi, agitând poporul şi classele munci­ tremă: Păcat, că nu esistă!) Decă în ge­ amărît, care voia să voteze pentru candi­ potă lua un avent cât mai însemnat întru
tore, cari, cu mici escepţiunî, urmeză în­ nere are preţ, ca cetăţenii locuitori în Un­ datul partidei poporale catolice, adunat în păstorirea şi conducerea spirituală a cre­
văţăturilor propovăduite de corifeii-agenţi. garia se porte nume ungurescl, atunci, după număr mare în comuna Liszkofalva, a în­ dincioşilor. Salutăm cu bucuriă acestă do­
Agitaţiunile au de scop înscenarea unei părerea mea, are un preţ şi mai mare, tâmpinat aici pe votanţii candidatului gu­ rinţă a fraţilor noştri din Bucovina şi le
greve generale, der ele sunt îndreptate mai decă maghiarisarea numelor se face fără vernamental cu huiduell, gendarmeria a dorim deplină isbândă. Amintind acâsta
ales contra nouei legi. In urma acesta o ordonanţă oficială. (Aplause în drâpta.) intervenit, s’a născut certă şi bătaie, ar- adaugem tot-odată, că la noi în eparchia
mulţime de petiţiunî au sosit la guvern Printr’asta înse nu voiii să trag la îndo­ maşii stăpânirei au descărcat armele şi pe Aradului, din iniţiativa Prea Sânţiei Sale
din Bekes-Ciaba, Oroşhaza, Bacs-Topolya, ială, că s’au făcut provocări, prin cari sub­ câmpul de luptă au rămas trei morţi şi şâpte părintelui Episcop Ioan Meţianu, s’au in­
Zenta şi Debreţin, în cari se protestâză alternii au fost împintenaţt să-şî maghia­ răniţi. trodus de mai mulţi ani încoce conferinţe
contra acestei legi. riseze numele; asemeni provocări însă n’au Etă ce va să c[ică libertatea în Un­ pastorale cu scopul, ca preoţimea întrunită
Socialiştii însă nu se mulţămesc cu absolut nici un caracter oficial, ele se pe­ garia, unde, ca nicăirl în lumea cât de cât sub conducerea părinţilor protopresviterî
atâta. Ei pregătesc un plan mare. Vreu trec esclusiv numai pe terâm social. (Apro­ civilisată, alegerile se fac prin cele mai în aceste conferinţe, să-şî formeze şi să
adecă să organiseze, cum am amintit, o grevă bări). grozave presiuni şi terorism şi se sfârşesc aibă o scolă practică. In acestă scolă prin
generală în totă ţera în Maiu n. c. în spe­ Cealaltă întrebare a d-lui deputat schimbul de idei, ce se desvoltă la aseme­
în nenumărate caşuri cu bătăi şi vărsări de
ranţa, că încetând de-odată munca, va căde Meltzl este: i sânge. nea ocasiunî şi prin espunerea espereinţe-
şi sistemul de adl. „Este ministrul înclinat, de a cassa lor făcute, putem să aflăm calea şi mijlo-
Lucrul este cu atât mai serios, cu cât neamenat acest abus şi de a lua disposi- \ Vorbind despre acestă tristă şi con­ cele cele mai bune pentru păstorirea cre­
damnabilă stare de lucruri, foia partidei
în urma agitaţiunilor socialiste contra nouei ţiunl severe, pentru ca funcţionarii din pos­ dincioşilor, şi cu deosebire putem să ne
legi a muncitorilor de câmp, chiar şi micii turile mai înalte să se reţină faţă cu or­ poporale catolice scrie în numărul său dela însuşim un mod unitar de gândire şi ac­
proprietari se alătură la acâsta mişcare. ganele lor subalterne dela ori ce amestec 4 1. c. un articul plin de cele mai sdrobi- ţiune' pe acest teren.
Tot acestei mişcări este a se atribui în afacerea maghiarisărilor numelor ?“ tore constatări pentru guvern şi mamelucii
lui. Etă ce dice între altele foia ungurâscă, 24 Ianuarie în Craiova. Sâmbătă s’a
şi păşirea îndrăsneţă a socialiştilor la Kis- In urma respunsului, ce l’am dat la
| după-ce face pe scurt istoricul celor întâm­ serbat în Craiova aniversarea unirii Prin­
Yarda şi Kis-Kovesd, unde au atacat ju­ prima întrebare, nu pot, decât se dau şi
plate la Szikofaiva: cipatelor române, precum şi aniversarea fon­
decătoriile de cerc şi au ameninţat cu jaf la acâsta numai acel răspuns, că, deorece
„Se pretinde dela popor, ca să respec- dării Ligii culturale (tot 24 Ian.). Serbarea
şi aprinderi, decă nu vor fi liberaţi din în- întrega acţiune se mişcă esclusiv numai pe
teze legea şi guvernul, să asculte de sol- s’a făcut la teatrul naţional şi s’a introdus
chisore corifeii lor. teren social, eu din parte-mi nu văd ni-
găbirăi şi notari, să plătâscă darea şi să prin intonarea imnului regal, ce a fost as­
Etă un memento serios pentru cei ce căiii o abusare (Aprobări). Fiind-că de
se lapede de credinţa sa — căci altfel ies cultat în pioiâre de numărosul public. Au
stau în fruntea trebilor statului. E o bolă acolo, decă cineva îşi maghiarisâză seu nu
asupră-i gendarmii. Se pretinde dela Slovaci, vorbit d-nii Jules Brun despre aspiraţiunile
economică şi morală acesta, pentru a cărei numele său, nu resultă pentru nimeni un
cari sunt chinuiţi în modul cel mai grozav în poporului român. Acest discurs a fost
vindecare nu folosesce nimic aplicarea mij- avantagiu seu desavantagiu oficial, şi de
Arva, Lipto, Trencin, Pojun, Nitra... să să ţinut în limba francesă. Dclavrancea a
locelor de forţă, cu atât mai puţin politica orece din parte-mi nu pot vedâ absolut o
însufleţescă pentru acel sistem de guver­ vorbit despre „Doină“ şi Ncniţescu des­
guvernelor ireligiose, care a stîrpit din nenorocire pentru cineva, decă el portă
nare, care îi tradeză atât de neuman. Ou pre „Ce este naţionalismul". Oratorii au
acesta, deu, nu se va răspândi patriotismul. fost întrerupţi de multe-orî de aplausele
Şi să nu vă miraţi, că pe când Maghiarii însufleţite ale numărosului public.
citului, care primesce acest dar cu suiietul „Poetul este sol de bine ; el este preotul ales,
liniscit*) Er nu un sceptic trist şi rece, un gânditor din Alfold, mânaţi de-o astfel de politică, Conferinţa d-lui Jules Brun. Joi sera
[neînţeles, devin socialişti, pe atunci în ţinuturile na­
Adevărul schiţei şi filosofiiei moderne, în faţa unui auditoriu forte număros şi tot
Menit zadarnic să deslege înfricoşatele pro- ţionalităţilor se lăţesce panslavismul şi daco-
pare un echo depărtat al acelei cugetări, [bleme românismul.... atât de ales, care umplea Ateneul, şl-a
care, sub cerul luminos al Orientului, în­ El e trimisul mângâierii, când vin momen­ „Decă zăpada e stropită cu sânge ţinut d-1 Jules Brun conferenţa sa asupra
cepuse a încolţi în mintea încă virgină şi tele supreme, „României legendare şi istorice“. Conferen­
E porumbiţa vestitore, ce peste ape a sburat. roşu şi se lipesce de mandat, nimeni să
liberă a omenirii, în dimineţa vieţii sale; ţiarul vorbi mai întâii! de conferinţele-
Şi chivotului în peire aduce creanga de nu se mire, că sufletul poporului clocote şi se
însă un echo cu atât mai puternic şi mai [uscat !“*) întorce de câtră stat şi instituţiile lui. 6menii lecturî în vechea Bornă; versurile, spune
lămurit, cu cât el se reproduce în mintea sciu, că cei ce au murit (la Szikofaiva) n’au d-sa, trebue audite şi nu cetite, căci la ce­
aceleiaşi omeniri ajunse la maturitate, în Cea mai frumosă chiemare a lui este tire se pierde elementul esenţial al poesiei,
strănepoţii Ariilor, cari şi astădl se află în astăcll, cum dice distinsul poet Vlahuţă, ca săvârşit crimă. Ei au lăsat în urma lor fa­ impresiunea ritmului. Oratorul vorbesce
milii, văduve şi orfani, ei au rudenii; ră­
fruntea civilisaţiunei. Şi acest adevăr, atât „Din florile vieţii să alegă şi s’adune, nile celor vulneraţi ard chiar şi decă s’au apoi de conferinţele sale filo-române în
de dureros privit din punctul de vedere al In neperitorul fagur, adevăr şi ’nţelepciune! Francia. „lnspiraţiunile mele le găsesc în
tradiţiunilor trecute, f,infiltrate de suflarea Unde ni-s entusiaştii, visătorii, trubadurii, cicatrisat, şi pe buzele plângătore isbuc- mijlocul d-v., m’am făcut cântăreţul glo­
Să ne cânte rostul lumei şi splendorile na- nesce răsbunarea inimii lor. Compătimirea
egoismului, cuprinde în sine o nouă vînă riilor vostre naţionale; şi recompensa mea
[turei ? rămâne în inima tuturor acelora, cari au
de poesie, cu atât mai generosă şi mai Unde ni-s semănătorii generoselor cuvinte, cădut la alegere jertfă a convingerii... — singura la care aspir—este să obţin mai'ea
împăciuitore decât tote ficţiunile poetice' ale Magii ocrotiţi de stele, mergătorii înainte, naturalisare română, nu cea pe care o acordă
„Până când să suferim acest jug greu?
trecutului, cu cât este mai adevărată. Insă Camerele, ci naturalisarea prin inteligenţă
numai artiştii şi poeţii sciu capta isvorele Sub credinţele sfărmate şi sub pravilele şterse Când va ard sfârşit politica sângelui şi a fie­ şi inimă . (Aplause vii). Conferenţiarul dă
w
îngropând vechea durere, cu al lor cântec să rului? Bismarck a purtat răsboiil cu duş­
acestei noue poesii indicate de sciinţă, nu­ apoi esplicaţii technice asupra sonetului,
[reverse
mai ei îi pot ridica templul, care să fiă Peste inimele nostre mângâiere şi iubire; mani, n’a făcut să se pusce asupra Pruşi- al cărui creator este Ronsard şi pe care l’a
un nou liman de mântuire, şi-i pot da Şi cuvântul lor profetic, inspirata lor privire, lor. Banffy însă vre se facă prin sânge şi desăvîrşit Josd-Maria de Herddia, şi ilus-
consfinţirea ca se fiă pentru toţi isvor de Valurile de ’ntuneric despicându-le în două, fier statul maghiar, unitatea naţională şi treză disele, cetind 40 de sonete dintr’ale
Splendită ’naintea nostră să ne-arate o lume — sclăvia constituţională. El privesce în
apă vie. sale sonete române. Peroraţia conferenţiaru­
u
[nouă ! **) popor pe duşmanul său, îl puşcă şi şi-
Acesta e astădl misiunea cea mai u lui a fost forte vibrantă. „Românul nu piere
crâză inimic ...
înaltă a poesiei. In mijlocul furtunei, cum şi nu vor peri fraţii voştri din Ungaria,
Sunt grave de tot aceste cuvinte măr­ fiind-că ei pâstrâză comora sfântă a linîbei.
dice unul din poeţii noştri:
*) A. Naum, Lui Leopardi.
turisite de o foiă ungurâscă. Nu ne im­ Fiă-care cuvânt românesc rostit de un co­
*) Ghoete, Zueignung. **) A. Vlahuţă, Unde ni simt visitori. portă, decă ele se refer la Banffy, ori la pilaş la vatra părintescă în Ardeal, este o