Page 65 - 1898-01

HîMmn. iâaîsisWăJSi Jaseta" iese în Hâ-care ii,
li îfrjiriăi Abonamente pentru Austro-Dngans:
: S r J Î * J 4 , OS.WS Pe un an 12 fi., pe şese urni
6 fi., pe trei luni 3 fi.
8w.iastoH rste-utnt-tM va ‘.j : i
■.•.-'.tt'.Kda, — Um.yvsiua.siA ar, w N-rii de Oumlneoă 2 fl. pe an.
«ioaM«î, Pentn România sl străinătate:
îSSeRATE ţ« prtaneţo Îs flilin!-
t&iWţfyna ir. Mvaţov ş! îft W- Pe un an 40 frânei, pe şâee
;3w'6r«lo 8!riţifrl da aruwolull: uni 20 fr., pe trei iuni 10 fr.
ta Vioria; -K, Ai-tw, iStAwiih N-rii do Dumineci 8 f.-nno:.
ftihaisk, kuicif 1iatts, J. Ot<p*iilu Be prenumără la t6to oficie/e
.'■fraijhfoigor; .(twioti Oppalik, J. poştaio din Intru şi din artuâ
Mnrjbcr, ta Budapesta: i. 7. şi la dd. ooiecLori.
Qcldbergarg, Xekstan Etrnai; la imaiemi ţsatri Btam
Jfîasurosci: Apcnct Rasa*, Sao- administraţiunea, piaţa mare,
asorgaie de jSk'azaaa.is; îa Hcm- tfirgul Inului Nr. 30 adagiu
on.lş,: Earaitp <4 £»4»na«n.
I.: pe un an 10 fi., pe şăse
Preţul Inserţlunllo:-: o «oziâ lnni 6 fl.. pe trei luni 2 fi. 50 cr.
ira-renoad pc « ooidaâ 8 t?, i‘i Cu dusul Sn casă: Pe un an
sOer, timbwu pentru o jrabii- IfcT "CT X_i L222L 12 fl., pa 6 luni 6 fi., pe trei luni
saro. Pubfiinărî mai dos» dupd, 3 fl. Un esomplar o cr. v a.
t'fixifă si Învoială. său 1B bani. Atât abonamen­
Xeolom» pe padina ia B-r o tele cât şi inserţiunile sunt
asriă 10 or. său 80 banii a se plăti înainte.
Mr. 22. Braşov, Joi 29 Ianuarie (10 Februarie) 1898.

Darul danaic al lui Wlassics. Acea disposiţiă c}ice din cuvent înainte cu 2—3 săptămâni alarmase lu­ cele 8 classe ale şcolei medii din patriă,
în cuvent următdrele: mea 'cu soirea, că în sînul comitetului ei şi în caşul din urmă a făcut esamen la
Se vede că actualul ministru „Ca atitudine contrară statului se face grozavă politică. E clar, cum am vre-un institut teologic; mai departe, că a
unguresc de culte aspiră a-şî câş­ este a se considera orî-ce faptă, mai dis şi altă-dată, că în aceste minciuni căpătat calificaţiă de preot regulată din
tiga şi el lauri, emulând cu antece­ care se îndrbptă în contra consti­ şi născociri este sistem şi metodă, fiind partea confesiunei sale.
sorii sei în a fabrica proiecte de tuţiei statului, în contra însemnelor anume puse la cale pentru a intriga con­ §. B. Venitul preotului, care nu pote
lege cu scop de a cionti tot mai mult lui naţionale, a unităţii lui, a posi- tra nostră şi a ne calumnia. adeveri calificaţiunea prescrisă în §. 4., nu
din aşa cji autonomia a confesiu­ ţiei deosebite seu a integrităţii lui se întregesce decât pănă la 400 fl.
sa
nilor nemaghiare şi de a aservi pe teritoriale, mai departe în contra Decă însă un astfel de preot adeve-
toţi dearendul scopurilor maghiaris­ aplicării limbei statului stabilită întregirea venitelor preotesei. resce mai târdiu amintita cualificaţiune, ve­
mului centraliaător şi cutropitor. în lege, — întemplese acesta în — Proiect de lege despre Congruâ. — nitul său se va întregi la 800 fl. începend cu
Aşa debuteză acum Dr. Iulius şcdlă seu afară de ea, ori pe teri­ diua când a adeverit.
I.
Wlassics c’un nou „proiect de lege toriul unui alt stat, cu graiu viu, în împrejurarea, că proprietarul unei
asupra întregirei venitelor preoţilor scris, său prin tipărituri, prin chi­ In şedinţa dela 7 1. c. a camerei de-
41
staţiuni preoţescl, provădutâ cu întregirea
(a aşa numitei congrue), pe care l’a puri, cărţi didactice, seu prin alte dutaţilor din Budapesta, ministrul de culte
venitului pănă la 800 ori 400 fl., bucura-
4
presentat alaltăeri Camerei deputa­ manuale de învăţământ *. şi instrucţiune publică a înaintat proiectul tus’a de întregirea venitului ori ba, nu
ţilor. Acestea le dispune legea, ce s’a de lege despre aşa numita „completare a ve­ pote fi luată în considerare faţă de succe­
Cumcă acest proiect de lege a adus privitor la salarisarea învăţăto­ nitelor preotesei , seu Oongruă.
44
fost primit de cătră Cameră cu rilor şi seim ce resens a produs ea Proiectul se referă numai la preoţi- sor; în privinţa acesta servesce totdeuna
„aplause generale , o credem. Der între toţi Românii, cari bine sciu în mea acatolică, er cât pentru preoţii greco- de directivă calificaţiunea contemplată în
44
conclusiunea ce o fac de aici foile urma unei pracse îndelungate, că şi romano-catolicl, nu dispune — cum se §- 4. §. 6. Numai acel preot pote beneficia
guvernului, că aplausele amintite ar aternă numai dela arbitriul ministru­ vede mai jos — decât din cas în cas şi în
fi o dovadă de „cele mai viue sim­ lui, ca pe basa disposiţiunii de mai împrejurări escepţionale. de întregirea venitului pănă la 800 ori
400 fl., care pote dovedi, că este cetăţen
44
patii , ce le-ar întempioa acesta afa­ sus se califice orî-ce faptă săvârşită Dată fiind marea importanţă a pro­ ungar.
cere pretutindeni, este tocmai aşa în interesul desvoltârii naţionale a iectului, ne vom sili a-1 schiţa aici cât se
de falsă şi neîntemeiată, pe cât de poporului român, ca faptă cu direc­ p6to mai fidel. §. 7. Nn pote fi împărtăşit de între­
falsă şi neîntemeiată este părerea, ţiune duşmană statului. §. 1. dice, că regularea venitelor (Con­ girea venitului, er decă s’a împărtăşit, îl
că Camera din Pesta representă ve­ Este prin urmare un dar danaic grua) preoţimei catolice de rit latin, grec pierde acel preot, care':
derile şi sentimentele totalităţii lo­ ce-1 face guvernul în special preoţi- şi armen, fiind tocmai acum în curgere, a) prin sentinţă de drept din partea
cuitorilor acestui stat. mei nâstre prin modul acesta de re- până când acăstă regulare nu se va face, tribunalului penal, a fost osîndit cu pe-
Publicăm mai jos în tdtă es- solvare a cestiunei aşa (fisei congrue, legislativa se va îngriji, ca, spre a veni depsă laterală la pierderea oficiului, dela
tensiunea sa amintitul proiect de ceea ce dovedesce în de-ajuns pro­ în ajutorul preoţilor, cari sunt în împreju­ ridicarea la valorea de drept a sentinţei
lege, care este fdrte important, nu iectul de lege de mai jos, care de-o- rări materiale strîmtorate, să ia deosebit judecătoriei penale începend, sub totă du­
atât pentru ceea ce vrea se dea, camdată resolvă numai congrua preo­ In-budgetul statului o sumă .separată co- rata pierderei oficiului;
cât mai mult pentru ceea ce vrea ţilor protestanţi, gr6co-orientalî, uni­ răspundetore. Z»)" care a comis'delict grav moral ne­
se ia, nu atât pentru sprijinul ma­ tari |jşi — semn al timpului — iz­ §. 2. Venitul sistemisat al preoţimei demn de posiţiunea lui, seu dovedesce atitu­
terial, ce-1 întinde clerului tuturor raeliţi. celorlalte confesiuni legal recepte pănă la dine contrară statului şi pentru aedsta a fost
confesiunilor în genere, cât mai mult II semnalăm astăcfif, reservân- 1 Ianuarie 1898, se completăză în sarcina pedepsit prin sentinţă adusă ăe judecătoria
pentru razimul moral, ce voesce se du-ne a l supune unei mai de-aprope visteriei statului pănă la 800 respective penală, ort pe cale disciplinară; întru cât
-
i-1 răpescă, făcendu-1 aternător de esaminărl în numerii noştri viitori. 400 fl. anual, şi pentru esecutarea acestei tribunalul penal Va judecat la pierder> ea li­
bunul plac al ministrului şi de ve­ decisiunl, guvernul este îndrumat a pro­ bertăţii, atunci sub durata acestei pedepse
derile vremelnice ale acestuia în ceda în modul şi timpul statorit în legea şi dela împlinirea ei, respective dela diua
apreţiarea conduitei sale cetăţe­ „Declaraţiunea RomanilorSub de faţă. datărei decisiunei ministeriale amintită în
nesc!. titlul acesta organul „partidei poporale Venitul nonelor staţiuni preoţesc! nu §. 9, socotindu-se 3 ani.
44
Ajunge se constatăm, că ţîţîna, catolice, „Alkotmany , în numărul său dela se întregesce pănă la 800, respective 400 Decă însă preotul pedepsit, conform
44
în jurul căreia se înverte acest pro­ 8 Februarie n. scrie următorele: fior. anual, decât atunci, dăcă ministrul de „punctului b) din acest §., în restimpul de
iect de lege, este clasificarea preo­ „Nu de mult (fiarele (jidano-maghiare culte şi instrucţiune publică află de moti­ 3 ani amintit acolo, seu după aceea tot în
ţilor, — cari au se fiă dotaţi par­ — Trad.j^au publicat o telegramă dela Si- vată organisarea nouelor jstaţiunî preoţescl virtutea delictului moral, ori pentru atitu­
ţial, sub titlul de întregire a veni­ biiu, în care se vorbea despre o şedinţă pe basa raportelor făcute de respectivele dine contrară statului circumscrisă tot sub
punct b), a fost pedepsit de nou prin sen­
telor până la o sumă anumită, din furtun os& a comitetului societăţii literare autorităţi confesionale.
viateria statului — în preoţi patrio­ şi culturale române (e vorba de Asocia- §. 3. Pentru beneficiarea întregirei tinţă judecătorăscă penală seu prin decis
tici şi nepatrioticî, clasificare su­ ţiune — Trad.) şi despre mişcări politice venitului statorit în §. 2., preoţii pot să disciplinar — pierde definitiv pentru per-
pusă în ultima instanţă decisiunii şi diferenţe de vederi, ce s’ar fi iscat în recurgă la ministrul de culte şi instrucţiune sona sa întregirea venitului, începend dela
ministrului de culte. Căci etă ce dis­ sînul comitetului. Acum vice-preşediutele publică în timp de un an dela intrarea în terminul fixat în alinea a treia a paragra­
pune proiectul d-lui Wlassics: Preo­ societăţii şi secretarul al doilea ţuiblică o vigore a acestei legi, arătând datele nece­ fului present.
tul îşi perde dreptul de a pretinde declaraţiune din însărcinarea comitetului, sare, prin autoritatea lor confesională, ori Că ce este a-se considera contrar sta­
se i-se întregbscă venitele, d6că se prin care se declară ca neadevărate soirile pe calea curatorului primar competent al tului, o stabilesce ultima alineă din §. 13 a
face culpabil de imoralitate, seu de privitore la şedinţele furtunose. In sensul comunităţii lor eclesiastice. art. de lege 26 din 1893.
o atitudine duşmană statului. Şi-l perde . declaraţiunei, comitetul central, lucrând Acele staţiuni preoţescl sistemisate §. 8. Decă pentru întregirea venitului
s6u pentru timpul pedepsei ce i-s’a strict în cadrul statutelor, nicl-odată nu s’a pănă la 1 Ianuarie 1898, cari în restimpul recurge la ministrul de culte şi instrucţiune
dictat, seu pe timp de trei ani, sâu ocupat cu cestiunî politice şi astfel nici acestui an nu s’au anunţat, nu pot fi îm­ publică pe calea autorităţii competente un
la cas de recidivă total. Ministrului nu s’au putut nasce diferenţe de vederi părtăşite de acăstă întregire a venitului, astfel de preot, contra căruia se pote ri­
de culte i-se dă dreptul, ca în ast­ politice în sînul său. In fine în declara­ escepţionându-se caşul, când anunţarea nu dica escepţiune pentru delict moral, ori
fel de caşuri, când vor fi acusaţî ţiune se ridică plângerea, că acum agita­ s’a făcut din pricină, că de fapt neavend pentru atitudine contrară statului conform
preoţii pentru imoralitate ori ati­ ţiunea în contra instituţiunilor culturale şi aplicaţi preoţi cu calificaţiunea prescrisă în punct, b) din §. 7, ministrul ['de culte şi
tudine ostilă statului, se îngrijbscă economice române se urmăză sistematic şi §. 4., n’au putut face pretensiune la o în­ instrucţiune publică provocă pe respectiva
a se face cercetare disciplinară în cu cea mai mare neconscienţiositate. Acăstă tregire a venitului pănă la 800 fl., er de autoritate confesională, — dăcă acesta n’a
contra respectivului preot. Şi decă plângere a Românilor suntem siliţi, şi noi fapt venitul lor a trecut peste suma de hotărît încă pe cale disciplinară — se por-
acostă cercetare nu va eşi după a-o subscrie în mare parte, după cum şi mai 400 fl. ce le compete. nescă procedura disciplinară, şi în astfel
placul lui, se dispună în cercul seu înainte am luat posiţiă faţă cu şovinismul Datele înaintate pănă acum pentru de cas numai după încheierea aceste pro­
propriu de activitate, ca se se re­ nesocotit al pressei liberale, care după cum arătarea venitelor preoţescl se iau în con­ ceduri şi după raportarea resultatului pote
tragă adausul la venite, ce-1 dă se vede tinde direct a învenina cu desă- siderare numai întru cât ministrul de dispune (ministrul) asupra aplacidărei, ori
statul. vîrşire eestiunea de naţionalitate prin răs­ culte şi instrucţiune publică le găsesce ac­ refusării de-a întregi venitul.
Totul aternă der, în privinţa âcăsta pândirea a tot felul ăe născociri grozave . ceptabile. §. 9. Dăeă în contra preotului, care
11
dala voinţa şi disposiţiă ministrului. Din aceste caracteristice observări §. 4. Numai acel preot pote beneficia se bucură de întregirea venitului se ridică
Şi aedsta vom înţelege-o şi mai bine, ale foiei catolice maghiare se vede, că în- de întregirea venitului său pănă la 800 fl., plângere basată la ministrul de culte şi in­
dbcă vom receti acea disposiţiă a şi-şl şoviniştii au început se se sparie de care pote documenta, că a învăţat pe cale strucţiune publică, că ar fi comis delict
legii (art. 26 din 1893. § 13), care productele impertinente ale şovinismului publică ori privată, timp de cel puţin 3 moral, ori ar fi dovedit atitudine contrară sta­
ne spune ce este privit „ca atitudine lor. N’a rămas cruţată nici însa-şl Asopia- ani, respectiva sciinţă religiosă la vre-un tului, atunci ministrul de cidte şi instrucţiune
duşmană statului. 44 ţiunea de minciunile pressei maghiare, care institut teologic, după ce a trecut peste publică e dator a provoca pe respectiva auto-