Page 66 - 1898-01

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI . Nr. 22—1889.

ritaie confesională a 'porni procedură disci­ ritatea administrativă în timp de 30 de clile care, la cea mai neînsemnată arătare or­ de-a se redacta până când proiectul va fi.
plinară (contra respectivului preot), dela îmânarea hotărîrei. donă cercetare disciplinară şi le sisteză plă­ gata. Se scie, că însărcinarea de-a lucra
Dâcă însă în mânia provocărei, auto­ §. 15. Decă venitul unei staţiuni preo­ ţile, încetând astfel de-a fi omladiniştl şi acest proiect i-s’a dat guvernului din par­
ritatea confesională n’a pus în aplicare ţescl provăclut cu vre-o întregire la venit daco-romaniştî; seu din contră, decă în pri­
tea camerei, care cu ocasiunea desbaterei
procedura disciplinară contra respectivului scade din împrejurări neatemătore de au- vinţa acâsta nu sunt garanţii, atunci ar fi
proiectului de lege asupra provisoriului pac­
preot, ministrul de culte şi instrucţiune pu­ toriţăţile confesionale şi de comunitatea reli- cea mai mare nebuniă a susţine din dările tului a primit şi un proiect de resoluţiune
blică decide, după 3 luni dela îmânarea pro­ giosă, respectiva autoritate confesională publice agitatori de naţionalitate în comita­ presentat de deputatul Enyedi, prin care
vocărei, asupra detragerei sumei întregitâre. pote cere dela ministrul de culte şi ins­ tele din Ardeal şi în cele de Sud. Când s’a dat guvernului îndrumarea, de-a aduna
Dâcă, cu totă plângerea basată, de- trucţiune publică ridicarea întregirei veni­ punem acâstă cestiune, în sufletul nostru „în timpul cel mai scurt posibil** datele
cisiunea în causa disciplinară adusă de au­ tului. se deştâpţă îndoială; dâr totuşi in speranţa, necesare şi de-a lucra un proiect de tarif
toritatea confesionala susţine pe respectivul In cas, că se pote dovedi scărirea că guvernul unguresc îşi va recunosce da­
vamal autonom. Insa-şl foia ungerâscă „Bud.
preot în postul său: stă în dreptul ministru­ venitului, nu pote să fiă refusată ridicarea toria, nu vrem să vorbim contra luării
Hirl.“ nu se pote reţinâ, de-a nu-şl esprima
lui de culte şi instrucţiune publică, ca pe întregirei, dâcă numărul mic al credincio­ pânei din mâna preoţilor valahi, sârbi şi mirarea, că guvernul a luat în serios în­
basa datelor ce le are la disposiţiă, să de- şilor nu motivâză alipirea la altă comu­ penslavl luterani. drumarea, ce ’i s’a dat. Dor nu va fi luat’o
tragă întregirea venitului, conform disposiţiu- nitate religiosă (affilitatio); în care cas stă „Salarisarea celor 300 rabini jidani nici guvernul tocmai aşa în serios. Proiec­
nilor cuprinse în punct b) din §. 7. în dreptul ministrului de culte şi instruc­ cu 91,000 fl. din partea statului, opresce tul, dâcă în adevăr îl lucrâză, apoi îl lu­
Decisiunea ministerială, care enunţă ţiune publică, a provoca pe autoritatea su­ imigrarea rabinilor din Gfaliţia şi Germania, crâză de sigur numai pentru ca să sparie
detragerea întregirii venitului, nu pote premă confesională, a sista independenţa căci acela, care cere plată dela statul ma­
lumea cu el.
atinge alte disposiţiuni ale sentinţei disci­ respectivei comunităţi religiose. ghiar, trebue să fiă preot calificat în sco-
plinare a autorităţii confesionale. §. 16. Confesiunile amintite în § 2 lele din patriă şi să fiă cetăţen ungar“....
§. 10. întregirea venitului preoţesc, sunt datore, ca în timp de 3 luni de dile, „Egyetertăs elice: „Din statistica cu­ SOIRILE DILEI.
u
primită în budgetul statului spre acest scop, să facă cunoscute ministrului de culte şi prinsă în motivarea ministrului apare, că 5
se face în restimp de 9 ani, şi anume: în instrucţiune publică orl-ce schimbări de între preoţii, cari vor fi ajutaţi de stat, — ‘28 Ianuarie v.
cei dintâih trei ani cu 600 respective 300 persone la staţiunile preoţescl, cari se bu­ elementul naţionalităţilor e în preponde- Comitetul naţional studenţesc din Bu­
fl. pentru venitul preoţilor amintiţi în §. 2, cură de venit întregit. ranţă. Aceşti preoţi (români gr. or. şi sârbi cureştii a hotărît să trimită preşedintelui
âr în ceilalţi şese ani progresiv cu 800, res­ Decă anunţarea acesta nu se face în gr. or.) cu puţine escepţiunî nu sunt prea Asociaţiunei generale a studenţilor univer­
pective 400 fl. timp de 3 luni de dile, er documentele asu­ buni Maghiari. Chiar şi posiţiunea lor şi-o sitari din Paris, Paul Tisier, o telegramă,
§. 11. In scopul statorirei întregirilor pra calificaţiunei noilor preoţi aplicaţi nu folosesc adese-orî pentru a agita în potriva în care protestâză în numele studenţilor
la venite sunt normative următorele prin­ se pot adeveri prin acte, atunci în vir­ ideii de stat maghiar şi a face sânge rău români de-acolo contra telegramei trimisă
cipii : tutea §. 4. întregirea mai mare a veni­ în mijlocul poporului contra Maghiarilor. lui Zola de câţî-va Jidovi din capitala ro­
Aici proiectul arată mai întâiii, cari tului pentru preotul nou cu calificaţiă mai Ar fi ceva deosebit, decă statul maghiar ar mână, cari cu nedrept se întitulâză „Aso-
venite sunt a-se computa, ca fiind absolut înaltă, nu se pote asemna decât din cjiua ajutora şi materialicesce pe aceia, cari se ciaţiune generală a studenţilor *, şi le 'tri­
1
necesare la statorirea întregirei, d. ex.: anunţării începând; din contră, dâcă în întorc contra lui. Proiectul îngrijesce incât- mite studenţilor ffancesl viuele felicita-
venitele din arendarea proprietăţilor de parochiă s'a aplicat un preot cu califica- va de acesta, întru cât el dispune, că de ţiunl pentru lupta energică întreprinsă
pământ; venitul curat după închinarea ţiune mai inferioră, atunci suma plătită ce ajutorul de stat nu pote fi împărtăşit timp contra rassei periculose, care ne esploatâză,
edificiilor eclesiei, venitul ce-1 au preoţii trece peste întregirea venitului de peste de 3 ani acel preot, care dovedesce atitu­ şi pentru conduita lor cavalerâscă, patrio­
dela credincioşi în bani, ori în naturalii ; 400 fl., este a se restitui începând dela tim­ dine contrară statului, şi din causa acesta tică, decisivă în nenorocita afacere Dreyfus.
venitul din usufructuarea productelor, ori pul scliimbărei de personă. a fost osândit prin sentinţă penală, ori pe
1
a serviciilor prin muncă prestată de cre­ §. 17. Sumele concesionate pentru în­ cale disciplinară. Statul să nu se arate der Membru în direcţiunea „Albinei *. Aflăm,
dincioşi; venitele stolare, afară de taxele tregirea venitului preoţesc la preoţii amin­ mărinimos faţă cu astfel de preoţi. Mai că Direcţiunea institutului „Albina**, într’una
dela cununii etc. tiţi în §. 2., se asemenâză prin înşirarea multă rigore nu numai că nu strică, ci din şedinţele ţinute luna trecută, a optat
In partea a doua se arată cheltuelile, staţiunilor preoţescl şi a preoţilor. necondiţionat folosesce**. de membru în Direcţiune, în locul devenit
cari trebue să se subtragă dela venite pen­ Ministrul de culte şi instrucţiune pu­ vacant prin răposarea membrului I. Hannia,
tru a-se pute statori întregirea. Intre altele blică statoresce, dimpreună cu autorităţile pe d-1 Dr. Iancu Meţianu, proprietar în
se arată, că pentru preoţii coadjutorl nu competente a singuraticelor confesiuni, acele Ministru Hanotaux despre situaţia Zârnescl.
se pote calcula pentru subtragere mai cnndiţii, pe lângă cari suma asemnată se esternâ. Manifestaţiă pentru „partida poporală *
1
mult de 250 fl. pune la disposiţiă autorităţii confesionale In camera deputaţilor din Paris se Din Strigoniu se telegrafâză, că elevii din
§. 12. Modalităţile mărturisirei şi rec- pentru procederea mai departe. urmâză desbaterea asupra budgetului de es- anul al patru-lea ai seminariului romano-
tificărei venitelor şi cheltuelilor o face mi­ Decă nu s’a putut face vre-o învoire, terne. catolic de acolo au inscenat dilele acestea
nistrul de cultă şi instrucţiune publică — seu decă s’a făcut, însă confesiunea o calcă, Ou ocasia acâsta deputatul Dclefosse o mică, dâr forte caracteristică‘*demonstra-
după-ce a ascultat autoritatea confesională atunci învoirea este a se considera de ne a întrebat, în şedinţa dela 7 Februarie, că ţiă în contra directorului lor, a canonicului
— pe calea de ordinaţiunl. mai esistentă şi de-acolo înainte sumele ce fel de atitudine observă guvernul faţă Roszival Istvan, faţă cu care şi-au espri-
asemnate se vor plăti separat preoţilor şi
§. 13. Ministrul de culte şi instruc­ cu evenimentele din China, apoi critisâ mat regretul şi desaprobarea lor, pentru-
nemijlocit.
ţiune publică are drept a-şl lua informa- alianţa ruso-francesă c^icend, că acesta nu că la alegerea de deputat din Vama a pă­
§. 18. Legea de faţă nu se referă la
ţiunl prin organele sale administrative asu­ pote fi decât în favorul Rusiei. Delefosse şit în contra candidatului „partidei popo­
preoţii călugări, nici la acei călugări, cari
pra corectităţii datelor comunicate de con­ constata mai departe, că între Rusia şi Ger­ rale". Oaşul a produs sensaţiă, mai ales
sunt aplicaţi în parochii seculare
fesiuni. mania esistă un fel de înţelegere. pentru-că prin asta s’a dovedit, că „par­
§. 19. întregirea venitului preoţilor
Dâcă în decursul revidărei seu mai Hanotaux, ministru de esterne, luând tida poporală** a prins rădăcini în tinerimea
amintiţi în §. 2. conform §. 10 îşi ia înce­
târdiu ar eşi la ivâlă, că preotul a retăcut cuvântul declara, că situaţia Franciei în catolică maghiară.
putul, între marginele acestei legi, dela 1
conscient vre-un venit, ori tot conscient a Abisinia e escelenţă. Ce privesce cestiunea
Ianuarie 1899. Cas de morte. Din Arad ni-se telegra-
mărturisit vre-o cheltuială neesistentă un grcco-turcescă, diplomaţia europână îşi im­
§. 20. Cu esecutarea acestei legi este fiază, că studentul in drept Ioan Macaveiu,
astfel de preot pierde pretensiunea la în­ pune voinţa faţă de Sultanul. Diplomaţia
însărcinat ministrul de culte şi ministrul de a răposat acolo. înmormântarea lui se va
tregirea venitului pe tot timpul cât ră­ francesă a luat iniţiativa cu deplin succes.
finanţe. face Vineri in Arad.
mâne în respectiva staţiune preoţescă, în Concertul europin apreţiază candidatura prin­
care a făcut mărturisirea falsă. cipelui George, ceea-ce Francia primesce Un absolvent de agricultură din Tran­
Dâcă alte persâne oficiale responsa­ Bku nimerit’o! bucuros. Francia totdâuna a manifestat bune silvania de familiă bună cu praxă de două­
bile pentru corectitatea mărturisirei, au dat porniri faţă de Grecia. Ea are cuvânt în zeci ani, căsătorit însă fără copii, doresce
„Budapesti Hirlap“ dela 8 1. c. vor­ a afla un post de administrator de moşiă.
conscient un document fals, este a-se pe­ concertul europân, căruia scie să-i câştige
bind despre noul pi-oiect de lege al guver­ In cas eventual soţia sa ar putâ fi anga­
depsi cu amendă corespunclâtore daunei valâre. Guvernul frances este consecuent
nului privitor la sistemisarea întregirei ve­ jată tot-odată ca menajeră în casă. Pentru
causate visteriei statului. pe lângă autonomia Cretei şi a contribuit
nitelor preoţesc!, scrie între altele: informaţiunl a se adresa la Administraţia
Dictarea pedepsei îl privesce pe mi­ „Protestanţii iau bucuros banii la caii la susţinerea concertului european. (Ţarului nostru.
nistrul de culte şi instrucţiune publică, sunt avisaţi atât de mult, însă văd cu ore A face declaraţiunl despre alianţa cu
insă preotul seu altă personă oficială res­ Rusia, e imposibil, dise ministrul. Alianţa D-şora Agata Bârsescu sosesce în Bra­
care nelinişte pierdându-şî independenţa au­
ponsabilă, care a suferit pedâpsa, pote se este fapt istoric, âr nu opera unei partide. şov Vineri după amedi, âr sâra va juca
tonomiei lor, când cetesc, că salarul flă­
facă recurs contra ei la judecătoria admi­ Tale cabinetele au ajutat la realisarea ei. pentru prima-oră pe scena teatrului de
cărui preot singuratec îl stabilesce guver­
nistrativă în timp de 30 de dile dela adu­ Hanotaux desfăşură apoi succesul îm­ aici în drama lui Sudermann „Heimat".
nul şi îl pote detrage, decă autorităţile po­
cerea la cunoscinţă a pedepsei. bucurător ce l’a avut diplomaţia francesă
litice ridică ore-carl escepţiunî contra pur­ în China. Francia doresce integritatea Chi­ 0 mare întrunire a Ţiganilor. Reuniu­
§. 14. Venitul staţiunei preoţescl tării preoţilor, ba ministrul pote ordona şi nea Ţiganilor din Belgrad a invitat pe toţi
anunţat pentru întregire, nu se pote scări, procedură disciplinară la autoritatea con­ nei, şi s’a îngrijit, ca acâstă integritate ,să Ţiganii din Peninsula-balcanică (Serbia-ve-
după intrarea în vigore a acestei legi, fără fesională contra unui preot, care trage plată fiă respectată. chiă, Macedonia, Bulgaria, Bosnia şi Her-
de învoire prealabilă din partea autorităţii dela el. Milleraud impută guvernului, că Fran­ ţegovina) la o mare întrunire „de ocasiă**
confesionale şi a ministrului de culte, şi „Sârbii şi Românii greco-orientalî văd cia s’a încurcat în conflictul greco-turc şi, în otelul „Boulevard** din Belgrad. Amă­
orl-ce crescere este a-se anunţa aceluiaşi în acest proiect politică de naţionalitate, şi în favorea Germaniei, şi-a pierdut prepon- nuntele acestei serbări nu sunt cunoscute
ministru în timp de 3 luni. într’asta pot ave drept — er noi tocmai deranţa la Constantinopol. încă, însă comitetul din Belgrad a invitat
Melline, ministru-preşedinte respinge
Intru cât crescerea venitului provine acesta ţinem de cea mai salutară parte a şi pe „nemşugurile" din Madrid. Se vor- pre-
imputarea, că ar urma politică germană şi
său din luarea asupră-şl a unei sarcine din proiectului. Căci aprope 2000 de preoţi va­ senta dâr şi frumosele gitane, aceste eroine
arată, că înţelegerea dintre {Francia şi Ru­
partea comunităţii religiose, ori a privaţi­ lahi şi mai mult de 100 preoţi sârbi vor ale poesiei romantice, al căror joc fărme-
sia servesce pentru susţinerea concertului
lor, seu din fondaţiunl nouă, din causa trage plată dela stat, Sârbii 27,000, Valahii cător a ispitit inimele atâtor „cavaleri**.
europân şi pentru evitarea conflictelor.
acesta nu se pote soări întregirea venitului 911,000 fl. anual. Din Congruă aşa-dâră Mai interesant în lucru e, că o deputaţiă
dat de stat. cel mai mult, adecă aprope trei părţi, se a comitetului-ţigănesc din Belgrad a invi­
Tăinuirea crescerei venitului trage vine pe sâma preoţilor valahi şi sârbi. In Tarif vamal autonom. „Budapesti tat şi pe renumitul „primaş" Riga Jancsi
după sine pierderea dreptului la întregire. curând naţiunea va da peste un milion preo­ Hirlap** află, că în ministeriul unguresc de dimpreună cu serenissima lui soţiă. Nu se
In privinţa pierderei dreptului la în­ ţilor ortodoxl. comerciu se lucrâză la un proiect de tarif pote sci, dâcă acâstă „princiară" păreche
tregirea venitului decide ministrul de culte „Aceştia ori vor fi credincioşi statului vamal autonom pentru Ungaria. Peste o va urma învitărei, pentru a fi ridicată la
şi instrucţiune publică, însă preotul îngreu­ maghiar pentru atâta plată, supunendu-se in- sută de posiţii sunt deja stabilite şi redac- rangul de „dinastiă-vaivodă**. — Numai
nat cu pedâpsă pote să facă apel la auto­ specţiunei supreme a ministrului de culte, tate ; mai sunt însă de trei-orl pe atâtea atât a mai trebuit, ca să avem acum în