Page 69 - 1898-01

iUsîiistT'JiiîKi „Sâîeta" iese io ilă-care fii.
si Aparatî AMMffiîe pomii Aiistio-Ungaria:
•imiov, ţiLta mse £v. SQ.. Pe un un 12 fl.. po şeBe ianJ
’Jc-sîBoîfi ■.'MV?*» •<»% a« ro 6 fl., pa troi luni 3 fl,
•■••:.’’Mrs. — iAan.aBcrîflfra u» a* N-rii do Dumlnsoc 2 11. pe an.
w-euM Psairu Românii si străisăw
l*3Efil>TF. tui ţirjm««ola Stoi- Po un un 40 franol, pe şl>t<b
w-vWeţiunoia Es»'3or <(> Iu. ”iî- luni 20 fr., pe troi luni 10 fr.
«r-tii’sia Biraai-! 4» wv.»t2up!: N-yii do Duminecă 8 franu'.
1b. Vicnr,: M. l^kat. Hsimmk
AtheUh, liudolf Mmm, JL. (hpşliki Eo prenumără la t6te odcu-se
Wţwhfoigor; /îîîjh Opptiik, J, poştale din întru şi din mers
j'tmnsQcr, îu Bndapexta : Â. T. si lft dd. aoiootori.
'Jvtdberjerg, JZ-AiHn Btrnat; ta pâniTii Btasoî
Sseaiesoi: Jeenst Sama, Stas* administraţiunea. piaţa maro,
earaisie de Boamacis: tu Ham- târgul Inului Nr. 30 etagiu
Korovji <t Istbmann. I.: pe un an 10 fl., pe şooo
s*reţul inosrţlunlior: o acri» luni o fl., po troi luni 2 fl. 50 cr.
iţarmond pa a ooldnă 6 02. şi Cu duaul în casă: Pe un an
SQcr. siiufcim uoncîn o publi» A^TTJ 12 fl., pe 6 luni 6 îl., po troi luni
.-ara. Pablr.oări mas doats după 8 fl. Un esemplar 6 er. v. a.
SiKafă ţi învoială. său 15 bani. AtAt abonamen­
Eeoiame pe pagina a S-a o tele cftt şi inserţiunile Bunt
soxiă 10 oi. seu 30 bani. a se plăti înainte.
Nr. 23. Braşov, Vineri 30 Ianuarie (li Februarie) 1898.

Din causn s-tei sărbători (Ilarul mi va frances, german etc., după cum se Aniversarea dilei de 24 Ligei, încunjurat de membrii comitetului
apără pănă Sâmbătă săra. vorbesce aici mereu de „ideia de stat şi de mulţi alţi orăşeni fruntaşi, câţi pu­
44
maghiar . Ianuarie. tură încăpe pe scenă, adresâză numerosu­
„Maghiari bunl“ pentru plată? E natural prin urmare, că nic! Craiova, 26 Ianuarie v. 1898. lui şi alesului public câte-va cuvinte de
14
,,interesele vitale ale statului nu Acesta este, putem dice, cea mai ocasiune bine simţite, presentându-i pe 6s-
peţii şi conferenţiarii serbării. Corul, în
Nu putea se fia caracterisată sunt a-se înţelege aici, sub minunata mare sărbătore naţională a tuturor Româ­
mai nimerit acţiunea ce o desfăşură oblăduire ungurescă, aşa cum se în­ nilor ; pentru-că în acâstă di, la 1859, prin fundul scenei, cânta imnul naţional Beş-
guvernai unguresc prin proiectata ţeleg în alte ţerî, unde nimeni nu alegerea lui Alesandru I. Cuza ca domn al teptă-te Române, după care d-1 Jules Brun,
întregire a venitelor preoţesc! din pote pricepe cum se declară de Munteniei, după ce la 6 Ianuarie în acelaşi talentatul şi simpaticul filo-român, prin o
visteria statului, decât cum o face pildă ca interes al statului ungar an fusese ales domn al Moldovei, s’a pus cuvântare inspirată, în limba francesă, în­
44
şovinisticul „Budapesti Hirlap . împiedecarea şi persecutarea desvol* temelia statului român prin unirea celor cepu seria discursurilor.
ar
Scopul este — cjice acest (Ţ tării naţionale a diferitelor sale po- două ţări surori, spre plăcuta surprindere a In calitatea sa de poet, care altă­
— de a face ca preoţii gr. or. va­ pâre în profitul unui singur element, amicilor naţiunii române şi spre neplăcerea dată însemna şi profet, d-1 J. Brun evoca
lah! şi serbî, se înceteze de a fi da­ care formâză minoritatea popora- inimicilor ei. Acestă efi se serba altădată înaintea publicului, entusiasmat de cuvin­
coromân! şi omladiniştî şi pentru ţiunei întreg!. cu mare pompă şi entusiasm, âr dela ab- tele sale, măreţul tablou al unui viitor
plata, ce li-se dă, se fiă „credincioşi De aici se nasce apoi acea si- clicerea silită a principelui Cnza, ea fusese glorios şi fericit, cătră care sunt îndrep­
44
statului maghiar . In acelaşi sens tuaţiune deplorabilă, care face se dată uitării şi nu se mai serba decât în tate aspiraţiunile tuturor Românilor. In cât
44
vorbesce şi „Egyetbrtbs mărturi fiă „duşmană statului orî-ce miş­ inima câtor-va Români şi a unor poeţi ca pentru densul, adauge oratorul, care şl-a
44
sind, ca scopul amintitului proiect care, ce are caracterul de-a sprijini regretatul G. Sion, care în acestă di scria făcut o misiune din propagarea ideilor na­
de lege, e de a face din preoţii na­ desvoltarea firescă naţională a popo- poesii cu refrenul: ţionale române, în ţâră şi în străinătate,
ţionalităţilor „bun! Magbiarî“. relor nemaghiare, ba mai mult, chiar „A.stăclî este serbătâre, el se va simţi fericit punând modesta sa
Mai mult înse decât aceste foi, orî-ce faptă, ce nu convine guvernu­ Sunaţi tunuri, răsunaţi!“ petră la pregătirea drumului nostru cătră
versuri pline de suvenirl măreţe şi în ace­
ni-o spun organele guvernamentale lui şi elicei dela putere. acest ideal.
şi ni-o spune proiectul însuşî, că Presimţirea celor dela „Pester laşi timp de durere şi indiguaţiune. D-1 Barbu Ştefănescu Delavrancea, ta­
decă nu ar fi la mijloc acea ţintă Lloyd , că cu acâsta ocasiune va Cu timpul pasiunile politicei efemere lentatul şi simpaticul orator şi nuvelist,
44
de-a converti preoţimea nemaghiară răsuna ârăşî strigătul, că se sugrumă se stîng, şi în fondul tabloului istoric ră­ ne făcu istoricul doinei, arătându-ne cum
la credeai ideei de stat maghiar, nic! naţionalităţile, este dec! la ioc şi pe mân numai imaginile gloriose ale ideilor, acest cântec, care esprimă întreg sufletul
că ar avă vre-un înţeles practic în- deplin justificată de starea reală a personelor şi faptelor mari. AstădI 24 Ia­ Românului, este în acelaşi timp espresiu-
trega acţiune a guvernului. nuarie a început de nou a-se serba, şi e nea şi oglinda trecutului său. GăcI doina,
lucrurilor.
„Pester Lloyd a scris deja doi trecută chiar prin lege între sărbătorile na­ pote mai corect dăina, cum se (jice în
44
articul! despre proiectul de lege din ţionale ; şi în acestă di, în oraşe, sunt în­ Transilvania, nu este numai un cântec de
cestiune şi din t6te espunerile sale Interpelări în camera română. chise tote prăvăliile şi tote stabilimentele jale şi de iubire, numai plângerea odiosă
iese la lumină, că întregirea venite­ In şedinţa de Luni a camerei române d-1 industriale de dimineţă pănă a doua di, a inimei Românului; ea spune une-orî
lor preoţesc! are în vedere înainte Poenaru-Bordea a interpelat pe guvern în deşi prin o ciudată contradicere scolele şi eroismul seu în luptă, alte-orl simţemântul
de t6te iufluinţarea preoţimei nema­ cestiunea participării României la esposiţia tribunalele sunt deschise şi la serviciul re­ de răsbunare şi ura neîmpăcată în contra
ghiare în direcţia „patriotica . din Paris. El clise, că pe când vecinii Un­ ligios, un modest Te Demn, n’au putut asista asupritorului seu ciocoiului, alte-orl dorinţa
41
Acesta resultă şi din datele sta­ guri, Bulgari, Şerbi desfăşură totă activi­ decât neguţători şi meseriaşi. Şi cât de şi speranţa unui viitor mai bun şi de
tistice, ce le cuprinde motivarea pro­ tatea pentru a participa cu demnitate la mult ar contribui la educatiunea naţională multe-orl un simţământ tainic şi adânc,
J
?
iectului lui Wlassics. Se vede din- esposiţiă, guvernul român se află într’o a tinerimei şi la deşteptarea consciinţei care nu se pote esprimă de ajuns, decât
tr’ensele, că în cea mai mare parte somnolenţă neesplicabilă; ori că-i lipsesce naţionale în popor serbarea cum se cuvine prin melodia doiosă şi melancolică a doinei.
acea întregire a venitelor.ar ave se încrederea în forţele de producţiune ale a unei asemeni dile ! Prin avântul inspiraţiunii, caracte­
se estindă asupra preoţimei slovace ţării? Timpul e forte înaintat şi nu s’a fă­ Pentru Liga română acestă c]i este o ristic talentului său oratoric, conferenţiarul
reformate, apoi asupra preoţimei ro­ cut nimic la locul reservat României pen­ îndoită aniversare: a înfiinţării sale şi a ţinu publicul suspens la rostul său şi răpit
mâne şi sârbesc! greco-orientale. tru a espune şi ea, credend că nu se in- unirii Ţărilor române. Şi secţiunile Ligei, de farmecul frumosei sale vorbiri, mai bine
44
„Pester Lloyd simte, că în sî- tereseză nimeni, a fost dat în parte mare în deosebite oraşe ale României, serbeză de o oră. După densul urmă al treilea con­
nul naţionalităţilor va fi observată republicei Argentine. Ministerul de domenii în toţi anii acestă di prin baluri, concerte, ferenţiar, d-1 D. Neniţescu, fratele cunoscu­
şi pe deplin înţelâsă tendinţa capi­ Stolojanu răspunse, că România va participa banchete şi prin conferinţe de ocasiune. tului şi iubitului scriitor naţional d-1 1.
tală a proiectului de lege. De aceea la esposiţia dela 1900 şi se vor lua tote Teatrul naţional, în care s’a ţinut aseră Neniţescu. D-sa vorbi despre cestiunea na­
caută a preveni „atacurilor obici­ măsurile, ca ţera să fiă la înălţimea ce o serbarea secţiunii din Craiova a Ligei, era ţională a Românilor de peste munţi cu o
44
nuite la car! dice, că se aşteptă. reclamă prodneţiunea ei. „Ou locul, ce ni- prea mic, ca să potă încăpea mulţimea ce­ convingere şi însufleţire, care electrisâ ini-
44
„Erăşî — scrie numita fbiă — „se s’a oferit, trebue se ne mulţămim. Avem 700 tăţenilor, cari veniseră să ia parte la acestă mele ascultătorilor.
vor plânge naţionalităţile asupra „pof­ metri pătraţi. Nu ne putem produce pe însufieţitore festivitate, deşi preţul întrării In intervalele dintre discursuri mu­
telor nemărginite de putere ale Ma­ terenul artistic, şi deci avem timp să ne era câte 15 şi '26 de lei lojele şi benoarele sica militară desfăta publicul prin imnul
14
44
ghiarilor , şi erăşî se va vede şi în- pregătim . D-1 Barbu Delavrancea combate şi câte 1 şi 2 lei stalurile. împrejurarea, naţional Deşteptă-te Române, prin doine şi
tr’asta o încercare de a „sugruma unele aserţiuni ale ministrului dicând, că care a dat o mare însemnătate festivităţii alte cântece naţionale; er la sfîrşit corul,
naţionalităţile , fiind-că statul ungar ţera are şi artiştii săi, ca pe pictorul Gri- secţiunii craiovene, deşi mai simplă ca în revenind pe scenă, cânta din nou imnul
44
retusă a întregi venitele acelor preoţi, gorescu, der are şi o industrie casnică cu anii trecuţi, a fost participarea unei mari regal „Trăâscă Regele , ^ascultat de tot pu­
a
car! luptă pe faţă în contra intere­ care se pote făli. In fine d-1 Poenaru-Bor- părţi din comitetul central al Ligei, şi con­ blicul stând în piciore.
selor lui vitale. Ţ)icem: în contra dea propune următorea moţiune: ferinţele d-lor Delavrancea, Jules Brun şi
Atât frumosele cântece ale musicei şi
intereselor vitale ale statului, căci „ Camera, regretând lipsa de activitate D. Neniţescu. împreună cu conferenţiarii ale corului, cât şi inspiratele cuvinte ale
proiectul numai în acest sens înţe­ de pănă acum, der luând act de declaraţiunile erau de faţă preşedintele d-1 M. Vlădescu,
44
lege conceptul „duşman statului ... guvernului şi dorind ca Bomania se participe profesor la universitate, şi cassierul Ligei, oratorilor serii, erau întimpinate de torente
de aplause, şi publicul s’a depărtat cu ini-
Ceea-ce <Ţ aieî fbia guvernu­ in mod demn la esposiţiunea internaţională d-1 Perieţeanu-Buzău, care e şi preşedintele mele încălzite şi înălţate de spiritul aces­
ce
lui despre inadmisibilitatea de-a com­ dela Paris la 1900, trece la ordinea cţilei . secţiunii bucurescene, er tinerimea univer­ tei întruniri sărbătoresc!.
a
bate interesele vitale ale statului şi Moţiunea se trimite la secţiuni. sitară era representată prin d-1 Miculescu, M. S.
a primi sprijin din parte-i, ar păre — Tot în şedinţa de Luni d-1 Ionel student şi membru în comitetul central.
că este lucru firesc şi logic. Şi aşa Grădiştcanu a fost rugat de ministrul Fe- Programa serbării era simplă. La în­
ar fi în orî-care stat de drept. Cu rekide să-şi amâne desvoltarea interpelării ceput orchestra, ocupată de musica mili­ „Meichswehr“ şi JRomănii. „Reichs-
44
totul altfel înse se presentă situaţia în cestiunea naţională, d-1 Sturdza fiind tară sub conducerea d-lui capelmaistru wehr dela 6 Februarie n. publică urmă-
44
„intereselor vitale într’un stat po­ bolnav. D-1 I. Grădişteanu primesce amâ­ Missbach, a esecutat cu multă artă un torele: „Din Ardeal, din parte românescă
liţienesc ca Ungaria. narea, der ţine să-şi desvolte interpelarea forte plăcut potpouri de cântece naţionale. primim următorea scrisore:
Mai întaiu de tote numai în in săptămâna acesta. După acesta, ridicându-se cortina, corul , „Cercurile guvernamentale din Buda­
statul acesta esistă conceptul de cul­ * dela biserica catedrală Madona, sub con­ pesta identifică imperiul coronei s-tului
pabilitate, ce se esprimă în cuvin­ Se anunţă, că ministrul Stolojanu va ducerea directorului său d-1 N. N. Cotă- Ştefan cu rassa maghiară şi tote celelalte
tele „duşman statului . De aşa ceva cere un credit de un milion lei pentru sec­ răscu, întonâ imnul regal cu o esactitate naţionalităţi sunt tractate ca heloţî politici,
44
nu se aude nici odată Dimie în Aus­ ţia română dela esposiţia din Paris. şi armonie, care provoca aplausele întregei cari sunt eschişl dela tote drepturile şi
tria cu atât mai puţin în celelalte săli şi căldurose felicitări zelosului său di­ avantajele constituţiunei. Pentru scopurile
state europene, tocmai aşa precum rector din partea multora. Apoi d-1 P. culturale ale acestor popore nu se dă din
44
nu esistă o „ideie de stat . austriac, Chiţii, preşedintele secţiunii craiovene a cassele statului nici un crucer, pe când