Page 7 - 1898-01
P. 7
Nr. 9-1898. GAZETA TRANSILVANIEI Patfin-i 3
-economul P. Rumpler în urma unei otră Internatul-orfelinat înfiinţat şi întreţinut de Conferenţiarul a mai declarat într’un Pe lista nr. 58. (Colectantă D-na Le-
viri de sânge. Tăindu-se anume cu un cuţit Reuniunea femeilor române din loc. cerc intim, că înainte de a veni la Iaşi, a tiţia Oncu): „Victoria din Arad 25 fl. D-na
44
la mâna stângă, şl-a pus după sfatul unei Subscrisul birou în numele comitetu avut o întrevedere cu M. S. Regele, Carol Letiţia Oncu 5 fl. Total 30 fl.
+ăranee bătrâne, păjangeniş pe rană, pen lui Reuniunei esprimă donatorului adânc I care a încuragiat idea şi proectul noului
calendar. (Va urma i
tru de a curma curgerea sângelui. De fapt simţită mulţămită. Pentru Reuniunea femeilor rom. din
sânge nici nu a mai curs din rană, der în
Agnes Duşoiu, Lazar Nastasi, Cottul Hunedorei:
aceeaşi di s’a îmbolnăvit şi după 3 cjile a Dare de semâ.
presidentâ. actuar. Elena Pop Hosszu-Longin,
murit sub cele mai mari chinuri. Medicii Deva, 11 Ian. n. 1898. presidentâ.
au constatat otrăvirea sângelui prin între Stimate D-le Redactor! In favorul
buinţarea păjangenişului. — Atragem aten Reforma calendarului. Reuniunei femeilor române din comitatul SCIRl ULTIME.
ţiunea cetitorilor noştri asupra acestui cas, Hunedorei, începând dela 22 Maiă st. n.
piarele din Iaşi aduc soirile urmă-
că şi la noi se întrebuinţâză acest peri Viena, 25 Ianuarie. Cererea fe
tore : 1897 au mai in curs următorele oferte be
culos mijloc, pentru de a face să înceteze meilor săsesc! din Transilvania, de-a
ErI s’a ţinut în aula Universităţii nevole :
-curgerea sângelui din răni. nouă, o conferenţă asupra întroăucerei ca Pe lista n-rul 72. (Colectantă D-na fi primite în audienţă de Majestatea
lendarului din occident în România. Confe Elena P. Bariu din Reghinul săsesc), dela: Sa, a fost resolvată în mod favo
44
Ospeţî • suspecţi. „Patriei ’i-se scrie renţiarul a fost preotul Tondin de Quarenglii Elena P. Barbu 3 fl.; Patriciu Barbu 2 fl.; rabil.
•din Câmpulung: „Nainte de vre-o 14 cjile representantul Academiei de sciinţe din Bo- Paris, 24 Ian. Şedinţa de acj.1 a
lonia, pentru unificarea măsurei timpului. Carolina Orbonaş 2 fl.; Ecatarina Marino-
au venit doi individ! după ce înserase cu viciu, Sidonia Popescu, Sabina Popescu, camerei a fost liniştită. Socialistul
Primul punct asupra căruia conferen
totul la economul G-eorge Nemţau şi se ru ţiarul insistă-, este introducerea în România Maria Cetăţian, Eugenia Barbu, Cornelia Jaurăs şl a continuat vorbirea. Mi
gară să-i primâseă de mas; omul îi pri- a calendarului practicat de ţările catolice, Marinoviciu, Maria Ceuşian câte 1 fl. 14 nistrul -preşedinte a răspuns, că nu
mesce şi-i găzduesce; ei spun, că bărbatul fără a se schimba sărbătorile riligiose or fl. cu totul. pbte face împărtăşiri asupra proce
■este din Maramureş, eră muerea ce era cu todoxe. Pe lista nr. 3. Dela „Arieşana“ din sului Dreyfus, fără a comite cea mai
■densul e din Pătrăuţî. Omul de casă n’are Conferenţiarul espune pe larg un pro Turda B fl. mare ilegalitate. Cameraja primit în
idee unded Maramureşul şi tot atâta Pă- iect de lege pentru introducerea noului ca fine o ordine de c|i, care aprobă de
lendar în România, după sistemul ce l’a Pe lista nr. 114. (Colectantă d-na Au
trăuţul. Des dimineţa se scolă, sfătuesce presentat deja în Bulgaria unde a ţinut relia Boldea n. Bariţiu din Turda) dela: clararea guvernului.
pe omul de casă ca să-i ducă cu căruţa
asemenea o serie de conferenţe — proiect Aurelia Boldea n. Bariţiu 2 fl. 30 cr.; G.
pănă la Bistriţa şi acolo îi vor plăti. Omul redigeat de preotul Tondini, şi în spiritul Popescu adv. 2 fl.; Dionisie St. Şiuluţiu
neespert se lasă înduplecat deşi audise el observaţiunilor făcute de Stoiloff, preşe jud. pens. 2 fl.; nelegibil 1 fl.; A. Popa D I V E R S E .
-de Bistriţa aceea, da de vădut nu a mai dintele consiliului de miniştri din Bulgaria. 50 cr.; A Maior 50 cr.; Sim. Poruţiu 50 Romanul unui corăbier. InLiverpool s’a.
Acest proiect de lege va veni în desbaterea
văcjut’o şi a plecat cu noptea în cap de 14 parlamentului din Bulgaria, prin luna Mai cr.; Silviu Bologa 20 cr.; Ioan Mesaroş peţrecut în timpul din urmă un adevărat
dile, dâr nu s’a mai întors, nici veste nici
1898 şi e acompaniat de un comentai- pu 1 fl. Total 10 fl. roman. Eroul romanului este marinarul
urmă de bietul om cu căruţă cu tot. Se blicat de revista juridică din Sofia, Jou- Pe lista nr. 60. (Colectant d-l George Harry Brady Hunt, care din servitor la o
presupune o crimă, cu atât mai mult, că fe riditcheslco Spisanie.
Pap, proprietar m, în BăsescI) dela Ge corabiă, a devenit matroz şi în Liverpool
meia de casă susţine acum, că acea femee Calendarul va fi introdus în tote ac orge Pap, prop. în BăsescI 20 fl.; Alex. a dobândit diploma de vâslar-conducător.
era prea cotonogă şi mai degrabă a fost tele civile şi politice şi nu aduce nici o Berinde prot. Seini 2 fl.; Mihai Ghirithy, Ei’oina însă e frumosa domnişoră Brudenell-
deranjare într’o ţâră, unde sunt diferite
un barbat. Nu-i imposibil, ca să fiă un naţiuni. Ca esemplu conferenţiarul aduce căpit., Seini 1 fl.; Alex. Steţiu adv. 1 fl.; Brue, care încă de tînără a avut mare
consorţiu de hoţi, ca cel din Vicovul-de-
Transilvania, care e populată de Români, G. Achim control. 50 cr.; R. Marchişiu aplicaţiă spre navigaţiă şi şi-a însuşit o di-
jos“. cari au introdus calendarul întregului im preot Tamaia 1 fl.; G. Lazar prot. Sanis- băciă, încât cu cea mai mare uşurinţă
periu, fără a-şl uita sărbătorile religiose,
Morţi în urma vaccinării. Din comuna lau 1 fl. 50 cr. Dem. Suciu adv., Cehul pote conduce o corabiă. Brudenell-Brue
identice cu cele de dincoce de Carpaţi.
Magala (Greciaj se scrie, că acolo grasseză Silvaniei 2 fl. Total 29 fl. încă voi să depună în Liverpool esamenul
Conferenţiarul se opresce, discutând
de câte-va săptămâni vărsatul. Nefiind medic pe larg propaganda şi ideea emisă de pre Pe lista nr. 55. (Colectantă d-na Ma de vâslar. Frumosa domnişoră este fiica
în comună, preotul Papageorgiu, care pote latul ortodox, episcopul Romanului, Mel- ria Cosma n. Dragoş din Şimleu), dela: cea mai mare a bogatului marchiz Viles-
a cetit şi el când-va despre vaccin, s’a chisedec, de a se introduce în actele auto „Silvania inst. de cred. 20 fl.; Maria bury. Matrozul Hary Brady Hunt a făcut
w
rităţilor române două date: stilul vechiu şi cunoscinţă cu domnişoră marinară şi în
apucat să vaccineze el pe copii. Numitul Cosma, Andreii! Cosma, Dr. Ioan Nichita,
nou.
preot a luat vaccin din corpol copiilor Veronica Vicaş din Şimleu, Victoria Vicaş scurt timp întrară în relaţiunî de amor. A
Proectul preotului Tondini de Quaren-
bolnavi şi cu acesta a vaccinat pe ceilalţi. din Hidig, Iuliana Papiniu din Secui, Ste- sosit timpul esamenului şi Hunt a dobân
ghi se compune din 5 articole:
In timp de 2—3 dile au murit de vărsat 1) De a se usa în tote serviciile sta fania Vicaş din Cornea, Vas. Patcaş din dit diploma de vâslar-conducător, er dom-
ca la 40 de copii. Preotul, ca să scape de tului o dată duplă: întâiu cifra calenda Hatvan, Alimp. Barboloviciu vicar şi Au- nişora n’a fost lăsată să facă esamenul,
furia poporului, s’a însciinţat de bunăvoiă rului din occident şi apoi data calenda gustin Marcuş, Şimleu câte 1 fl. Cu totul pentru-că, după regulament, o femeiă nu
rului Julian. pote fi vâslar-conducătore. Domnişoră Bru
la autorităţile civile. 30 fl.
2) Tote actele de nascere, maritaj şi Pe lista nr. 21. Dela institutul „For denell-Brue însă nu s’a supărat, ci, ca fată
Ipr" Teatru german. Mâne, Mercur!, se va deces să fie înscrise şi eliberate cu data 44 c’un temperament adevărat engles, a es-
dublă. tuna din Rodna-vechie 5 fl.
da operetta ,,Flotte Bursche“ de Luppe, clamat cu sânge rece: „Decă vâslar-con
•căreia îi va urma inmediat o representaţie 3) Tote contractele, scrisorile de Pe lista nr. 17. dela inst. de credit ducătore nu pot fi, atunci voi fi soţia vâs-
44
schimb, cambiile şi obligaţiunile de orl-ce „Doina din Câmpeni 10 fl.
a fraţilor englesî-americanî Vane, renumiţi larului-conducător!“ Şi într’adevăr, domni-
natură, garantate de stat să porte numai
în jocuri şi cântări de duete şi cari vin data calendarului cu stil nou. Pe lista nr. 159. (Colectant d-l George şora marinară s’a măritat după Hunt, care
directe dela etablismentul Ronacher din Muntean, preot gr. cat. în Ghilad): Iulia a luat comanda unei corăbii, er soţia lui
4. Poşta şi telegraful se continuă cu
Viena. stil nou, aşa cum se află şi în present şi Muntean, preotesă 1 fl.; Ioan Birnescu, îl urmeză în tote călătoriile sale pe mare.
5) Guvernul să-şî trimită representanţl înv. 1 fl.; George %Breban jurist 1 fl.;
la tote conferenţele ce se vor ţine, pentru Amalia Bulboca, protopopesă 1 fl. 50 cr.;
ftluiţămit» publică. introducerea noului calendar. Elisabeta Pap notăres'ă 2 fl., Catarina Sei- Li t © r* a t u ir* ă.
Conferenţă a durat o oră şi jumătate. man 1 fl.; Dr. Lazar Simon adv. 3 fl.; In tipografia Seminariului gr. cat. din,
Braşov, 11 (23) Ian. 1898. Sala Universităţii şi balconele literalmente M. Diaconoviciu înv. 1 fl. Total 11 fl. Blaşiu a apărut: „Poetul Coşbuc,* diser
4
D-l Constantin Ioanides a donat din pline; public ales. 50 cr. taţia de Aurel C. Domşa. Este o broşură
de 27 pag. tipărită frumos şi pe hărtiă
incidentul repausării d-nei Cleopatra J. Şa- La sfârşitul conferenţei preotul Ton- j Pe lista nr. 53. (Colectant d-l Dr. fină, având pe învălitore şi portretul poe
dini este viu felicitat de d-l Giers consu
franu în numele fiicelor reposatei, a d-nei Vasile Palione): -D-na Laura Ciuta 2 fl.; tului. Disertaţia a fost ţinută cu ocasiunea
lul rusesc — representantul imperiului, care
Zoe măritată lorgu Siănescu şi a d-şorelor unei serate literare arangiată de Reuniunea
se conduce, după cum seim, tot după ca D-na Ranta, D-na Tripon, D-na Verticu,
Elena şi Anastasia suma de 100 fl. pentru lendarul Julian. Silvia Paseu câte 1 fl. Total 6 fl. femeilor române din Blaşiu.
riano, cu Oonu Leonida şi cu Titircă-inimă- etc. Şi nu-i mirare, mă rog, căci spiritul tul lunii, din cari nu prea es toţi aşa no „Epistola catră Corobeţ e o satiră tă-
44
. rea în gliptoteca nostră naţională, pururi marelui Herbart a plutit de-asupra lor, er rocoşi ca Lică şi „heraus -ul obicinuit? ietore pentru modul în care se scriu „co
w
„,aprope de 40 de ani , aşa cum scie el la sfîrşit preşedinte l’a mai invocat încă Şi mai ales cine nu cunosce pe tata Bă 44
44
: respondenţele particulare ale gazetelor
.. peţi, cum te scie capacita, că „Românu ’n odată schimbând pe „nihil sine Deo în lan ? Dâcă totuşi s’ar afla vre-unul, care ndstre. Satira e meritată, căci nu e mic
44
44
u
44
veci nu piere , cum bea „grăbit cu prie „nihil sine Herbax-t , er marele pedagog să nu-1 cunoscă în destul, să deschidă car numărul acelora, cari văd într’o „petrecere
teni dela oraş, cum rîde de „domni", cum şi-a făcut datorinţa: a înjghebat câte-va tea d-lui Oniţiu la pag. 159 şi să cetescă de vară în cutare sat un fapt istoric,
44
' scie pişcă fetele, cu un cuvânt statua unui logodne. cuvintele lui: sciind să ridice vorbirea purcarului X, „un
notar român neînsurat, căruia decă îi dicl Dintre cele două „amintiri din vieţa „D’apoi nu sci nimic? Aucjl acolo... fruntaş al satului pe o treptă cu vorbirea
44
11
„burlac , acest cuvânt devine prin el ono- de student , „Bronchitis“ e mai slabă. Cei Ei, — bine dicl, că numai acuşi venişl de unui Mir ce a* înaintea luptei dela Rovine,
14
xatopoetic! ce au cetit în 1888 pe „Tanda şi Manda" acasă. Psst! încă o bere !...“ vorbind despre ea cu mai mare însufleţire,
Tot atât de plastic e descrisă socie în „Convorbirile literare cu drag îl reci Acest „psst încă o bere" aruncat la de cum vorbesce Momsen despre Iuliu Ce-
44
tatea nostră inteligentă dela sate în „Se tesc acuma în „De tote , căci un umor aparenţă numai aşa în vorbirea îmbătrâni- sar. Notă acelora cari cred, că colonele
44
rata mxxsicală , care pe drept a luat pre sănătos cum transpiră din astă schiţă nu tului student e o observare atât de fină (fiarelor sunt pentru astfel de nimicuri, de
44
u
miul întâia la concursul „Tribunei {în 1890. se regăsesce atât de des. Bietul Lică! şi de adevărată, încât ne facem să străba cari cred, că şi' fanaticul Cârţan s’ar scan-
Picala, că Românul e răbdător, nu ar fi Odată l’a scos din sărite şi pe el o- Vie- tem adânc în sufletul lui Bălan, cunoseen- dalisa, decă ocupaţiunile de „representant
putut fi ilustrată mai bine de cum a făcut’o nesă şi şi atunci a avut pech! Ba gluma du-i asociaţiile cele mai subtile de idei. Căci al naţiei la- ginţile susox’I ' i-ar da răgaz să
44
d-l Qniţiu presentându-ne pe ŞunturugenI lui Bălan era să pericliteze şi duumviratul care altă idee se pote asocia în capul lui le cetescă!
44
la serată. Ioan a devenit renumit, de când atât de strîns, cum cuvintele Tanda si de cuvintele „vine de acasă , decât „să Şi totuşi, mai că aşi fi aplecat să sfir-
l’a dus Speranţă la featru, der când „Ioan Mauda sunt legate de olaltă, de n’ar fi facă cinste! ? Eu mai că nu aşi sta bun, şesc după reţepta marelui artist al cores
44
la featru se schimbă în „featrul lui Ioan fost duelul o întocmelă atât de neromâ- că acâsta ar fi fost singura asociaţiă de pondenţelor : „Am tot aşteptat, că dor se
w
44
44
•e şi mai şi. Ceea ce pianul n’a putut să nâscă, adecă de n’ar fi costat atâtea pa idei posibilă... chiar şi la esamen. Nu nu va afla o penă mai deotera, care să arate
suporte: debutul coniţei Lenica, Românaşii rale. „Asta era 0 dungă amară peste soco- mai hazlia păţaniă a lui Lică e reuşită, ci publicului cetitor, că în cartea d-lui Oniţiu
noştri din Şunturug şi giur au răbdat în tela lui Lică (ein Strich durch die R'ech- mai ales „milieu -ul e descris cu o mână literatura nostră ardelână a câştigat o
44
44
tr’un mod demn de admirat pănă adânc nung) şi astfel totul s’a îndreptat. Cel ce de măestru. Nu numai tabloul în sine e scriere, a-cărei valore e de netăgăduit şi
după miecjul nopţii, dovedind că „de n’a cunosce vieţa studenţilor noştri în străină frumos, ci şi rama e artistică, făcând ta pe care d-o' x-ecomand ori cui!
44
pierit Românul, când ordele barbare... nu tate va regăsi mulţi cunoscuţi în schiţa bloul mai plastic şi mărind valorea în Sex. Til.
piere nici afl, când „cordele barbare... 44 asta. Cine nu cunosce budgetul la începu tregului.
