Page 70 - 1898-01

Padina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 23—1889.

pentru tendenţe maghiare se dau an de an Prin organele sale esterne statul ur- cere întregire la venit, decât pe sema vre­ SOIRILE BILEI.
milione de florini. mâresce, ce-i drept, scopuri diferite de cele unei staţiuni preoţescl sistemisate cu cerc 5
„Naţionalităţile sunt silite să acopere, ale societăţilor religiose, însă basa ethică de agende independent, şi încă astfel, că — 29 Ianuarie v.
pe lângă dările comune, şi spesele lor de şi cuprinsul scopurilor sale le ia din acti­ pe sema staţiunilor preoţescl sistemisate Visita Regelui Carol la Peiersburg.
scolă şi biserică tot numai din propriile vitatea societăţilor religiose esistente pe pănă la 1 Ianuarie 1898, întregirea la ve­ „Epoca“ află, că Regele Carol a decis, ca
mijloce, şi decă ici colea câte o naţionali­ teritorul său. Din acest fapt istoric de sine nit să o ceră necondiţionat în decursul res- înafarâ de suita civilă şi militară obici­
tate vrâ să-şi ridice o scolă medie din urmeză, că statul procede în interesul săi, timpului de 1 an statorit în § 3. Din contră nuită, să fie însoţit la Petersburg de 50
fondurile sale, e oprită, şi se tinde a ma- bine priceput şi promovâză realisarea mai staţiunea preoţescă sistemisată după 1 Ia­ ofiţeri superiori, în retragere şi în activi­
ghiarisa şi puţinele scoli medii, ce esistă, lesniciosă a scopurilor sale, atunci când nuarie 1898 nu se pote împărtăşi de intre- tate, cari au luat parte în campania dela
cum s’a făcut cu ginanasiul din Beiuş, sus­ tinde a promova, cu tote mijlocele posibile, girea venitului, decât atunci, dâcă guver­ 1877. M. S. Regele a însărcinat pe d-1 ge­
ţinut din bani românescl. activitatea rodnică a societăţilor religiose nul recunosce necesitatea organisării nouei neral Ylădescu să compună lista tuturor
„Spre a face plausibilă înaintea lumei concrescută în mod istoric cu societatea staţiuni de preot. ofiţerilor, caii ca ofiţeri superiori au luat
opresiunea poporelor nemaghiare, Maghiarii statului. Preoţii, cari au staţiune deja organi- pai'te la răsboiiî. Intre ofiţerii în retragere
vorbesc despre irredentism între Români. Modalităţile sprijinului material dat sată, nu pot cere întregirea garantată în vor însoţi pe Suveran la Petersburg d-nii
„Tocmai acum Ziaristica din Buda­ de cătră stat diferă mult în amănuntele proiectul de lege, decât pe calea autori­ general Haralambie, Herkt, Cotruţ, Făl-
pesta a dat în vileag nenumărate sciri false lor în diferitele state. Astfel, în unele state tăţii confesionale şi numai în restimp de coianu, G. Anghelescu, Radovicl şi Budiş-
asupra unei pretinse încercări de revolu- Congrua e stabilită pănă la anumite gra- un an dela intrarea în vigore a legii. Preoţii teanu. Regele va în vita prin dl general
ţiune românescă, spre a arăta, cât de pri- daţiunl, cari sunt în legătură seu cu anii de confesiunea ev. refl-,««aug. ev. precum şi Ylădescu în parte pe fie-care ofiţer supe­
mejdiosă ar fi pentru statul ungar liberta­ de servicii! ai preotului, sâu cu numărul cei de religia greco-orientală îşi înainteză rior să-l însoţescă la Petersburg.
tea garantată prin lege. credincioşilor, seu cu alte împrejurări fap­ cererile lor prin suprema autoritate confe­
„Ilegalitatea submineză cele mai înalte tice. Din contră în alte state, d. e. în Ita­ sională competentă ; rabinii de religia is- Congrua preoţimei catolice. Foile un­
bunuri şi primejduesce progresul unui stat lia, Congrua n’are astfel de gradaţiunî, ci raelită prin curatoratul comunităţii lor re­ guresc! aduc scirea, că în curând se va
sistemisa şi Congrua preoţimei romano- şi
de cultură. De acesta să-şi aducă aminte e statorită pentru fiă-care oficiu preo­ ligiose.
Maghiarii ! u ţesc cu o anumită sumă (800 lire = cam Pretensiunile financiare ale acestui greco-catolice. Dr. Timon Akos, care a re­
400 fi.) proiect de lege numai atunci se vor pute dactat şi proiectul de lege despre întregi­
rea venitelor preoţescl pentru confesiunile
In Francia, Belgia, Elsaţia-Lotaringia, statori cu totă punctualitatea, decă s’au
Socialismul în comitatul Sabolciu. acatolice, a declarat în adunarea Reuniu-
mărimea Congruei se gradâză după numă­ întâmplat în întrâgă ţera fasionarea ve­
nei-juriştilor, că lucrările asupra Congruei
Mişcările socialiste din Ungaria iau rul credincioşilor şi după confesiuni. Ea se nitelor preoţesc! conform principiilor fun­
proportiunî din di în di mai primejdiose învârte între 450—1500 fi. damentale din §. 12. Deocamdată la dis- preoţimei catolice vor fi gata dilele aces­
tea şi le va cuprinde într’un proiect de
şi ameninţătore. Ou deosebire în comitatul In Bavaria Congrua se gradeză de-o posiţia ministrului stau numai datele
lege.
Sabolciu poporul e la culme agitat şi în- parte după anii de serviciii; pe când în înaintate prealabil spre acest scop din par­
încredut în puterile sale, considerându-se Prusia şi în cele mai multe state germane, tea supremelor autorităţi confesionale. Din Lin funcţionar maghiar „trădător de
u
aşa dicând stăpân asupra situaţiunei. numai după anii de servicii! ai preotului. acestea se vede, că valorea legei se estinde patriă . înaintea curţii cu juraţi din Buda­
In comuna Karasz a trebuit se fiă Mărimea congruei se învârte între 900— peste 1206 preoţi ev. ref., j 253 aug. ev., pesta s’a pertractat la 7 Febr. n. un ciu­
:
mulţime de locuitori traşi în cercetare pen­ 2000 fi. 106 sârbi gr. or-, 1906 rom. gr. or., 93 uni­ dat proces de pressă. Pe banca acusaţilor
tru crima de lesă Majestate şi pentru răs- In Austria Congrua este statorită, tari şi 303 rabini. se afla deputatul kossuthist Pichler Gyozo.
vrătire făţişă. Fiind mai mulţi dintre ei după provincii, în diferite sumeşi se schimbă Pentru întregirea venitului tuturor Acest Pichler a fost atacat în „Egyetertes"
închişi la judecătoria de cerc din Kisvarda, după cum postul de preot e sistemisat în preoţilor pănă la 600 fi. se recer 832,291 pe judele cercual din Bozoviciu, Anton
vre-o 250 de inşi plecară la Kisvarda să-i capitale, seu în oraşe mai mari, respective fi.; âr pentru întregirea pănă la 800 fi. sunt Mahr, că ar fi agitator, că ţine cu „Valahii
libereze, fiind înarmaţi cu bâte şi furci de în apropierea acestora, la stabilimente de de lipsă 1,577,917 fl. Şi anume: agitatorî“, e şeful lor, ba l’a adus şi în le­
fier. In caşul acesta, cum am amintit şi cură, ori în comune mai mult seu mai pu­ a) biserica ev. ref. pentru întregirea gătură cu un pretins atentat de dinamită,
altă-dată, socialiştii au învins, pe soţii lor ţin împopulate. Cea mai mică Congruă e pănă la 600 fl. are lipsă de 210,289 fi.; ce s’a făcut în anul milenar asupra casei
i-au liberat şi judele "de cerc a capitulat de 500 fi., cea mai mare (in Viena) de pănă la 800 fl., de 438,613 fl. b) biserica unui notar. Cu tote că Pichler se făcuse
înaintea mulţimei, prin ceea ce s’a evitat 1800 fi. aug. ev. în caşul întâiă, de 24,915 fl., în vinovat de delictul calumniei faţă de Mahr,
o vărsare de sânge, care în cas contrar Ca basă principiară însă, modalităţile caşul al doilea, de 71,346 fl.; c) biserica totuşi juraţii au dat verdict unanim de ne­
neapărat ar fi urmat. urmate de singuraticele state se pot îm­ serbescă gr. or. în caşul prim de 6495 fl., vinovat. Erariul a fost condamnat la su­
In Careii mari (Nagy-Kallo) s’au adu­ părţi în două grupe principale, după cum în caşul al doilea, de 27,365 fl., d) biserica portarea speselor de proces în sumă de
nat la 2000 de omeni la primăriă protes­ sprijinul dat de stat este salar adevărat de română gr. or. are lipsă de 536,006 fl. vre-o 300 fl., deorece acusa a fost susţi­
tând şi cerând îmbănătăţirea sorţii. Au fost stat, ori simplu numai o întregire a veni­ pentru întregirea venitelor pănă la 600 fl., nută din oficiu.
aduşi 20 de gendarml, der aceştia n’ar fi tului. şi de 911,524 fl. pentru întregirea pănă la
putut linişti mulţimea, decă fisolgăbirăul In caşul dintâiii preoţii confesiunilor 800 fl.; e) biserica unitară în caşul întâii!, 0 nouă dorinţă a tinerimei maghiare.
Foile budapestane spun, ca în sinul‘tineri­
n’ar fi întrevenit cu vorbe bune, înduple­ recunoscute de cătră stat, trag plată re­ de 20,000 fl., în caşul al doilea, de 38,200
mei maghiare s’a pornit erăsî o mişcare,
când pe omeni să se împrăştia, căci li-se gulată anuală, ca funcţionarii statului, şi fl. f) confesiunea israelită, de 34,581 fl., res­
care de astă-dată tinde a dobândii pentru
va face dreptate pe calea legei. — In co­ acesta constitue isvorul lor principal de pective 91,136 fl.
tinerii universitari şi pentru elevii şcolelor
muna Gyiire poporul a ameninţat pe pro­ venit, pe lângă cari alte venite împreu­ Sunt numeroşi preoţi, cari nu posed
superiore drept electoral, pe basa căruia să
prietari, că-i va omorî. — In comuna fPa- nate cu oficiul preoţesc (taxe stolarî, li- calificaţia prescrisă de §. 4. Plata acestora
potă alege şi ei deputat din sinul lor, care
troha poporul a demolat casa comunală.— turgii, stipendii etc.'l au numai caracter se întregesce numai pănă la 400 fl. D. e.
să represente în cameră „interesele tine­
In Kisvarda poporul a ţinut în pieţă o de accidenţe şi cad afară de provederea dintre 303 rabinerl israeliţl abia vor fi 50
w
rimei maghiare . In acest scop se proieo-
adunare, în care a proclamat ca program postului. Asta e mai ales în Francia şi a căror plată va trebui se se întregescă
tâză un memorand cătră guvern şi cătră
de luptă împărţirea moşiilor şi anarehia.— Belgia. pănă la 800 fl., şi între 1906 preoţi români
O adunare în acelaşi spirit şi cu acelaşi După al doilea sistem, de provederea gr. or. încă sunt forte mulţi a căror plată cameră. Tinerii maghiari se provocă la
esemplul Angliei unde tinerimea de mult
caracter s’aŞţinut şi în comuna Doghe.—In .preoţilor se îngrijesc, în primul rând, res­ se va întregi numai pănă la 400 fl., aşa
are representanţl în cameră. In memorand
comuna Mandok s’a întâmplat la începutul pectivele confesiuni; partea principală a că suma de 832,291, respective 1,577,917
ei vor cere, ca în proiectul de lege despre
acestei săptămâni o încăerare cu gendarmii. venitelor preoţesc! o formeză venitele îm­ fl. arătată mai sus, va scădâ în mod în­
regularea dreptulni electoral, guvernul să
Un socialist sări asupra fisolgăbirăului şi-l preunate cu oficiul preoţesc şi statul nu pă- semnat.
nu trâcă cu vederea nici dorinţa acesta
înhăţâ de gât. Acesta înse isbuti să toce şesce decât în mod ajutător, dă numai o Din causa acesta adevăratul prelimi­
esotică a lor.
cu bâta în cap pe atentator, care cădii anumită întregire la venit acelor preoţi, nar nu se pote stabili încă; atâta însă e
imediat la pământ. Gendarmii voiră să îm- cari după oficiul lor preoţesc n’au venite sigur, că în urma disposiţiunei cuprinse în Deputat bătut. O foiă antisemită din
prăştiă mulţimea, der poporul înarmat cu corăspundătore celor statorite de stat. Acest § 11, pentru întregirea venitelor în cei Viena scrie, că deputatul creştin-socialist Pro­
bâte şi furci de fier se opuse. Abia după sistem domnesce în singuraticele state ale dintâiii trei ani cu 600 fl., nu vor fi de chaska, a convocat Dumineca trecută la o
ce a sosit miliţiă a putut fi împrăştiat po­ imperiului german şi în Austria. lipsă 832,291, ci cel mult de 600,000 fl. conferenţă pe bărbaţii de încredere ai per­
porul, succedând a aresta pe unul dintre întregirea venitului preoţilor romano- Aşa-deră pentru cei dintâiii trei ani sunt sonalului aplicat la tipografia statului. So-
socialişti, pe care solgăbirăul cu gendarmii catolicî de rit latin, grecesc şi armen este în de lipsă 1,800,000 fl. întregirea venitelor cial-democraţii, cari erau de faţă, au în­
n’au isbutit să-l ai-esteze fără ajutorul mi­ sistemisare. Sistemisarea acâsta — în urma preoţescl pănă la 800 fl. se va face numai tâmpinat cu pj'ui pe Prochaska, când a în-
liţiei. raportului de drept deosebit, ce esistă între în cei şâse ani următori; şi cei 600,000 trat în localităţile tipografiei, er creştin-
Din acestea se vede, ce ameninţă­ biserica catolică şi între stat — se face pe fl. se vor ridica în aceşti şese ani cu 60— socialii cu strigări de: truăscâ! Scena de­
tore sunt stările în comitatul Sabolciu. In basă deosebită de drept, pe basa patrona­ 70,000 fl. anual. veni turbulentă. Când Prochaska voi să se
tot momentul e temere de isbucnirea unei tului suprem în înţelegere cu corul episco- Fiind-că la statorirea venitelor şi chel- depărteze social-democraţii au sărit asu-
formale revoluţiunl, din care causă, după pesc; din acestă §§-ii ulteriori ai aces­ tuelilor preoţilor visteria statului este in­ pră-i şi l’au bătut cu pumnii peste cap.
cum se anunţă din isvor semi-oficial, gu­ tui proiect de lege nu se refer la biserica teresată în mare măsură, guvernului de stat Prochaska abia a scăpat din mânile lor —■
vernul se ocupă serios cu gândul, de-a catolică. întregirea venitului preoţilor ro- trebue se i-se dea necesarmente dreptul de a bine forfecat.
proclama statariul în comitatul Sabolciu. mano-catolicî se va acoperi, la sistemisarea controla fasionările venitelor preoţilor, şi, prin
Bucuria şoviniştilor e mare, căci după
definitivă, în primul rând din fondul reli- organele sale proprii, se primescă convingerea cum spun foile lor, primirea pentru ma-
gionar şi din fondul-congruă, ce se va în­ despre aceea, că posiţiile venitelor şi cheltue-
întregirea venitelor preotesei. fiinţa în legătură cu acela. lilor fasionate corespund ori nu adevărului. ghiarisarea numelor de persone a luat un
Der şi pănă atunci, în vîrtutea egalei Motivarea mai spune, că stă în drep­ avânt printre Şvabi. Locuitorii din comuna
u
— Proiect de lege despre Congruă. — „Szeleskut din comitatul Pojunuloi, la esem­
îndreptăţiri a confesiunilor religiose, trebue tul guvernului, pe lângă ascultarea autori­
ir. să se porte grije de aceea, ca venitul preo­ tăţilor confesionale, a refusa întregirea veni­ plul năsdrâvanului învăţător de acolo, care
ţi dinPraunrath s’a făcut Pronai, au cerut în
Motivarea proiectului. ţilor catolici, cari se află în împrejurări tului şi a provoca autoritatea confesională massă maghiarisarea numelor lor. Aşa spun
materiale strîmtorate, să potă fi întregit în competentă să procedeze la affiliaţiune.
Atât guvernul actual, cât şi cel pre­ sarcina visteriei statului. înfiinţarea instituţională a întregirei cel puţin foile ungurescl. Cine vrâ să crâdă,
cedent — se cjme în motivarea proiectului Venitul staţiunilor preoţesc! ale ce­ venitului pretinde, ca guvernul de stat să credă.
— au promis de repeţite-orl cu ocasia des- lorlalte confesiuni legal recepte se între- statorescă din an în an staţiunile preoţesc!, Scumpirea pânei. Din Oraăea-mare se
baterilor asupra legilor bisericescî-politice, gesce pănă la 800, respective 4C0 fi. cari se împărtăşesc de întregire la venit, scrie, că pe teritorul comitatului s’a urcat
că va ajuta pe preoţii lipsiţi ai confesiuni­ Ca basă principiară, întregirea veni­ şi să, stabilâscă lista preoţilor fungenţl. în mod simţitor preţul grâului şi al săcă-
lor legal recepte. Proiectul de faţă ţîntesce tului este legată de posiţiunea de preot, rei, der s’a urcat şi preţul cucuruzului.
la împlinirea acestor enunciaţiunl. de unde urmeză de sine, că nu se pote Astfel făina de grâu, săcară şi cucuruz s’a