Page 71 - 1898-01

Nr. 28—1898. GAZETA TRANSIN1LVAEI Pagina 3

■scumpit. Grâu şi săcai'ă abia dâcă se mai — fără nici o considerare la starea sa să continue cercetarea cu mare preeau- curtea acesta s’aflau îndesuiţl vre-o 2000
află în întreg comitatul. Preţul grâului e de preot; ori dor chiar cu intenţiune a ţiune. Picquart îi răspunde, dicând, că omenii de omeni, caid fluerau şi sbierau: jos Zola!
12 —13'05 fl. mm., al săcărei 8.30—8.90 fost închis aşa?“ cari sunt convinşi, că la 1894 s’a comis o jos Jidanii! Când Zola, eşind din palatul
mm. In urma acesta starea poporului e în- erore, vor face mare larmă, că va fi mai justiţiei, voi să trâcă, ca să se urce în tră­
■grijitore. bine să se facă neamânat dreptate etc. sură, fu împresurat de mulţime şi strîmto-
Procesul contra lui Zola
Mai departe spune, că a comunicat aface­ rat la grilaj, dimpreună cu Clemenceau,
„Reuniunea Femeilor Române din Braşov
în afacerea JDreyfus. rea ministrului de răsboifi, care a răspuns
invită la petrecerea cu dans, ce se va ţine însă: „Dreyfus e vinovat, alta nu-ţl pot Dubois şi Laboi’i. Ei erau în pericul de a fi
cu scop filantropic, Sâmbătă, în 31 Ian. Pertractarea dela 8 Februarie se în­ spune ! w striviţi. In momentul acesta îi succese lui
(12 Febr.) 1898 în salaRedoutei orăşenesc!. cepe prin cetirea unei scrisori a maiorului Vine la rând, «ca martor, fostul pre­ Labori să deschidă uşa grilajului, şi nu­
Iceputul la 8 ore sera. Biletele: de per- Esterhazy, care dice, că după ce a fost şedinte al Republicei Casimir-Perier. In pu­ mai aşa scăpa Zola şi putu ajunge la tră­
sonă â fl. 1.50, de familie de (3 persone) achitat de tribunalul de resbel nu mai are blic domnesce o viuă mişcare. sură, însă mulţimea se luâ după el „Pâră
â fl. 3. — un loc pe balcon fl. 2., se pot motiv de a urma citaţiunii în urma cei-erei Preşedintele cetesce formula jurămân­ Zola! Fără Italianul trădător! Să-l aruncăm
u
procura la D-nii: N. I. Circu librar, Fraţii unui om privat, cum e Emile Zola. tului. în Sena! Zola era grozav de agitat şi
Simay, M. & L. Lâszlo şi sera la Gassă. Labori renunţă la presentarea lui Es- Casimir-Perier întrerupe şi dice: Par­ palid; el a scăpat de înjurături numai
Damale sunt rugate să se presenteyxi toilete terhazy. don ! Eu nu pot se jur de a vorbi adevărul, după ce birja a apucat într’o stradă la­
simple*. Preşedintele enunţă apoi decisiunile pentru-că nu-l pot spune, şi este o datoria terală.
Acei domn! şi familii române, car! tribunalului asupra obiecţiunilor făcute de pentru mine de a nu-l spune (Mişcare). Pe „Bulevard du Palais“ demonstra­
din greşelă nu vor fi primit invitări sunt apărători în contra martorilor, cari n’au ţiile se continuară. Universitarii au bătut
Preşedintele: Legea obligă pe martor,
rugaţi a se adresa la d-1 candidat de ad­ apărut erî. In ce privesce pei-sonele mili­ încă înainte de a vorbi, chiar de ar refusa pe doi studenţi jidani, er pe un al treilea
vocat Drd. Alexandru Strevoi în loc. tare, pe fostul procuror în afacerea Drey- voiră să-l arunce în Sena, der ivindu-se
fus, Ormescheville, pe căpitanul Lebrun- mărturia, să depună jurământul. poliţia, i-a împrăsciat.
Renauld, căruia se dice, că i-a făcut Drey- După acesta Casimii’-Perier ridică mâna
„Foia pentru toţî“. Intre puţinele re­ şi depune jurământul.
fus o mărtui’isire, pe judele de instrucţiune
viste enciclopedice, beletristice şi literare SCIRl ULTIME.
în caşul Esterhazy Ravari, pe fostul minis­ Labori: Puteţi să ne spuneţi, decă,
românesc!, ce le avem, cunoscuta „Foia
tru de răsboifi, general Mercier, pe şeful când aţi fost preşedinte al Republicei, aţi
■pentru toţi*, ce apare la Bucuresc! sub di­ Paris, 9 Febr. Astăzi a fost as­
statului major-general Boisdeffre, apoi pe primit cunoscinţă, că un ofiţer din statul-
recţia d-lui Dumitru Stăncescu, şi care a cultat generalul Boisdeffre, şeful sta­
domnii: d. Comminges, Paty duOlam, precum major-genei-al e suspiţionat de crima de
intrat în anul al doilea al esistenţei sale, tului major-general, care declară, că
şi pe membrii tribunalelor în procesele înaltă trădare, şi cu ce a fost învinuit?
putem cu drept cuvânt s’o numărăm printre e pe deplin convins de vinovăţia lui
Dreyfus şi Esterhazy, — tribunalul decide Preşedintele nu concede punerea aces­
cele mai bune reviste, ce le avem ad! de Dreyfus. Generalul Mercier, fostul
a-i cita pe mâne din nou ca martori.] tei întrebări.
felul acesta. E forte bogată în cuprins, ministru de resboiu, (ţise: Dreyfus
Se strigă apoi martoiui cei de faţă şi
.aducând poveţe şi articull număroşî, scriş! Labori: Aţi avut cunoscinţă, că în a fost un trădător, care fu cu drept
dintre 110 persone răspund 80 cu „Pre­
.într’o limbă uşoră şi plăcută, în diferite ministeriul de răsboiii esistă un material de şi legal condamnat. La încheiare
sent \“ In sală se văd ca martori şi gene­
cestiunî sociale, de educaţiă, higienă, eco- acte secrete? erăşî s’au făcut manifestaţiunî contra
ralii Gonse, Pellieux etc.
nomiă etc. Avem înaintea nostră colecţiu- Casimir-Perier: N’am avut cunoscinţă lui Zola.
nea completă de pe anul trecut, legată Ascultarea martorilor. că esistă un material de acte Esterhazy.
-elegant în pânză. Ea conţine 500 pagini Intâiu e chemată domna Dreyfus, so­ Labori: Aţi sciut, că actul secret a
materiă, peste 1100 articole şi 119 ilustra- ţia căpitanului condamnat de pe „Insula fost comunicat tribunalului de răsboih? Li t e r* a 4 ta r* ă.
11
ţiunî în text, putând forma o podobă pe dracului . Ea este înaltă şi de un esterior Preşedintele declară, că nu admite a „Cosmopolis revistă internaţională,
11
masa orî-cărei familii. Preţul colecţiunei simpatic. Sjxune, că o chiamă Lucia Drey­ se răspunde la acâstă întrebare. apare în broşui ! lunare â 1*50 cr. în edi­
-
broşate e 3 fl. 50 cr., er legate, trimise fus şi că e de 33 de ani. Casimir-Perier: Nu seim nimic de lu­ tura A. Hartleben, Viena. (Editor Fr. Ort-
:acasă francat, este pentru Austro-Ungaria După ce depune jurământul, că va crurile, ce s’au petrecut după preşedinţa man). Ea apare în trei limbi; germană,
4 fl. 50 cr. — Revista apare în fiă-care spune numai curatul adevăr, preşedintele mea şi datoria precum şi neresponsabilita- francesă şi englesă fiă-care autor scriind
săptămână şi costă pentru Austro-Ungaria dice cătră apărător: „ce întrebări doriţi să-i în limba sa. Broşura pentru Februarie 1898
tea mea constituţională m’ar împiedeca de
>6 fl. pe an, 3 fl. pe Y an. puneţi ?“ Labori o întrâbă în ce mod a fost are ui-mătorul cuprins:
2 a depune ceva. Stau aici însă ca un sim­
Proprietari fondatori ai „Foii pentru pusă în cunoscinţă în anul 1894 prin Paty plu cetăţen şi sunt la disposiţia justiţiei. In limba germană: Siindenfall, eine
-toţi' sunt d-nii: Dumitru D. I. Slăniceanu du Glam despre arestarea soţului ei ? Labori îşi face apoi conclusiunile şi Alt-Wiener Geschichte, Ferdinand von Saar;
1
inginer, Dumitru Stăncescu, doctor în sciin- Preşedintele nu admite acâstă între­ formuleză. ca neapărat necesare pentni do­ Zur Kritic des Sozialistischen Zukunfts-
ţele politice, şi I. S. Spartali, vechiă pu­ bare; Zola strigă: „Vrâu să aduc dovecjl vedirea adevărului, cinci întrebări aprope staats, Adolph Wagner; Briefe aus Rom.
blicist. Acesta din urmă se află de present şi sunt împedecat. Vedeţi, d-lor, juraţi ce identice cu cele de mai sus adresate lui II, P. D. Fischer ; Was mir Alphonse Dau-
11
în Braşov, venit în adins pentru a colecta situaţiă mi-s’a creat! Apărătorii protes- Casimir-Perier. det ist, Friederich Spielhagen, Napoleon I.
abonamente. Recomandăm acestâ revistă teză asemenea. Preşedintele repetă, că nu Şedinţa se suspende, tribunalul se re­ und Preussen, Max Lenz; Politisches in
flamilielor române dela noi. va admite a-se pune întrebăi'I, decât nu­ trage spre deliberare şi reapărând declară, deutscher Beleuchtung, „Ignotus .
11
mai în cadrul strîns circumscris de actul
că nu admite întrebările apărătorului. In limba francesă: Tom, Jacques
de acusaţiune. Se suspinde şedinţa pentru ca
Gând Casimir-Perier se retrage, pu­ Noi'mand ; Les Idees et Ies Mceei-s, Edouard
„Popă valach între baionetele apărătorul să-şi formuleze întrebările. blicul îi face o sgomotosă ovaţiune. Rod; Les Bouquets de l’Alliance, Napo­
<gendarmilor“. In urma notiţei, ce am După redeschidere, întrebările prin-
Se mai ascultă bancherul Castro, care leon Ney; La Littarature Bretonne, Ana-
reprodus'o sub acest titlu după „Bud. Hir- cipale ale lui Labori, ce se refer la prima
spune c’a vădut multe scrisori de ale lui tole Le Braz; Ibsen et George Sand, Vic­
1 ap în numărul de Lunia trecută, un co­ visită a lui Paty du Clam şi la totă pro-
u
Esterhazy şi că în borderoul publicat de tor Basch; Revue du Mois, Francis De
respondent al nostru ne scrie: „M’am inte­ cederea acestuia, vrând a dovedi nevino­
diare în facsimile a recunoscut îndată seri- Pressense.
resat de causă şi am primit dela loc com­ văţia lui Dreyfus, sunt respinse de tribu­ i
sorea lui Esterhazy şi a împărtăşit îndată In limba englesă: John Delavoy (Con-
petent următorele lămuriri: 1) Nu pe preo­ nal, după ce şi procurorul general a de­
lucrul lui Mathieu Dreyfus. clusion), Henry James; The Theoretical
tul din Sântana îl privesce afacerea, ci pe clarat, că nu pot fi admise după lege. Ast­
Şedinţa se închide apoi între strigări Foundations of Socialism, a Reply to Mr.
preotul g. or. Ion Runcan din Murăş-Sângeor- fel ascultarea soţiei lui Dreyfus s’a în­ Hyndman, W. H. Mallock, The Maker of
.giu ; 2) Nu pretorul Dr. Molnâr l’a închis pe cheiat, fără ca acesta să fi putut dice un contra lui Zola. * Lenses. I., I. Zangwill; Unpublisched Let-
Runcan, ci acesta a fost în mai multe rân­ cuvânt. ^ ters to Gustave d’Eichtal, )edited by Eu­
duri în calea ordinară prin a Il-a şi a IlI-a Urmeză ascultax-ea advocatului Leblois, Erau deja 4 ore, când preşedintele a gene d’Eichthal, John Stuart Mill; Alp­
instanţă judecat, pedepsit şi închis în tem­ care spune, că e vechili amic al colonelu­ închis şedinţa. Abia s’a depărtat tribuna­ honse Daudet, Edmund Gosse; The Globe
niţă; 3) Nu pentru „agitaţiuni naţionale , lui Picquart. Acesta, dice, când s’a întors lul din sală, şi câţl-va din public începură
11
ci pentru diverse delicte şi transgresiuni, din Tunis i-a spus, că e convins despre să sti’ige: Trăescă Zola! Ca la un semn and the Islan, Henry Normam
ca bătae (păruială) publică în beţie,... în- nevinovăţia lui Dreyfus. Prin acesta s’a dat un strigăt puternic de: „Pâră Zola!*
proeesuărî continue nemotivate, vătămarea atras şi atenţiunea amintitului senator, că- umplu sala, în fundul căreia începuseră D I V E R S E .
autorităţilor, şi mai ales pentru multe trans­ î-uia i-a predat Leblois scrisorile generalu­ deja să se petrâcă scenele cele mai turbu-
lente între amicii şi adversarii lui Zola.
gresiuni în contra ordinei poliţiale de lui Gonse, ce ’i-le-a fost încredinţat colo­ Cum scriu Chinesii istoria. Imperiul
câmp. (Ii place omului a se băga în bu­ nelul Piquart. Vorbesce apoi de o tele­ Sala se deşerta forte încet. Zola, care chines încă îşi are istoriografii săi de curte,
catele altora, a-şl pasce vitele pe locul al­ gramă falsă, ce a primit’o Picquart în Tu­ era însoţit de Olemenceau şi Labori, apă­ ca şi orî-care altă monarchiă, numai cât
tora etc.); 4) Numai ddată a fost dusRun- nis, care crede, că a venit dela ministeriul rătorii săi, voia să străbată în antişambra, totuşi este o deosebire forte interesantă
cau cu gendarmii în temniţa: atunci, când de răsboiă şi de dama cea voalată, care ce era ticsită de omeni, cari făceau uix între unii şi între alţii. Istoria Chinei
— îmănuindu-i-se în regulă sentinţa şi ci- dice, că a predat lui Paty du Clam pentru sgomot infernal. Unii strigau trăâscă! alţii adecă nu se publică, pănă când o dinas­
taţiunea, de a-şl începe jpedepsa nu a 500 de franci o serisore a acestuia, ce ră­ jos cu Zola! Un tînăr, care păi-tinia pe tia nu more, seu este înlocuită prin alta.
dat ascultare, — alte dâţl însă şi chiar măsese în posesiunea d-şorei Comminges, Zola, a fost bătut pănă la sânge. După acesta istoriografului îi este pei'mis,
acum în caşul, de care e vorba, s’a pre­ cu care Paty a stat în corespondenţă. După câte-va minute Zola sosi aici, fără a fi tras la răspundere, a publica is­
zentat însuşi la temniţă; 5) Nu protopopul încungiurat de Clemenceau, Rauc şi câţi-va toria imperiului şi a critica imparţial pe
Senatorul Scheurer-Kestner admoniat
l’a suspendat, ci Runcan a fost suspen­ cliariştl. Amicii lui îl felicitară, adversarii foştii domnitori şi tote faptele întâmplate
de a depune numai în afecerea Esterhazy,
dat în calea ox-dinei prin Consistor încă însă îl primiră cu înjurături. In mijlocul sub domnia acelei dinastii. Acest obiceiu
dice, că Picquart s’a convins, că borderoul
Ia anul 1883, apoi de nou la 1894... ce s’a atribuit căpitanului Dreyfus, a fost unui sgomot uriaş, Zola ajunse pe corido­ este deja de 2000 de ani. Istoriograful
Protopopul din contră, — supăi-at de rul, ce duce la scările principale, însă ad­ îndată ce e gata cu un act istoric, îl pune
falsificat de Esterhazy, care a imitat scri-
• ocrotirea, ce ar fi aflând acest preot, versarii lui îl împingeau înainte cu atâta într’o lădiţă de fer, care stă totdâuna în­
sorea lui Dreyfus, şi că în urma acesta
• care face atâta ruşine clerului şi a distrus forţă, încât rli ariştii-amici au fost siliţi a-1 cuiată. Documentele istorice rămân în lă­
Picquart în înţelegere cu generalul Gonse
totalminte parochia, la unii omeni din trage într’o mică odăiţă. Dinaintea uşei o diţă pănă când acea dinastiă este la pu­
au pregătit revisiunea procesului Dreyfus.
Sibiiu;... supărat mai ales pe insultele, manifestaţia indescriptibilă s’a făcut contra bere. Fiind-că dinastia actuală domnesce în
Senatorul chce, că posede scrisori, cari do­
ce Runcan i le-a făcut nepedepsit în oficiu, lui Zola. Ghina din 1644, astfel de atunci istoria
!
vedesc acesta şi vrâ să le cetescă. Preşe­
în public şi în diare: de mai mulţi ani — „ ScuipafÂ-l! Trăescă armata I* imperiului chines încă n’a fost publicată.
dintele nu-i dă voiă. Atunci Scheurer-
de cţile nu vre să mai scie de densul. 6menii iritaţi la culme se răpecliră
Kestner comunică în estras cuprinsul ace­
„Atâta am mai constatat, că Runcan lor scinsori. unii contra altora, se pălmuiră şi se bătură Proprietar: Ilr. Aurel îlurcşiami.
a fost închis în temniţă ordinară, alături Intr’o serisore cătră Picquart dela 7 cu pumnii, pănă ce în fine sosi poliţia,
■ cu Ţiganii golani şi alţi făcători de rele Septemvre 1896 generalul Gonse îl provocă care a scos pe manifestanţi în curte. In Redactor respoasatlil: Gregoriu Maior.