Page 9 - 1898-01
P. 9
tjfeeSs»», Aţliisiipm Jazeta" iese ie lii-care ai.
fi îlpoint aimmis îiBî-irn amBb-Obîsiu:
Swjw, '.««» a’t- 3P' Pe un an 12 fi., pe şeoe luni
6 fi., pe trei luni 3 fi.
3oxl*»£ aotenhi a» ec
WiitawMe. — jsa j>a N-rii de Oumlnoaâ 2 0. pe an.
wîţ/Im** Poatrc România si străMtfe
l«B£Hft,TE »e pmilasiu ia Afirm- Pe un an 10 franoi, pe pdse
xtafrstluna S>i itaaaov ţi V, as- iun! 20 fr., pe trei luni 10 fr.
aiutiielo Birwl <j® «v^uiuri: N-rii de Duminecă 8 frnnol.
ta Tievia: Mi Oului. Btinntk
Je.talsi, Rutiolf Mcvtâ, A. tippehtu 8e prontunAră la toto ofioisie
âfaohtolgar; triton Gnp*M, J. poştale din Intru şl din arură
Dantuier, ta Badapsarta: A. 7. şi la dd. aoiootori.
Sulibersern, gekttmn Rimai; ta joiuu BrasjiT
Bnouroeci: Havu, Sco- administraţiunea. piaţa mare,
«araaie de Eoamanie; ir. Jctam- tfirgul Inului Nr. 80 etagiu
Itaîj,: Saroift) & Lxb'iwmn. I.: pe un an 10 fi., pe şSse
Preţul Inserţlutillar: o suria luni 5 fi., pe trei luni 2 fi. 50 or.
Saimond pe » eoidnă 8 ut. xi Cu dusul In casă: Pe un an
DOox. timbro pnnten o pabli- A^TJL 12 fl., pe 6 luni 6 il., pe trei luni
ţuvro. rubiioărî raai dwuo dapii, 8 fl. Un esemplar 5 or. v a.
tarifă pi Învoială. a Au 15 bani. Atât abonamen
Eeol&mo pe paftina a fi-n o tele cât şi inserţiunile sunt
zonă 10 oz. «An 80 bani. a se plâti înainte.
Nr. 10. Braşov, Joi 15 (27) Ianuarie
Jubileul episcopului Pavel. urările ndstre de bine şi de-o înde Declin dela mine orT-ce măgu pe care neîncetat să ar4ă focul de'
lungată şi fericită păstoiire, cu ale lire, ci purcecjend din cuvintele s. voţiunei, iubirei şi mulţămirei sin'
In tâtă liniştea, fără nici o des fiilor credincioşi din diecesa Prea Scripturi: „făclia care arde nu se cere.
făşurare de pompă şi strălucire es- Sânţiei Sale, şi lăsând să urmeze p6te ascunde sub gălâtă", afirm a Dee Provedinţa, ca asemenea
teribră, se petrece astă4î în Oradea- aici glasul unui bărbat din acestă dă espresiune simţului comun a, tu unui luceafăr strălucitor să lucâscă
mare o serbare fărte momentbsă diecesă. turor Românilor scriind aceste. O iubilantul Prelat pe orisontul bise-
pentru noi Românii şi în deosebi fac şi pentru că sunt pătruns de ricei, al neamului şi al patriei ndstre
Din diecesa Oradiei marî, 25 Ianuarie n.
pentru biserica română unită. adâncă pietate şi iubire faţă de pre încă mult îndelungat timp. Der e
Se împlinesc adecă în diua de (B) A trăi mult, a trăi timp înde latul vrednic de înalta sa posiţiă. sciut, că la o înălţime dre-care a
a4î două-4ecî şi cinci de ani, do când lungat şi a ocupa posiţie înaltă, po- Şi aruncând in cursul seu liber me- vârstei dispare şi lucâfărui; nu va
archi-păstorul diecesei române unite siţia de Episcop, care are în mâni ditaţiunea şi reflexiunea mea asupra căde însă şi nu va dispărea simţul
de Oradea mare, Mihail Pavel, a cea mai mare putere spirituală, nu întregei vieţi a marelui Prelat, îmi de mulţămită, recunoscinţa şi dul
fost sfinţit ca Episcop (26 Ianuarie e merit, ci e voinţa lui Dumne4eu, i-au voiă a face o scurtă şi preme cea suvenire a mii şi milidne de su
ce nor
1873). este, cum de comun se 4i ' oe; ditată caracteristică. flete. Lucescă Escelenţa Sa şi mai
Este, 4icem, de mare însemnă însă a trăi întotdâuna cu ondre şi Prea Sânţia Sa întotdeuna a departe ca un sdre plin de dar şi
tate pentru vieţa nbstră bisericeseă a lăsa în calea vieţii urme şi monu fost acel bărbat, care n’a aştep binecuvântare! Lucescă ca un far
şi culturală - naţională aniversarea mente pline de binecuvântare, de tat la ţermure cu rnânile încruci luminător, ce anunţă portul pe ma
acâsta. îndurare şi dragoste, urme cari ves şate, pănă se va scurge rîul întreg, rea furtunosă a vieţii, fiind tot-dâuna
De vrem să seim, ce a fost epis tesc fapte măreţe şi neperitdre, — dâr nici n’a sărit în Dunăre, ca se razimul religiunii, stîlpui naţiunii şi
copul Pavel bisericei şi naţiunei sale acesta e plăcut înaintea lui Dumne- trâcă prin ea, ci în tot-deuna în ac ornamentul patriei!
în acest period îndelungat, care se 4eu, e plăcut înaintea dmenilor cu tivitatea sa ca prelat, a stăruit din J
marchâză prin serbarea de a4î, atunci, simţ şi de inimă, c’un cuvânt înain t6te puterile se se folosâscă de tre
credem, vom merge mai sigur şi tea tuturor acelora cari se intere- cători, să afle poduri, luntri, coră Guvernul şi bisericile.
vom fi feriţi mai bine, fiă de vre o seză de binele şi fericirea bisericei bii numai ca să apuce înainte. Vb-
eeagerare, fiă de prea puţină apre- şi a ndmului. A trăi mult şi numai iesc a 4i°e, că în totă vieţa sa a Sortea bisericilor din patriă, după,
ţiare în judecata nbstrâ, deeă vom târ4iu a părăsi bâţul peregrinar, pe fost laborios şi mult prudent. Şi ca cum se scie, preocupă, mult pe guvernul
cerceta pulsul, ce bate în inimele care Provedinţa ni-1 întinde ori ni-1 atare ne stă acji înainte, ne stă unguresc, der, bine înţeles, nu cu scopul
credincioşilor din propria sa diecesă iea când voesce, asta nu înalţă pe ca un esemplar de virtute, mo să le fericescă,, ci cu tendinţa de a-şî es-
pentru prelatul jubilant. nici un muritor; îl înalţă şi-l mă- destie , prudenţă şi abnegaţiune. tinde monopolul său şi asupra lor.
Şi resultatul acestor cercetări resce însă înaintea Domnului atot El ni-a arătat tot-deuna calea vir Ca mai nou, avem de înregistrat în
seim şi vedem, nu pbte fi, decât puternic şi înaintea omenimei silinţa tuţii şi a dragostei fără interes, el a privinţa acesta următorele scirî, aduse de
spre cea mai mare laudă şi cinste spre virtutea adevărată, spre fapte jertfit pentru noi tot ce a fost po fiarele din Budapesta:
Prea Sânţiei Sale, care este a4î iu măreţe şi mult folositdre. sibil, a tins balsam de mângâiere şi Proiectul de lege pentru sâlarisarea
bit şi venerat nu numai de credin Prea Sânţia Sa Episcopul Pa a dat sfaturi părintesc! preoţilor săi, preoţilor necatolicî este deja definitiv sta
cioşii diecesei conduse de Prea Sân vel, actualul şi adevăratul părinte pe cari întotdeuna i-a iubit ca pe bilit din partea guvernului şi în timpul cel
ţia Sa, ci şi peste hotarele acestei al diecesei române gr. cat. de Ora- fiii săi, a ridicat muselor românesc! mai scurt va fi presentat camerei. Proiec
diecese, din partea tuturor, cari îi dea-mare, este un prelat, care mai sanctuar peren, a reconstruit, clădit tul prevede întregirea salarielor preoţesc!
cunosc faptele şi nisuinţele nobile, mult a trăit şi trăiesce pentru bi şi împodobit casele lui Dumne4©u, pă,nă, la suma de 600 fl. începând din anul
marinimose şi generbse, şi car! sciu serică şi pentru credincioşii săi, şi a deschis şi înzestrat grădini desti viitor şi adauge tot-odată, că, aceste salare
să apreţieze virtuţile sale. preste tot putem 4i° > pentru bi nate pentru floricelele inimei nbstre. ale preoţilor necatolicî în anul al decelea
e
Nu putem deci să dăm espre nele şi folosul poporului român şi C’un cuvânt, p6te 4ice a4î cu s. Pa- dela intrarea în vigore a legei vor pute fi
siune mai viuă sentimentelor nbstre al patriei sale ; este el un prelat şi vel apostolul: „Ore oe ar fi trebuit urcate la 800 fl. anual. Deplina esecutare
de bucuriă, că în aceste momente Mecenate, care face şi jertfesce pen să fac viei mele şi n’am făcut?" a disposiţiunilor prevâdute în acest proiect
solemne archiereul nostru Mihail Pa tru bine şi nicidecum pentru stră Şi pentru tdte câte a făcut şi vor costa pe stat un milion şi jumătate Jio-
vel este îneungiurat cu sinceră iu lucirea ce revarsă binele făcut şi câte ni-a dăruit, noi cu ce să-i răs renî la an.
bire şi veneraţiune de credincioşii îndeplinit asupra sa: este o rară plătim dâcă nu cu aceea, că să i *
săi şi este însoţit de simpatiile ge ivire pe orisontul patriei şi al na ridicăm şi noi cu toţii mic şi mare, Din Carloveţ se telegrafeză,, că con
nerale ale Românilor, decât unind ţiunii. tânăr şi bătrân în inimile ndatre altar, gresul bisericei serbesci, care după cum se
FOILETONUL „GAZ. TRANS.“ Herbidi campi viridesque valles Ecce pulchrum pbaenomenon videtur: Vestiant semeţ dare Jubilandi
Induant flores sibi rite pulchros Prima lux albet, roşea iude caelum Rite Salutem.
Versicolores. Purpura pingit dea gratiosa
Solis in ortu. Si creatae res etiam putantur
ODE FESTA Enite caelum radiate stellae, Praesulem uostrum celebrare velle
Pulchrius cunctae solito micate, En eous solis equus superbus Nos creaturae rationem habentes
concinnata ex occasione felicissima Lumen in terram jace Plioebe Apollo Hinniens lucem evocat affluentem, Majus agamus.
fausiissimaque iubilaei annorum Omnia mulcens. Qua dies optata diu petita
quinque et viginti episcopatus Prae foribus stat. Ergo clerus cum populo fideli
Gaudio magno resonent et orae, Nune suos seusus referant aperte
Excellentissimi ac Reverendissimi Quas colunt Bomae geniti fideles O dies felix! memorabilisque Vota depromant bona Jubilaudi
Uniţi exsultent jaciantque sursum ad Semper indelebilis usque fînem Praesuli amato.
Domini Domini Sidera voces. Missa de caelo, data de supemo
M I C H A E L I S P A V E L Numine salve! Namque praestans vir sibi comparavit
Tu Dioecesis decus unitorum In Dioecesim meritum perenne
de Petcriiye, Urbe cum Roma vigilante Matre, Sacra salve lux hodie refulgeus Quos, euim fundi posuit, valeut iam
per Arx vetus morum fideique custos Praesulem magnum populum fidelem Millia multa.
Demetrium Fekete. Tu quoque gaude! Sparge Phoebeis radiis coruscis
Sparge supernis. Praesulis magni benefacta plura
Motto : „Semper honos nomenque Nam Miebael nune sui episcopatus Caeterorum muuere Episcoporum
tuura laudesque manebunt". Virgilius. Saeculi quadrantem agit emineuter Nam vir excellens merito putatur Sunt, licet cuncti studeant ad gentis
Fructibus largis gravidos replens vir Prosperitatem.
En adest sollemne diu petitum Temporis orbes. Gemma Romanae pretiosa geutis
Jubilaudi tempus idoneum, nam Stella diffundens radios beuiguos Hi viri verum benefacta larga
Quinquies quinos hodie peregit Civitas „Magnovaradiuum" amoena Noctibus atris.
Eximie annos Dulce graecorum locus unitorum Attulerunt ad populum Valachum,
Jure laetator, patefac aperta Est Michael hic vir Episcopus, qui Qui pie semper memorabit illos
Praesul excellens placidus Miehael Gaudia cordis, Nune diem servat bene jubilarem Omne per aevum.
Dignitatis splendidae episcopalis. A suo clero populo fideli
Tu Dioecesis populus fidelis Atque vultu laetitia niteute Cinctus honore. Antecessorum pia facta Pavel
Sunto paraţi. Da viro sancto, generoso, amato, Iam coronavit; superans eosdem.
Praesuli caro domino coleudo Gaudeant caeli simul astra, stellae, Nam Dioecesi peperit salutem :
Pavel illustris celebrat sacerdos Rite salutem Luna, sol laetentur; amoena terra Nectite serta.
1
Jubilaeum; fac Deus enitentem Omnis exsultet modo Praesulem almum
Ard ui caeli faciem serenam Scande sol currum radians ab ortu Magnificando. Necte geus Romana viro coronam
Auricolorem. Mitte nune sedi piae episcopali Sensibus cordis salientis atque
Et Dioecesi religeus ovauti Ardui montes viridesque valles Floribus pulchris fidei tenacis
Terra fer jasmina, rosas odoras Lumina laeta. Prata, campi floribus atque rosis Ad decorandum.